7,850 matches
-
foarte veche tradiție, atât bizantină cât și orientală”. Motivul principal îl constituie palmeta cu frunze late, așezate față în față, palmeta dublă și inversată, palmete înscrise unele în altele „iar nesfârșitele variante sunt aproape tot atât de vechi ca și arta creștină orientală”. Primele lespezi sculptate au fost așezate pe mormintele mamei sale, Maria Oltea, la mănăstirea Probata, în 1465, și soțiilor sale, pe mormântul Evdochiei în 1467, la Pobrata, și pe mormântul Mariei de Mangop, în 1477, la Putna. Pe mormântul mitropolitului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din portretele votive de la Pătrăuți, Sfântul Ilie, Voroneț și Dobrovăț și, mai ales, cum anume este înfățișat domnul în Tetraevanghelul de la Humor. Până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când începe să se exercite în modă o influență orientală puternică, moda la curțile domnești era cea din Europa vestică. Mircea cel Mare este înveșmântat în tabloul votiv de la Cozia ca un cavaler european. Ștefan cel Mare, în miniatura Tetraevanghelului de la Humor, ne apare ca o imagine desprinsă parcă de pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aur, argint și de mătase, mitrele purtate de înalții ierarhi fiind împodobite cu pietre scumpe, fac ca încoronarea domnului să repete ceremonialul împărătesc. Comerțul dintre Orient și Occident, ale cărui căi se intersectau pe pământul Moldovei, oferea posibilitatea procurării mătăsurilor orientale și a brocarturilor țesute la Veneția, la Florența sau la Malines. Domnul comanda asemenea stofe scumpe în Italia, iar venețienii îi trimiteau în anii marei confruntări cu turcii două bucăți de stofă scumpă (panni d’oro). Luca, solul trimis la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în costumul moldovenesc se întâlneau piese de costum ungurești, poloneze, turcești sau tătărești, cărora li se adăugau darurile scumpe, pe care domnul le acorda boierilor și vitejilor săi, la marile ospețe organizate după câștigarea unei bătălii. Obiecte de cult. Influențe orientale sau gotice se pot recunoaște în obiectele de cult, confecționate din argint în atelierele transilvane, așa cum este cădelnița de argint, pe care domnul a dăruit-o Putnei. Domnul trebuie să fi făcut multe danii de acest fel, dar cum Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numitele haunted places, peșteri, izvoare, sau cum vom vedea în baladă mai departe, pietre ciudate care, potrivit lui Wunenburger, dau naștere sentimentului sacrului. Personaj specific genezei, șarpele lui Iovan este similar lui Midgard din cosmogonia germanică și lui Ananta din filosofia orientală, căci înconjoară axa lumii. Prin atemporalitatea sa, „hala” este și legătura cu strămoșii mitici, aspect relevat de piatra de pe care apare, posibil „substitut al corpului” în care se întrupau sufletele morților, după Mircea Eliade. Asocierea se întâlnește în numeroase culturi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la ele. Fata conține în ființa sa datele necesare unei întrepătrunderi cu Întunericul, de aceea vom găsi fecioara plutind în mijlocul diluviului iar flăcăul, ca expresie a naturii dinamice, solare, înfruntând animalul totem, fapt ce înscrie gândirea mitică românească în tiparul oriental al lui yin și yang. În două colinde din Dobrogea apare și o comparație frecventă în imaginarul folcloric: „Ochi-și negri ca și mura”; dincolo de conotația telurică, imaginea câștigă și o sugestie a vegetalului și a rodului. Cea de-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dorinței ruse de a anexa Constantinopolul și Strâmtorile, țarul Nicolae al II-lea i-a arătat ambasadorului francez Paléologue, în cadrul convorbirilor din 21 noiembrie, o hartă ce reprezenta viziunea sa despre împărțirea lumii și anume: rectificări de frontieră în Prusia orientală, care să să se întindă până la gurile Vistulei, Galiția și partea septentrională a Bucovinei, “ceea ce ar permite Rusiei să atingă limita sa naturală - Carpații” (subl. ns.). În Asia Mică - „Strâmtorile, turcii trebuie expulzați din Europa, Constantinopolul va fi atribuit Rusiei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
turcii trebuie expulzați din Europa, Constantinopolul va fi atribuit Rusiei”. Împăratul tranșa și soarta Puterilor Centrale: „Austro-Ungaria nu va mai fi. În Germania se vor produce schimbări mari pentru că Rusia va avea teritoriile vechii Polonii și o parte a Prusiei Orientale”; Franța și Anglia ”își vor împărți coloniile germane”. Deci va fi sfârșitul Imperiului german ?” a întrebat Paléologue. ”Germania se va organiza cum va dori” - a explicat țarul . Baza de acțiune a Germaniei o constituia, fără îndoială, poziția sa extrem de solidă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
că este vorba, de fapt, de o anexare. Asemenea memorii și proteste sunt răspândite de pașoptiști la Paris, la Viena, în Turcia etc. La mijlocul secolului al XIX-lea, planurile imperiale rusești de a ocupa Principatele prind contur în cadrul acutizării problemei orientale. Interesele rusești sunt îmbrăcate în vechea haină, de acum uzată, a „eliberării creștinilor”. În vederea războiului cu Poarta, țarul ocupă Principatele și dă un Manifest la 26 iunie 1853 în care spune:”Ocuparea Principatelor nu este scopul nostru pentru a începe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
frontului: Cosmești, Panciu, între Mărășești și Adjud, Mărășești...”. Victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, au oprit ofensiva Centralilor și au stabilizat frontul. “Victoria de la Mărășești - declara Aristide Briand -, unde s-au consumat peste 30 de divizii germano-austro-turce, a salvat frontul oriental în 1917 până la venirea iernii, căci, prin ocuparea Moldovei și a Basarabiei, s-ar fi prăbușit mult mai devreme armata rusă, înainte ca Anglia să fi ajuns la maximul efortului său militar și America să-și fi transportat în Franța
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nr. inventar 110. 11Un aer din 1637, nr. inventar 281. 14.Cinci cruci din anii 1791 (inventar nr. 5), 1800 (inventar nr. 4.), 1853 (inventar nr. 660), 1866 (inventar nr. 568), una fără scaun (inventar nr. 570). 15.Un covor oriental, nr. inventar 459. Toate aceste obiecte s-au depus într-o ladă de chiparos. Drept care s-au încheiat 4 procese-verbale în triplu exemplar. Delegat al Marelui Cartier General al Armatei, ss. Al. Tzigara-Samurcaș. Comandantul companiei de jandarmi Neamț, ss. maior
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vechi. 18.Una ladă de Brașov, nr. inv. 320. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în triplu exemplar. Delegat al Marelui Cartier, ss. Al Tzigara-Samurcaș Superioara Sf. Mânăstiri Horezu ss. Monahia Epifania Teodorescu ss. Preot M. Aureliu. Unul dintre covoarele orientale de sub nr. 17 a fost lăsat la Mînăstire ss. Al. Tzigara-Samurcaș ss. Epifania Teodorescu Am ridicat 11 (unsprăzece) talere de zinc cu inscripția leatului. PROCES-VERBAL NR. 8 Astăzi, 22 octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, împuternicit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la 15 octombrie, la șase săptămâni de la intrarea României în război, atunci când aliații noștri stăpâneau încă toate trecătorile Carpaților, comandantul șef al armatelor ruse avea în vedere abandonarea a mai mult de jumătate din teritoriul românesc, pentru a reduce frontul oriental; și el îi sugerea consilierului francez ca românii să se orienteze către abandonarea a priori a mai mult de jumătate din teritoriul lor național. A urmat o întrevedere cu țarul Nicolae al II-lea: am păstrat de la această întrevedere o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
place să muncească, grevează mereu pentru lefuri mari și reducerea zilelor de travaliu, așteaptă totul de la Guvern, Președinte, Sindicate, Asigurări Sociale, iar uvrierii calificați, informaticienii, medicii de mare clasă și inginerii și-i atrag de unde se nimerește, inclusiv din Europa orientală, unde, încă, se mai știe carte plus meserie. Încât, în 2010, când țerișoara noastră se va agita în Comunitatea Euro, rata delincvenței juvenile nu are să hie mai scăzută decât în Englitera, în vreme ce studenții noștri se vor prezenta la interval tot atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
urzi victorii contra Ungariei, reforme politice și economice adecuate & restul. Viu mi-i în minte opul Gomii titulat Altina, pululând de proiecte din soiul acesta: amenajarea Insulei Maria Brăilei, ca o fortăreață turistică, transformarea Chiliei într-o Veneție a Europei Orientale, Cetatea Albă adusă la nivelul geometric de la Urbino, Insula Șerpilor gospodărită exemplar, Castelul gotic de la Prundul Bârgăului înălțându-se draculean de vertiginos în preajma Carpaților, Bărăganul colonizându-se cu agricultori olandezi. I tak dalșe. Gândul, gârdemul meu, e să lăsăm societalul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dară numele acestui din nou fundat târgușor nu l-au schimbat, încât el până în timpul nostru se numește Huși (după pronunția ungară)”. Se știe că cea mai mare parte a husițior veniți din Ungaria s-a așezat în zona Carpaților Orientali, iar unii s-au stabilit la Huși, la Cetatea Albă și la Cotnari, unde s-au ocupat cu cultivarea cunoscutelor vii domnești. Nicolae Iorga reconsideră datarea 1460 și afirmă că Ștefan cel Mare a acceptat așezarea lor dincoace de munți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Prusia - își disputau întâietatea asupra Centrului și Sud-Estului Europei (spațiul balcanic, țările române, Polonia). Această zonă geografică se confrunta cel puțin cu două mari probleme: criza politică din Polonia și criza Imperiului Otoman. Cu timpul, s-a accentuat „Problema orientală”: sub stindardul protecției creștinilor din Imperiul Otoman, Rusia își impunea tot mai mult prezența în Balcani, urmărind cu consecvență înlăturarea controlului otoman mai ales asupra țărilor române. Moldova și Țara Românească s-au transformat în principalul teatru de confruntări militare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cari nu umblă decât după interese personale”. Publicul, dezgustat de confruntările politice, ce deveniseră „o luptă pentru ciolan”, era hotărât să nu mai citească ziarele. Situați la porțile Orientului, cultura politică și spiritul civic erau puternic grevate de moștenirea practicilor orientale. Publicația hușeană își îndrepta atacurile dure împotriva nonvalorilor și a corupților, care formau la Huși o clică, „o castă foarte numeroasă și periculoasă pentru acei care îndrăznesc să le arunce pe obraz adevărul”. Alianțele politice au scos la iveală „toate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
politică în aceea a politicianismului, adică din zona servirii intereselor naționale în aceea a servirii intereselor personale. România apare în jurul anului 1900 ca o țară a contrastelor, pendulând între Orient și Occident: lux rafinat la nivelul elitelor, trai cu moșteniri orientale la nivelul claselor de mijloc și sărăcie în lumea satelor. Comunicarea autentică între elite și mase devine practic inexistentă. În 1906, au loc celebrările fastuoase ale celor 40 de ani de domnie a regelui Carol I. În ziua de 10
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu debarcase la 1492 în zona rezidențială Siboney a Havanei, la vremea respectivă neexistând nici Havana și cu atât mai puțin Reședința unui șef de misiune diplomatică trimis de Ștefan cel Mare. La data debarcării în Golful Baryai din Cuba Orientală, loc supus de la 1825 controverselor și disputelor a sute și sute de "specialiști", Amiralul ar fi avut 41 de ani și o experiență de marinar de peste două decenii. Se născuse, conform "variantei standard", la Genova, între 26 și 31 octombrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din Cuba călcat de Amiral. A fost inaugurat în 1992, la cel de al cincilea centenar, complexul fiind format de un șir de coloane greco-latine, replica unui fort spaniol și a unui sat indian, precum și un muzeu. În cea mai orientală provincie a Cubei, Guantanamo, aflată la 950 de km de capitală, în localitatea Baracoa există alte semne ale trecerii și cinstirii Amiralului. Întemeiată, la 1511, de guvernatorul Diego Velazquez, Baracoa avea să devină prima "capitală" a Cubei și cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Santa Cruz, iar pe malul râului din localitate, în 1919, a apărut Distileria Santa Cruz. Dezvoltarea plantațiilor de trestie de zahăr, a distileriilor și rafinăriilor, a fost favorizată în Cuba de condițiile de sol și lumină favorabile și în zona orientală Cardenas-Santa Cruz, Cienfuegos, Santiago de Cuba și de calitatea deosebită a apei. Multe din rafinăriile din Cuba și mărcile cunoscute de rom sunt legate de imigranți spanioli stabiliți în insulă. Astfel, la Cardenas, fabrica modernă de rom a fost construită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de autoritățile spaniole, aici adunându-se posibili "conspiratori'' împotriva "Coroanei''. și cum se spune că "de ce ți-e frică nu scapi'', strigătul de instigare la Revoluție împotriva Spaniei ar fi fost dat la 24 februarie 1895 la Bayano, în Cuba orientală, de un grup de patrioți reuniți la o luptă de cocoși! Ca și în cazul coridelor și pentru luptele de cocoși au existat reguli "scrise și nescrise''. Aveau loc la sfârșit de săptămână, de obicei Duminica. Începeau la ora 12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și de cântul monoton al motoarelor am avut suficient timp să retrăiesc cele văzute pe ecran. Despre Che și motocicleta lui aveam să fiu surprins la Montevideo de doi colegi: ambasadorul Argentinei și ambasadoarea Cubei. Ambasadorul Republicii Argentina în Republica Orientală a Uruguayului, era la Montevideo o "instituție", având în vedere relațiile "seculare", când mai bune când mai rele dintre cele două state vecine. M-a primit într-o vizită amicală la somptuasa sa reședință din Carrasco, mobilată cu un gust
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
România. Așteptam la Protocol să ne vină rândul la prezentat "cadourile", pe lângă noi defilând dube și dubițe de la ambasadele occidentale și "țările prietene" din America Latină, Africa și Asia, care au transformat în câteva minute holul imens într-un adevărat "bazar oriental". Revelionul l-am petrecut la hotelul "Habana Libre", de 5 stele, în "Salonul Ambasadorilor", fiind cel mai frumos și mai bine organizat, sub toate aspectele, Revelion petrecut în străinătate! Ciocnisem înainte un pahar de șampanie la Ambasadă la ora României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]