7,150 matches
-
înainte de toate a voi să creezi o lume (sau să-ți limitezi propria lume, ceea ce-i același lucru). Înseamnă a pleca de la dezacordul fundamental ce-l separă pe om de experiența sa, pentru a găsi un teren de înțelegere potrivit cu nostalgia sa, un univers încorsetat de rațiuni sau luminat de analogii care să permită rezolvarea divorțului insuportabil. Filosoful, chiar în cazul lui Kant, este un creator. El își are personajele, simbolurile și acțiunea sa secretă. El își are deznodămintele sale. Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de vară sau ca acea făgăduință a serii în care aflăm rațiunea noastră de a trăi. Descoperim aici secretul melancoliei atât de caracteristice pentru Kafka. Aceeași, de fapt, pe care o respirăm în opera lui Proust sau în peisajul plotinian: nostalgia paradisurilor pierdute. "Mă cuprinde melancolia, spune Olga, când Barnabas îmi spune dimineața că se duce la castel: un drum, probabil, inutil, o zi, probabil, pierdută, o speranță, probabil, zadarnică." "Probabil", iată încă o nuanță pe care Kafka își riscă întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
inițiale, fondul de formă, sensul ascuns al Castelului de arta firească în care este turnat, căutarea pasionată și orgolioasă a lui K... de decorul cotidian în care se desfășoară, se va înțelege mai bine măreția operei lui Kafka. Căci dacă nostalgia este semnul umanului, nimeni, poate, n-a dat atâta viață și atâta relief fantomelor regretului. Totodată, se va înțelege însă și ciudata măreție pe care o pretinde opera absurdă și care, poate, nu se află aici. Dacă specificul artei constă
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Mircea Zaciu, „«Cărțile» lui Mihail Sadoveanu”, ST, 1981, 8; N. Steinhardt, O interpretare structuralistă a lui Sadoveanu, VR, 1981, 10; Grigurcu, Critici, 205-207; Piru, Ist. lit., 549-550; Titu Popescu, Estetica în retrospectivă, T, 1982, 4; Felea, Prezența, 60-62; Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, București, 1982, 259-276; Valentin Tașcu, Lectura romanului, ST, 1984, 3; Moraru, Textul, 229-231; Braga, Sensul, 191-199; Cornel Ungureanu, Prezentul lecturii, O, 1987, 2; Tudorel Urian, Critica universitară, O, 1987, 17; Radu, Pagini, 85-86; Romul Munteanu, Descoperirea operei, RL, 1989
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
A colaborat la „Tinerimea Moldovei”, „Nistru”, „Moldova”, „Drujba narodov”, „Literatura și arta”, ca și la publicații din România: „România literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica” ș.a. Cunoscând întreaga dramă a ideologiei impuse de regimul totalitar sovietic după ocuparea Basarabiei, va privi cu nostalgie spre Miorcanii lui Ion Pillat de pe celălalt mal al Prutului: „Știam de la școală, din mincinoasele manuale, că sunt moldovean, și nicidecum român, adică sunt de alt neam, de altă limbă și de altă datină. Români erau cei din manuale, care
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Leș Gestes des rois dans leș traditions de l’Iran antique ș.a.) și Jean Coman (J. R. Watmough, Orphism, William Chase Greene, Fâțe, Good, and Evil în Early Greek Poetry, Eduard Schwartz, Kaiser Konstantin und die christliche Kirche, Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, A. Nour, Cultul lui Zalmoxis și Credințe, rituri și superstiții geto-dace ș.a.). Unele studii sunt însoțite de ilustrații. G. Dn.
ZALMOXIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290692_a_292021]
-
prostituata, copiii orfani etc.), pentru aspecte întunecate din viața țărănimii. Ceea ce rezultă sunt „icoane șterse” (Icoane șterse, 1895), „file rupte” (File rupte, 1909), secvențe și instantanee surprinse „din goana vieții” (Din goana vieții, 1892). O notă aparte fac amintirile, cu nostalgia duioasă a copilăriei (Un Crăciun, Mogâldea ș.a.). Proza are un caracter reflexiv, liric și confesiv. Sentimentale, chiar melodramatice, într-o atmosferă sumbră la început, schițele și nuvelele câștigă treptat sub raportul realismului, adăugându-și energice note pamfletare și protestatare. După
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Prima verba, II, 177-179; Poantă, Radiografii, I, 59-62, II, 160-163; Dan C. Mihăilescu, Un roman al memoriei afective, LCF, 1979, 4; Irina Petraș, Proză interogativă, RL, 1979, 43; Ciobanu, Însemne, 248-249; Șerban, Ispita, 127-133; Moraru, Semnele, 247-252; Cornel Ungureanu, Diferite nostalgii, O, 1985, 35; Traian Ungureanu, Roman social, RL, 1985, 41; Ion Simuț, Grigore Zanc după trei romane, F, 1986, 3; Cosma, Romanul, I, 162-164; Mikó Ervin, Întâlnire cu anul 2000, Cluj-Napoca, 1989, 188-193; Diana Adamek, „Oglinda retroproiectoare de conținuturi”, TR
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
socotiți ca fiind ignoranți, sau primitivi. Calitatea vieții lor este în mod cert superioară majorității americanilor. Și cu siguranță trăiesc mult mai bine fără radio, televizor, tractoare, curent electric... decât tăranii-fermieri din România... Există în industria filmului american o oarecare nostalgie pentru un stil de viață rupt din ritmul obișnuit, de reîntoarcere la niște soluții și atitudini tradiționale față de viață. Eroul refuză cariera spectaculoasă în marele oraș pentru o viață liniștită într-un orășel provincial tradițional. Nu sunt rare chiar cazurile
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
va sfarsi. Bigostismul, ignoranta si lipsa unei vieti guvernate de valori vor promova la nesfarsit noi tragedii, iar istoria nu se va opri . Este valabil si pentru defuncta ideologie comunista. Monstrul hidos al unei utopii prin excelenta este privit cu nostalgie. Mai rau este admirat de noile generatii care nu ezita sa acuze capitalismul de „pacate capitale”. Pe monumentul dedicat lui Marx si Engels din Berlin in 1990 era scris un grafiti sugestiv: Data viitoare totul va fi mult mai bine
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
din timpul regimului său și considerat responsabil pentru întârzierile în dezvoltarea economică a Chinei. Fapt este că el n-a lăsat în urma lui o operă politică la fel de importantă pentru viitor ca aceea a lui Deng Xiaoping și că, dincolo de unele nostalgii inspirate de nemulțumiri conjuncturale, China zilelor noastre s-a îndepărtat mult de moștenirea lui. La mai bine de treizeci de ani distanță, poeziile și caligrafia lui rămân apreciate de specialiști, dar operele lui pretins teoretice sunt înțelese ca îmbrăcând necesități
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
binele comun, rămânând În același timp atașați de valoarea centrală a autonomiei individuale. Nazim Hikmet, celebrul poet turc, a exprimat În chip minunat această idee: „A trăi singur și liber ca un arbore și În fraternitateca o pădure. Aceasta este nostalgia noastră”. Însă o asemenea conciliere nu este posibilă decât cu condiția de a refuza Închistarea În problematica identitară. Nu trebuie să uităm că problema politică prin excelență nu este deloc cea a identității colective, ci cea a acțiunii publice. A. P
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
altă schimbare de perspectivă, o dată cu Edmund Burke și Louis de Bonald: au Început să apară voci care deplângeau faptul că rudenia, religia și statutul au fost Înlocuite de atomizare și laicitate, de nivelarea democratică și de afacerismul fără nici o limită. Nostalgia după o unitate organică și sacră, Înlocuită de individualismul utilitarist, de cultul rațiunii și triumful statului-națiune, ocupă un loc principal și În lucrările lui Otto von Gierke, Henry Maine și Numa Denis Fustel de Coulanges. Ferdinand Tönnies este Însă cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puternice comunități comerciale și intelectuale. Toate aceste mișcări de populații dau naștere la diverse abordări teoretice ce Încearcă să circumscrie sensul acestui concept, care nu definește realități identice, stabile și comparabile. Termenul de diaspora, spre deosebire de conceptul ebraic de gallut („exil”, „nostalgie a originilor”, „Întoarcere În Țara Făgăduinței”), a părut multă vreme să facă obiectul unui consens, deoarece a fost considerat consubstanțial cu lunga istorie a evreilor, de la Exod și până la culturile actuale pe care le-a generat. Anumiți observatori, ca Robin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe dinăuntru. Însă această prioritate nu Înseamnă, așa cum subliniază și Spitz, să presupunem că natura umană are un caracter esențialmente politic. Republicanismul „nu susține că activitatea politică este esențială pentru Împlinirea personalității umane” (Spitz, 2001, p. 21). Spitz nu are nostalgia celor care, la fel ca Hannah Arendt sau Michael Sandel, văd În activitatea politică mijlocul privilegiat prin care se poate ajunge la bine. Philip Pettit (Pettit, 1998) numește acest curent neoatenian și Îl deosebește de curentul neoroman, care nu este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Manifestările naționaliste de tip „reactiv” și Întoarcerea la „rădăcini” dovedesc, la rândul lor, existența unui „puseu identitar” tot mai acut care poate duce la conflicte interetnice. Spectrul poziționărilor este aici dintre cele mai vaste, mergând de la stigmatizare la cosmopolitism, de la nostalgie la sarcasm, „compromisurile” realizate bazându-se pe „constituirea de teritorii bine delimitate”, pe „respectarea riguroasă a distanțelor” și pe „strategiide consolidare” foarte elaborate Întemeiate pe „concilieri” și pe „tranzacții”. O dată ce homo urbanus ă nici cu totul citadin, nici aparținând cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Aceste avataruri relevă o dificultate care depășește anecdota. Fraternitatea nu este o idee suficient de distinctă. Concept sau metaforă? Valoare morală sau principiu politic? Iluzie sau realitate? La prima vedere, termenul inspiră mai curând confuzie decât claritate. Nu exprimă oare nostalgia după alte vremuri? Sau, dimpotrivă, speranța Într-o lume mai bună? De fapt, nu este cumva o noțiune cât se poate de comună? O idee ambiguă Considerată rând pe rând punctul slab al devizei sau, dimpotrivă, o valoare care le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În țara gazdă și făcând să-i pară deosebit de atrăgătoare școala, ca loc al unui efort susținut pentru recunoașterea socială, În ciuda eșecului școlar ridicat Înregistrat În anumite „zone”. Cei din a treia generație Își sporesc numărul asociațiilor culturale dintr-o nostalgie a originilor. În perioadele de criză a locurilor de muncă și de declasare socială, tinde să se manifeste o violență xenofobă, care dă naștere unui control administrativ și polițienesc la frontiere și duce la restrângerea politicilor sociale față de străini. Începând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
beau un pahar de vin de masă. Am cumpărat vin la 23.000 de lei litrul făcut din zahăr și șosetă nespălată de Odobești, mi s-a urcat la cap imediat. Cuțite în tâmplă. Mă documentez puternic asupra noțiunii de nostalgie și melancolie. Asta-i boală psihică, bibicule, abia acum am aflat de unde vine predispoziția de a-ți ține capul plecat în mâna stângă, cum face teatral HRP-ul nostru național când apare la TV. Afară traficul a mai încetat (mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
m-am dus. Am tendința de a-l imita pe taica Cioran, eu fiind însă un biet șoarece fiert și gazat de orașul București. Mirel 26 noiembrie 2005 Am făcut o pauză. Tocmai scriu un projet de recherche, referitor la nostalgie - mai exact la nostalgia comunismului. Sper să fie vorba de colacul de salvare care să-mi permită să ies din mâlul ușor mirositor al țării-mamă. Încerc să combin chestii sofisticate: nostalgie, părăsirea sinelui, maladii ale memoriei etc., cuvintele-cheie cu care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
tendința de a-l imita pe taica Cioran, eu fiind însă un biet șoarece fiert și gazat de orașul București. Mirel 26 noiembrie 2005 Am făcut o pauză. Tocmai scriu un projet de recherche, referitor la nostalgie - mai exact la nostalgia comunismului. Sper să fie vorba de colacul de salvare care să-mi permită să ies din mâlul ușor mirositor al țării-mamă. Încerc să combin chestii sofisticate: nostalgie, părăsirea sinelui, maladii ale memoriei etc., cuvintele-cheie cu care funcționează mașina academică occidentală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pauză. Tocmai scriu un projet de recherche, referitor la nostalgie - mai exact la nostalgia comunismului. Sper să fie vorba de colacul de salvare care să-mi permită să ies din mâlul ușor mirositor al țării-mamă. Încerc să combin chestii sofisticate: nostalgie, părăsirea sinelui, maladii ale memoriei etc., cuvintele-cheie cu care funcționează mașina academică occidentală. Și toate acestea pentru ce? Pentru a încerca să plac unor intelectuali francezi sterili, rafinați, care oricum ne disprețuiesc profund și care încă mai visează, pe ascuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
care era trimis prin conducte Rafinăriei „Steaua Română“ din Câmpina. Din acele vremuri de glorie nu a mai rămas mare lucru, nici măcar un drum asfaltat. Cum să ne mai mirăm că italienii se dau în vânt după România pentru că resimt nostalgia Italiei anilor ’30, iar spaniolii își aduc aminte de coșmarul Spaniei de după razboiul civil? Până când întreaga infrastructură valahă nu se va schimba, nici nu merităm o altă percepție. Codruț 15 martie 2006 Aș fi vrut să dau un aer mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
firmaci trebăluiesc zilnic la bunul mers al acțiunilor companiei pentru care poartă costume de firmă și serviete scumpe, la minimum 2 milioane bucata. Urăsc mai puțin Piața Romană și chiar ajung să accept Piața Universității, de care mă leagă multe nostalgii stupide. Dar iară urăsc bulevardul care face legătura între Piața Universității și Piața Unirii, și care nu are nici măcar bunul simț de a poseda trotuare demne de o capitală acceptabilă. Cea mai sinistră parte din centrul centrului României este însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
tensiune, respectiv, de cântece și dansuri țigănești, într-un spectacol special pregătit pentru festivalul timișorean. Moștenirea, prezentat în liniștea după-amiezii de duminică, se compune, în esență, din relația copil-părinte, îmbibată și de-o istorie personală, și de-o urmă de nostalgie ancestrală. „Inițiativa de a prezenta un astfel de spectacol în acest festival a venit din partea mea. Am început să lucrez la el de prin iunie. Conține și versuri scrise de tata, dar și cântecele noastre de familie. Sunt cântece păstrate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]