6,985 matches
-
plus, numai genovezi și pisani aveau dreptul de a face comerț în Bazinul Pontic. Aveau ca interdicție să vândă aur și argint , căci nu puteau scoate aur și argint din imperiu fără acordul împăratului. La sfârșitul tratului urmează și privilegiile negustorilor bizantini, având dreptul să meargă în teritoriile genoveze să facă comerț. Bizantinii nu au avut nevoie de ajutorul genovezilor în recuceriea Cosntantinopolului. În vara lui 1261 a avut loc o situație fericită. O armata niceeană trece pe sub zidurile Constantinopolului, iar
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
oraș. Flota neceeană intră imediat în oraș. Ultimul împărat al Constantinopolului, Balduin al II-lea, fuge. Orașul a fost recucerit. Tratatul dintre Niceea și Genova a stat la originea declinului imperiului, căci acesta ajungea o anexă a economiei orașelor italiene.Negustorii genovezi obțineau avantaje vamale considerabile spre deosebire de negustorii bizantini . La mijocul secolului XIV, genovezii se instalează în cartierul Pera. De la Andronic al II-lea primesc și dreptul de a-l fortifică. Treptat, genovezii reușesc să atragă cea mai mare parte a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în care fuseseră amestecați și senatori (cărora li s-au confiscat bunurile), Iustinian a reformat Senatul: toți cei ce dețineau înalte demnități în stat au devenit automat membri, precum și bogați proprietari funciari. În sec. XI au intrat în Senat și negustori și meșteșugari, încât în timpul domniei lui Alexios I numărul membrilor ordinului senatorial trecea de 10 000. Pensiile și gratificațiile le erau acordate o dată pe an. Împărații promiteau să țină seama de hotărârile Senatului, dar această promisiune n-a fost respectată
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
drepturi de proprietate în schimbul unor redevențe și dreptul de a-și largi domeniile proprii pe care să le lucreze cu ajutorul sclavilor . Colonul a fost legat de pământ prin decretul din 332, dar își păstra libertatea juridică. În oraș, meșteșugarii și negustorii au fost integrați în "collegia"(corporații), fiind legați de meseriile pe care le exercitau și erau făcuți responsabili pentru bunurile lor și desfășurarea activității. În timpul împăratului Dioclețian s-a făcut disocierea dintre jugum/unitatea fiscală (suprafață de pământ lucrabila) și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
anterioare au fost anulate la presiunea aristocrației funciare. După o perioadă de declin, viața urbană își revine conform lucrării "Cartea eparhului", care a fost atribuită inițial împăratului Leon VI, o culegere de norme și reglementări, ce prezintă viața meșteșugarilor și negustorilor, a breslelor și corporațiilor. Controlul asupra drumurilor comerciale a fost reluat. Comerțul se desfășura spre Occident (pe valea Dunării sau prin Peninsula Balcanică), spre nord, în Rusia pe Nipru, spre Marea Neagră, și spre Orient, prin drumul mătăsii, prin Marea Roșie sau
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
asupra drumurilor comerciale a fost reluat. Comerțul se desfășura spre Occident (pe valea Dunării sau prin Peninsula Balcanică), spre nord, în Rusia pe Nipru, spre Marea Neagră, și spre Orient, prin drumul mătăsii, prin Marea Roșie sau Golful Persic. Micii comercianți și negustori contribuiau la visteria bizantină cu plata taxei de 10-18% din valoarea mărfurilor. Eparhul/prefectul orașului era primarul Constantinopolului, având atribuții largi, ocupând poziția a doua sau a treia în ierarhie. Eparhul era numit direct de către împărat din rândurile persoanelor apropiate
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și divergențele. Avea un personal auxiliar numeros: cancelaria prefectului, care avea un sigiliu propriu pentru corespondență, aplicat pe unități de măsură și greutate, pentru a garanta respectarea normelor. Corpul personal condus de legatharios, locțiitorul eparhului, supraveghea corporațiile, importurile și exporturile, negustorii străini. Inspectorul maritim controla navele din porturile orașului. Eparhi ca Roman Argyros au ajuns împărați. La sfârșitul sec. XI, puterea eparhului a decăzut, atribuțiile fiind preluate de magistrați, iar negustorii italieni instalați din sec. XII în capitală au restrâns autoritatea
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
condus de legatharios, locțiitorul eparhului, supraveghea corporațiile, importurile și exporturile, negustorii străini. Inspectorul maritim controla navele din porturile orașului. Eparhi ca Roman Argyros au ajuns împărați. La sfârșitul sec. XI, puterea eparhului a decăzut, atribuțiile fiind preluate de magistrați, iar negustorii italieni instalați din sec. XII în capitală au restrâns autoritatea eparhului. La conducerea corporațiilor erau prostatai/exarchoi, iar în fruntea corporației notarilor era primicerul. Fiecare breaslă avea un singur șef, ca cea a notarilor, argintarilor, săpunarilor, pe când breslele cârciumarilor, negustorilor
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
negustorii italieni instalați din sec. XII în capitală au restrâns autoritatea eparhului. La conducerea corporațiilor erau prostatai/exarchoi, iar în fruntea corporației notarilor era primicerul. Fiecare breaslă avea un singur șef, ca cea a notarilor, argintarilor, săpunarilor, pe când breslele cârciumarilor, negustorilor de peste, mătase brută, aveau mai mulți șefi. Șeful corporației era numit de eparh din rândul membrilor breslei.Șefii corporațiilor reglementau relațiile cu statul reprezentat de eparh privind respectarea normelor. Pentru a intra într-o breaslă, persoanele trebuiau să nu fie
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
sau un atelier trebuia să facă parte din corporația care se ocupă de domeniul respectiv și să fie aprobat de eparh. Structura era eterogenă și ierarhizată. În fruntea ierarhiei era aristocrația senatorială. Urma orășenimea care avea rol economic, alcătuită din negustori, fierari, patroni de ateliere, înscriși în corporații pentru a-și începe activitatea economică și aprobați de eparhi. Lucrătorii meșteșugari lucrau în ateliere în număr de 2-3, legați de patron printr-un contract pe perioada determinată (prin care erau stabilite salariul
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
nomisme și având hrană asigurată. Calitatea materiilor folosite, puritatea aurului și a argintului, calitatea produselor din ateliere erau verificate. Producerea stofelor de lux avea loc numai în atelierele imperiale. Erau numerose corporații în domeniul textilelor: torcătorii de mătase, țesătorii, vopsitorii, negustorii de mătase brută etc. Se încerca evitarea surplusului de bunuri și erau impuse reglementări pentru bună aprovizionare a orașului pentru a împiedică izbucnirea unei crize și revolte ce puneau tronul imperial în pericol. Centrul capitalei era rezervat comerțului articolelor de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
panică imperiului. Atacul a fost respins de bizantini la comanda Patriarhului orașului, Photios, care a ordonat folosirea focului grecesc. În secolul X, Oleg a declanșat un alt atac, care se încheie cu un tratat prin care Leon VI acordă privilegii negustorilor ruși, textul acestuia păstrându-se în cronică lui Nestor. Rușii primeau privilegii mai extinse decât ceilalți negustori, fiindu-le asigurați banii pentru a se întoarce în ținuturile lor și puteau să se stabilească în capitala bizantină timp de un an
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
focului grecesc. În secolul X, Oleg a declanșat un alt atac, care se încheie cu un tratat prin care Leon VI acordă privilegii negustorilor ruși, textul acestuia păstrându-se în cronică lui Nestor. Rușii primeau privilegii mai extinse decât ceilalți negustori, fiindu-le asigurați banii pentru a se întoarce în ținuturile lor și puteau să se stabilească în capitala bizantină timp de un an, exceptând iarnă.Fiul lui Oleg, cneazul Igor, a încercat să-și sporească privilegiile comerciale și a asediat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
S-a descoperit că un angajat de la muzeul Luvru, de origine italiană, Vincenzo Perugia, convins că tabloul aparține Italiei, l-a furat purtându-l sub manta la ieșirea din muzeu. A fost descoperit când a încercat să-l vândă unui negustor de opere de artă din Florența. După ce a fost expus în principalele orașe ale Italiei, revine la Luvru în 1913. În 1956, partea inferioară a tabloului suferă daune serioase în urma unui atentat cu o soluție acidă, iar câteva luni mai
Gioconda () [Corola-website/Science/296785_a_298114]
-
pe lângă judele orășenesc 12 jurați drept consilieri. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Orașul de atunci cuprindea o suprafață de circa 45 de hectare. Cei aproximativ 5 000 de locuitori erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari, împreună cu familiile și slugile lor. Pe atunci populația era formată din sași, unguri și din români. Meșteșugurile mai dezvoltate din Cluj erau cojocăritul-blănăritul și măcelăritul. Sunt pomenite de asemenea breslele fierarilor ("fabri"), morarilor ("molendinatori"), berarilor ("braxatori"), croitorilor ("sartori
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
față de Stalin, i-au permis regelui Mihai să scoată din România 42 de tablouri valoroase din proprietatea Coroanei României în noiembrie 1947, „pentru a pleca mai repede din țară”. Unele dintre aceste tablouri au fost, se pare, vândute prin intermediul faimosului negustor de artă Daniel Wildenstein. Unul dintre tablourile aparținând Coroanei României, despre care se presupune că ar fi fost scoase din țară de rege în noiembrie 1947, a revenit în patrimoniul național în 2004 ca donație făcută de John Kreuger, fostul
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
nou instituitului Imperiu Roman cu Otto I, împărat din dinastia Saxonă. Pe la începutul secolului al X-lea, zona din jurul Cetății Praga s-a dezvoltat într-o importantă locație pentru comerț, un loc frecventat de negustorii din întreaga Europă. În 965, negustorul și călătorul evreu Ibrahim ibn Ya'qub scria: "Praga este construit din piatră și var și este cel mai mare centru comercial. Slavii sunt cu toții curajoși și viteji... Ei ocupă pământurile care sunt cele mai fertile și pline cu diferite
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme..."" Alte documente, aflate în custodia Academiei Române, precum și specificațiile din "Condica episcopiei Râmnicului", atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești, localitate aflată pe
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
Vinci să picteze ceva pe fața acestuia. Leonardo ar fi pictat un monstru ce scotea foc pe nări, care avea un aspect atât de înfricoșător, încât ser Piero, tatăl băiatului, impresionat de talentul lui Leonardo, ar fi arătat scutul unui negustor de artă florentin, care l-a cumpărat imediat, vânzându-l mai apoi Ducelui de Milano. Pentru a-l răsplăti pe țăran, ser Piero ar fi cumpărat alt scut, decorat cu o inimă străpunsă de o săgeată, pe care l-a
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
mișcarea Reformei, în care opere de artă din lăcașurile de cult sfârșeau tot mai des în flăcări. În anul 1532, Hans Holbein se stabilește definitiv în Anglia. Cercul clienților săi se lărgește, este acum un portretist renumit al curtenilor și negustorilor, execută de exemplu în 1533 celebrul portret dublu al ambasadorilor francezi Jean de Dinteville și Georges de Selve, care conține numeroase aluzii la exercitarea artelor liberale și surprinde cu ciudatul "memento mori" al unui craniu reprezentat prin anamorfoză. În 1536
Hans Holbein cel Tânăr () [Corola-website/Science/301010_a_302339]
-
vremea Graniței, ale Judecătoriei, ale Percepției și cu întreaga "Carte Funduară" a satelor almăjene. Au mai ars: clădirea cu etaj a Primăriei din Bozovici, cu toată arhiva, apoi arhiva Preturii, oficiul poștal, secția și postul de jandarmi, Fromageria Almăj, magazinele negustorilor Bîrsan, Schuster, Radivoievici, Staschek. Alte 50 de case ale localnicilor și alte câteva sute au suferit distrugeri parțiale. După terminarea războiului, mulți copii și chiar adulți au căzut victime ale minelor așezate în curtea Cazărmii de hitleriști pentru a arunca
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Rosețeștii stăpâneau în Ilfov și moșia Tăriceni, de la nord de Cornățel și moșia Careda. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, moșia Tăriceni este cumpărată de morari greci, care aveau legături cu egumenii greci din partea locului. În 1828, vrednicul de pomenire negustor, de neam grec, Hristofor Guva, ridică din temelii această biserică, refăcută de atunci în mai multe rânduri, așa cum se menționează și în pisania bisericii. Biserica a fost transformată cu timpul în mânăstire de egumeni greci și români care aparținea Parohiei
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
dintre cei mai faimoși pictori portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea. S-a născut în luna mai 1727 la Sudbury, o mică localitate în comitatul Suffolk, la nord-est de Londra. John Gainsborough, tatăl lui, era manufacturier și negustor de țesături. Thomas a venit pe lume într-o casă veche și foarte mare care adăpostea, pe lângă cei nouă copii ai familiei Gainsborough, și războaiele de țesut. Băiatul crește în sânul unei familii mai neobișnuite. Tatăl se îmbracă precum un
Thomas Gainsborough () [Corola-website/Science/301425_a_302754]
-
importante comenzi. După un an închiriază o casă pe "Sintjanstraat" din cartierul pictorilor și miniaturiștilor. La mijlocul secolului al XV-lea, Bruges este unul dintre cele mai mari centre comerciale din apusul Europei. Orașul este un important loc de întâlnire al negustorilor veniți din toate țările continentului. Împreună cu locuitorii bogați ai Bruges-lui, ei alcătuiesc un patriciat din rândurile căruia apar numeroși amatori și protectori ai artelor. Călugării mănăstirei "Les Dunes" din Coxyde aparțin unuia din ordinele cele mai bogate din regiune. Începând
Hans Memling () [Corola-website/Science/300097_a_301426]
-
(n. 30 august 1748 - d. 29 decembrie 1825) a fost unul dintre cei mai influenți pictori francezi ai stilului Neoclasic. Născut la Paris, era fiul lui Louis-Maurice David, un negustor destul de înstărit și al lui Marie-Geneviève Buron, care se trăgea dintr-o familie de constructori și arhitecți. Jacques-Louis este crescut de familia mamei sale de la vârsta de noua ani, după moartea prematură a tatălui său, care și-a pierdut viața
Jacques-Louis David () [Corola-website/Science/300176_a_301505]