8,467 matches
-
bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile existente în bazinele hidrografice ale afluenților săi (pâraie și torenți) au generat mari alunecări de teren, ravenări imense, eroziuni, curgeri de noroi, etc.(fig. 7) II.1.5 TERASELE PÂRÂULUI PROVIȚA Dintre râurile care ies în câmpie de sine stătătoare după ce mai înainte au traversat Subcarpații, „râul cu personalitatea cea mai redusă este Provița” (N.Popp). Provița este o vale fără terase în Subcarpați. Există însă umeri care, prin racordare
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se înfățișează ca un V trunchiat cu tendințe de eroziune laterală. Terasele comune Provița - Cricov și Provița - Prahova demonstrează că cel puțin pentru ciclurile corespunzătoare lui t3 și t4 evoluția acestor văi se făcea concomitent. II 2. BAZINUL HIDROGEOGRAFIC - PROVIȚA Pârâul Provița străbate pe o distanță de 8-9 kilometri ținutul deluros din cuprinsul comunei Provița de Jos. (fig. 8) - Pârâul Provița Toponimul de Provița vine de la numele de „Prahovița” adică „Prahova cea mică”. În cursul vremii numele „Prahovița”, printr-o serie
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
că cel puțin pentru ciclurile corespunzătoare lui t3 și t4 evoluția acestor văi se făcea concomitent. II 2. BAZINUL HIDROGEOGRAFIC - PROVIȚA Pârâul Provița străbate pe o distanță de 8-9 kilometri ținutul deluros din cuprinsul comunei Provița de Jos. (fig. 8) - Pârâul Provița Toponimul de Provița vine de la numele de „Prahovița” adică „Prahova cea mică”. În cursul vremii numele „Prahovița”, printr-o serie de modificări lingvistice a ajuns să se pronunțe Provița (Prahovița - Pracovița - Provița). Deci comuna își trage numele de la apa
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și în marginea câmpiei. Punctul unde Provița intră în Subcarpații „externi” este satul Drăgăneasa. Aici face o gâtuire și taie linia de dislocație Drăgăneasa- Câmpina, prelungită și ridicată axial către satul Piatra, străbătând cuveta Valea Lungă. La ieșirea din această localitate pârâul face un cot imens numit de localnici „la Gogoaie”, apoi se desfășoară pe o albie foarte lată, unde are cele mai multe meandre din întreg cursul său, evident cu belciuge și popine. De aici, în aval Provița împrumută foarte mult din caracteristicile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
tranșee), fiind săpat între dealuri de 500-600 m. Provița are adâncimea clasică de 200 m, adâncime pe care o au toate văile subcarpatice la ieșirea lor din zona dealurilor înalte. Pe fundul plat al acestei tranșei (conform lui N. Popp), pârâul ca un fir neînsemnat, șerpuiește printre maluri abrupte. Talvegul, deși în pantă mică (5mkm), oferă numeroase rupturi de pantă, indiciu că suntem în prezența unui râu foarte tânăr. La fel ca toate văile subcarpatice și Provița este o vale
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
foaia următoare constatăm că după ce se apropie la mai puțin de 4 km Prahova (merge paralel câțiva kilometri), Provița se îndreaptă dintr-o dată spre sud, apoi chiar spre sud- vest, îndepărtându-se tot mai mult de Prahova. Interfluviile ce însoțesc pârâul sunt un complex de dealuri uniforme ca înălțime, constituite din pături pliocene îndeosebi levantine, frecvent acoperite cu păduri de stejar. II.2.1 AFLUENȚII PROVIȚEI ÎN COMUNA PROVIȚA DE JOS Afluenții sunt mici pâraie. Cele mai importante sunt Purcăreața și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
contribuții importante la modificarea reliefului. Dacă în anii trecuți cel puțin două aveau cursuri permanente, seceta din ultimii 10-12 ani le-a făcut să aibă cursuri intermitente. La intrarea în comună, în punctul „Podul cu trei cărbuni” primește pe stânga pârâul Valea Ogrăzii, apoi aproape de centrul comunei Vâlceaua Sărată (cu apă bogată în cloruri de sodiu) și pârâul Valea Nucului, care înaintea confluenței cu Provița primește Vâlceaua Aninului. În depresiunea Drăgăneasa primește pe stânga un mic pârâu care se numește Vâlceaua
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ultimii 10-12 ani le-a făcut să aibă cursuri intermitente. La intrarea în comună, în punctul „Podul cu trei cărbuni” primește pe stânga pârâul Valea Ogrăzii, apoi aproape de centrul comunei Vâlceaua Sărată (cu apă bogată în cloruri de sodiu) și pârâul Valea Nucului, care înaintea confluenței cu Provița primește Vâlceaua Aninului. În depresiunea Drăgăneasa primește pe stânga un mic pârâu care se numește Vâlceaua Pietrei. Acesta izvorăște din gresiile de Kliwa de la Piatra Neagului și este singurul pârâu din regiune care
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cărbuni” primește pe stânga pârâul Valea Ogrăzii, apoi aproape de centrul comunei Vâlceaua Sărată (cu apă bogată în cloruri de sodiu) și pârâul Valea Nucului, care înaintea confluenței cu Provița primește Vâlceaua Aninului. În depresiunea Drăgăneasa primește pe stânga un mic pârâu care se numește Vâlceaua Pietrei. Acesta izvorăște din gresiile de Kliwa de la Piatra Neagului și este singurul pârâu din regiune care nu seacă niciodată, în ultimii doi ani fiind un adevărat rezervor de apă potabilă pentru majoritatea locuitorilor din satele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de sodiu) și pârâul Valea Nucului, care înaintea confluenței cu Provița primește Vâlceaua Aninului. În depresiunea Drăgăneasa primește pe stânga un mic pârâu care se numește Vâlceaua Pietrei. Acesta izvorăște din gresiile de Kliwa de la Piatra Neagului și este singurul pârâu din regiune care nu seacă niciodată, în ultimii doi ani fiind un adevărat rezervor de apă potabilă pentru majoritatea locuitorilor din satele Provița de Jos și Drăgăneasa. În aval, în punctul „Cârlig” Provița mai primește un alt afluent mic, pârâul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pârâu din regiune care nu seacă niciodată, în ultimii doi ani fiind un adevărat rezervor de apă potabilă pentru majoritatea locuitorilor din satele Provița de Jos și Drăgăneasa. În aval, în punctul „Cârlig” Provița mai primește un alt afluent mic, pârâul Sărata cu apă bogată în cloruri de sodiu și care nu seacă niciodată, deși debitul este aproape nesemnificativ vara. Ultimul pârâu pe care Provița îl primește în depresiunea Drăgăneasa, chiar la ieșire este Purcăreața, pe dreapta. Acesta izvorăște de sub vârful
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din satele Provița de Jos și Drăgăneasa. În aval, în punctul „Cârlig” Provița mai primește un alt afluent mic, pârâul Sărata cu apă bogată în cloruri de sodiu și care nu seacă niciodată, deși debitul este aproape nesemnificativ vara. Ultimul pârâu pe care Provița îl primește în depresiunea Drăgăneasa, chiar la ieșire este Purcăreața, pe dreapta. Acesta izvorăște de sub vârful Teișul și are o lungime de circa 5 km. În urma amplasării unor sonde de petrol și gaze asociate, în Valea Purcăreței
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe care Provița îl primește în depresiunea Drăgăneasa, chiar la ieșire este Purcăreața, pe dreapta. Acesta izvorăște de sub vârful Teișul și are o lungime de circa 5 km. În urma amplasării unor sonde de petrol și gaze asociate, în Valea Purcăreței pârâul șia pierdut fauna și chiar debitul, cea mai mare parte a verii fiind practic o „vale seacă”. De asemenea, în vara anului 2000 pârâul Provița a cunoscut cel mai mic debit înregistrat în ultimii 50 de ani (0,01 m3
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de circa 5 km. În urma amplasării unor sonde de petrol și gaze asociate, în Valea Purcăreței pârâul șia pierdut fauna și chiar debitul, cea mai mare parte a verii fiind practic o „vale seacă”. De asemenea, în vara anului 2000 pârâul Provița a cunoscut cel mai mic debit înregistrat în ultimii 50 de ani (0,01 m3/s.), iar în urma precipitațiilor căzute în regiune în ziua de 2 august 1997 apele Proviței au cunoscut cele mai mari debite înregistrate în ultimii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ore, eveniment care a dus la o viitură devastatoare, cea mai mare din ultimii 80- 100 de ani. II 4. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE II 4.1 VEGETAȚIA Vegetația a cunoscut în decursul timpului mari transformări datorită despăduririlor din lungul pârâului Provița, din lungul văilor și mai ales de pe șei sau versanți. Locul pădurilor (1986-1989) a fost luat de terenuri agricole, care sunt cultivate cu anumite culturi (porumb, cartofi, legume) sau plante furajere (lucernă). În ultimii 50 de ani s-
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și vegetația. Conform Hărții Solurilor din România, scara 1: 1000000, întâlnim următoarele tipuri: a) soluri brune și brune podzolice (în zona pădurilor de fag și stejerete); b) soluri brune (în zona pășunilor și fânețelor); c) soluri podzolice argiloiluviale (în lunca pârâului Provița); d) pietrișuri, nisipuri, argile (de culoare vânătă); e) lăcoviști (se întâlnesc azonal), Elementele componente ale cadrului natural, prezentate succint, indică un grad deosebit de favorabilitate pentru desfășurarea vieții și activităților umane, fapt confirmat și de prezența omului pe aceste meleaguri
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
1852, prin care se stabileau hotarele moșiei Provița astfel: - spre sud - moșia Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
100 de pogoane. Aceștia sunt: Ion Matei, Petre Comănescu și Ion Comănescu din Drăgăneasa. Alții povestesc cum că populația acestor locuri ar fi venit din sud în secolul al -XVIIlea, pe la 1750. S-a așezat pe văi și în lungul pârâului Provița. La invaziile otomane populația se retrăgea în păduri. Primele familii care s-au stabilit pe moșia lui Racotă și lui Cantacuzino au fost Drumișanu, din care se trag famiile Șchiopu, Comănescu și Vâlcu. Terenurile care au fost în custodia
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ha) este aprobat prin hotărâre a Consiliului Județean. Zona construită se extinde și pe pantele destul de accentuate ale dealurilor în special în satul Drăgăneasa. Densitatea populației (104,4 locuitori/ km²) este mai mare pe terenurile plate și stabile din valea pârâului Provița de Jos și mai mică pe versanți. Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent se prezintă conform tabelului de mai jos: Numărul proprietarilor de gospodării cu domiciliul stabil în localitate este de 988, iar al celor stabil în
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
0,66% din intravilan. Zona căilor de comunicație ocupă 5,4% din teritoriul localității totalizând 19,4 ha și este alcătuită din D.J.100 E și străzile de interes local. Traficul este destul de intens. Intersecțiile nu sunt amenajate. Traversările peste pârâul Provița sunt dificile, puține din podurile și podețele existente fiind corespunzătoare. Circulația pietonală se realizează pe acostamentul carosabilului. Zona de gospodărie comunală și echipare tehnico- edilitară este de 0,71% din teritoriu, echiparea comunei constând în alimentarea cu energie electrică
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Construirea unui sediu de poliție, pentru că actualul sediu este impropriu (Fig.27) Fig. 27 - Sediul actual al Poliției 2. Construirea unui Cămin (Centru) cultural - proiect încă în derulare. 3. Finalizarea construcțiilor de locuințe sociale. 4. Modernizarea podurilor și podețelor peste pârâul Provița 5. Modernizarea rețelei de străzi interioare. 6. Realizarea circulației pietonale și a unei piste pentru bicicliști. 7. Realizarea unei piețe agroalimentare adiacent zonei centrale. 8. Realizarea unei rețele de alimentare cu apă, completată de canalizare și stație de epurare
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
tithonic, din care rezultă peisaje atrăgătoare și variate, dominate de vârfuri, pereți verticali și surplombe, turnuri și piramide, grote și îngrămădiri de grohotișuri la baza stâncilor. Toate culmile sunt secționate de văi adânci cu cascade și repezișuri (valea Izvorului Alb, pârâul Colbului) sau de chei înguste, de rară frumusețe peisagistică: Ch Cheile M Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor, Cheile Izvorului Alb de la Piatra Buhei. Abundența calcarelor a determinat și apariția a numeroase f forme carstice - lapiezuri, avene și chiar grote
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și piramide, grote și îngrămădiri de grohotișuri la baza stâncilor. Toate culmile sunt secționate de văi adânci cu cascade și repezișuri (valea Izvorului Alb, pârâul Colbului) sau de chei înguste, de rară frumusețe peisagistică: Ch Cheile M Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor, Cheile Izvorului Alb de la Piatra Buhei. Abundența calcarelor a determinat și apariția a numeroase f forme carstice - lapiezuri, avene și chiar grote (Peștera Liliecilor, situată la o altitudine de 150 1500 m, la la 1 km Nord de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
it Romania!; Data activității: 25. 09. 2010; Număr participanți: 60 persoane (dintre care 50 elevi și 10 cadre didactice); Parteneri: Primăria Câmpulung Moldovenesc, Asociația Ecotin Bucovina și Societatea de salubrizare FLORCONSTRUCT S.R.L; Locul în care s-a desfașurat activitatea: Pârâul Valea Seacă și Pârâul Deia; Modalitatea de desfășurare: activitate de ecologizare. Titlul activității: Introducerea colectării selective în unitatea școlară; - Realizarea regulamentului de ordine internă - septembrie 2010; - Introducerea și aplicarea regulamentului privind colectarea selectivă a deșeurilor octombrie. 2010; - Încheierea contractului cu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Grămadă Adelina, Șeșureac Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93171]
-
25. 09. 2010; Număr participanți: 60 persoane (dintre care 50 elevi și 10 cadre didactice); Parteneri: Primăria Câmpulung Moldovenesc, Asociația Ecotin Bucovina și Societatea de salubrizare FLORCONSTRUCT S.R.L; Locul în care s-a desfașurat activitatea: Pârâul Valea Seacă și Pârâul Deia; Modalitatea de desfășurare: activitate de ecologizare. Titlul activității: Introducerea colectării selective în unitatea școlară; - Realizarea regulamentului de ordine internă - septembrie 2010; - Introducerea și aplicarea regulamentului privind colectarea selectivă a deșeurilor octombrie. 2010; - Încheierea contractului cu firma S.C GAURUS
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Grămadă Adelina, Șeșureac Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93171]