7,062 matches
-
L (Național TV, 23.XI.2007), mai sunt decât câteva minute (Național TV, 23.XI.2007), a jucat de la egal la egal [...] decât în primele trei sferturi (Realitatea TV, 4.XI.2007), mâine, decât în partea de sud-vest va mai ploua (N24, 5.V.2008), în ultimă fază s-a prelevat decât ficatul (OTV, 8.III.2008). 10.3. Plasarea semiadverbului mai înaintea unor clitice (a pronumelui personal sau a reflexivului) ori înaintea verbului auxiliar, în locul apariției sale în imediata vecinătate
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
două caracteristici ale textului liric. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 40 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: De-atâtea nopți aud plouând, Aud materia plângând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un val - Tresar prin somn, și mi se pare Că n-am tras podul de la mal.[...] De-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un val - Tresar prin somn, și mi se pare Că n-am tras podul de la mal.[...] De-atâtea nopți aud plouând, Tot tresărind, tot așteptând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. (George Bacovia, Lacustră) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină cuvântul gând. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: singur, (a) izbi. 3.Transcrie o imagine dinamică și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
drumul la Secătura; 1906 - în Ziua Crucii, 14 septembrie, a fost omăt și viscol, ger cumplit, a înghețat agheazmatarul; 1907 - a fost iarnă grea - ger de -32 grade, în ianuarie; 1911 - în zilele de 22,23 și 24 iunie a plouat și a fost puhoi, a rupt ogoare în Lunci, mult lemn a fost luat de ape; 1925 - de la Crăciun până la lăsatul secului de carne în 22 februarie nu a nins, ci a fost frumos și cald. Primăvara bună, vara ploioasă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
bună, vara ploioasă, la fel și în 1926, când s-a lucrat greu la fân; 1928 - 14 ocotmbrie, duminică și luni 15 a nins și a fost frig patru zile, după aceea a fost frumos până în postul Crăciunului; 1929 - a plouat din 8 până în 14 iulie, a fost puhoi mare în 11 și 12 iulie de a rupt podul Moldoviței; 1930 - ape mari au rupt drumuri, au luat casele de lângă apă; 1932- în 25 și 26 iunie 1932 a plouat mereu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a plouat din 8 până în 14 iulie, a fost puhoi mare în 11 și 12 iulie de a rupt podul Moldoviței; 1930 - ape mari au rupt drumuri, au luat casele de lângă apă; 1932- în 25 și 26 iunie 1932 a plouat mereu, a fost puhoi mare, de a rupt drumul de fier de pe Strâmtura, mai jos de Școală, a rupt pământuri în mai multe locuri; 1933 - în 24 mai a fost ploaie rece, noaptea a nisn, a fost vânt mare, iar
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a rupt drumul de fier de pe Strâmtura, mai jos de Școală, a rupt pământuri în mai multe locuri; 1933 - în 24 mai a fost ploaie rece, noaptea a nisn, a fost vânt mare, iar în 27 și 28 mai a plouat neîntrerupt și a fost puhoi. Luna iunie a început cu ploaie și frig, în noaptea de 2 spre 3 iunie a nins, pe 4 și 5 iunie a fost brumă, pe 6 iunie a plouat și a fost frig până pe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
27 și 28 mai a plouat neîntrerupt și a fost puhoi. Luna iunie a început cu ploaie și frig, în noaptea de 2 spre 3 iunie a nins, pe 4 și 5 iunie a fost brumă, pe 6 iunie a plouat și a fost frig până pe 12 iunie. În iulie a plouat de la 1-11 iulie, a rupt pământuri, au fost pagube mari, au fost sparte patru case din jos de moara lui Cotlarciuc, zil la puieni ... 1933 - în luna septembrie au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Luna iunie a început cu ploaie și frig, în noaptea de 2 spre 3 iunie a nins, pe 4 și 5 iunie a fost brumă, pe 6 iunie a plouat și a fost frig până pe 12 iunie. În iulie a plouat de la 1-11 iulie, a rupt pământuri, au fost pagube mari, au fost sparte patru case din jos de moara lui Cotlarciuc, zil la puieni ... 1933 - în luna septembrie au fost ploi reci, în 3 septembrie, duminică noaptea a fost brumă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
bună vizibilitate, Cu privire la atmosferă, „aerul” de pe Venus conține mult bioxid de carbon, urme de vapori de apă, amoniac, acid clorhidric, oxid de carbon și acid fluorhidric, acea substanță corozivă căreia nu-i rezistă decât metalele nobile. Din când în când, plouă cu ... acid clorhidric sau fluorhidric, udând solul încins la câteva sute de grade. La sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90, sonda spațială Magellan a descoperit că suprafața planetei este acoperită în mare parte de lavă solidificată, eruptă din multitudinea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
străbat straturi foarte reci de aer (dăunează culturilor). Zăpada se formează iarna când e frig și picăturile de apă se transformă în cristale de gheață, care se lipesc între ele și formează fulgii de zăpadă. Poleiul se formează iarna, când plouă mărunt, apa îngheață, formând o pojghiță alunecoasă deasupra solului și obiectelor de pe el (trotuare, șosele). Dăunează plantelor, mai ales mugurilor de flori. Burnița este formată din picături fine de apă, care apr a pluti în aer. Trăsnetul și fulgerul sunt
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
îi voi găsi un câine pe care și-l dorea mult și i-l voi duce acasă ca să-i păzească gospodăria, îmbătrânită și ea. Vremea însă nu a urmat așa cum am dorit eu. Ca un făcut, în noaptea precedentă a plouat iar dimineața mohorâtă în care urma să plec la drum nu-mi dădea nici o speranță că se va ameliora. Hotărârea de plecare fiind luată m-am prezentat la data stabilită în localitatea Holboca la gospodarul ce se oferise să-mi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
le Îndeplinesc: mănâncă, bea, doarme, se joacă, merge, fuge, etc.; expresii uzitate În timpul jocului: fugi, du-te, ascunde te, etc.; numele unor stări sau fenomene atmosferice pe care le poate percepe nemijlocit: e cald, e frig, e soare, e Înnorat, plouă, ninge, etc. De asemenea, copii pot Învăța labio-vizual și, pe cât posibil, auditiv numele lor, ale fraților, surorilor, părinților, prietenilor. În unele cazuri, se poate apela și la dactileme pentru ușurarea labiolecturii sau a audiției. Pentru copii din grădinițe sau instituții
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
urmare a sesizării de către interpret a modului ostentativ În care locutorul a Încălcat, aparent, una sau mai multe maxime, În scopul scoaterii În evidență a unui anumit conținut implicit. Din această perspectivă, răspunsul lui Moromete Să Ții minte că o să plouă... la Întrebarea lui Bălosu Păi de ce zici că nu vreai să-l mai dai, Moromete? este interpretat de către Bălosu, Într-o primă etapă, ca o violare ostentativă, evidentă a maximei de relație: semnificația literală a propoziției enunțate de Moromete nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și numai dacă ea este rezultatul dezvoltării unei forme logice a acestuia” (traducerea mea). 4.3.3. Reconstituirea mesajului locutorului Bălosu: Păi de ce zici că nu vreai să-l mai dai, Moromete? Moromete: Să Ții minte că la noapte o să plouă. Dacă dă ploaia asta, o să fac o grămadă de grîu, Tudore! Enunțul lui Moromete este explicit; forma sa logică este de natură propozițională și este echivalentă cu explicitarea Moromete mă anunță că la noapte o să plouă și că, dacă așa
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
că la noapte o să plouă. Dacă dă ploaia asta, o să fac o grămadă de grîu, Tudore! Enunțul lui Moromete este explicit; forma sa logică este de natură propozițională și este echivalentă cu explicitarea Moromete mă anunță că la noapte o să plouă și că, dacă așa va fi, o să facă mult grîu. Ceea ce Bălosu, În calitatea lui de receptor, trebuie să facă, În continuare, este să compare pertinența semnificației literale a explicitării cu prezumția sa de pertinență, cu așteptările sale generate de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și să i-l vândă lui. Moromete refuză, aparent, să-l ajute În Îndeplinirea acestui scop. Semnificația literală a enunțului său nu produce, direct, nici un fel de efecte contextuale interesante pentru Bălosu ( În acest moment, nu-l interesează dacă o să plouă sau nu, sau dacă, la vară, Moromete o să facă mult grîu). De aceea, el trebuie să meargă mai departe cu interpretarea, În virtutea aceluiași principiu al pertinenței, pentru a căuta un sens optim pertinent al enunțului lui Moromete. De acum Încolo
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
puternică, maxim pertinentă pentru că ea se constituie, implicit, Într-un răspuns cât se poate de pertinent la Întrebarea sa. Acest răspuns transmite următorul mesaj ÎȚi spuneam că nu vreau să-l mai dau pentru că mi-am dat seama că, dacă plouă, o să fac o grămadă de grîu din care am să vând o parte, am să fac banii de care am nevoie și n-o să trebuiască să mai tai salcâmul. Și eu sunt convins că o să plouă. Bălosu Își dă seama
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dat seama că, dacă plouă, o să fac o grămadă de grîu din care am să vând o parte, am să fac banii de care am nevoie și n-o să trebuiască să mai tai salcâmul. Și eu sunt convins că o să plouă. Bălosu Își dă seama imediat că argumentul lui Moromete, aparent destul de puternic, trebuie demontat. El va trebui să-l convingă pe acesta că va avea nevoie de bani imediat și nu va mai putea aștepta până la recoltarea și vânzarea grâului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
spune Boris. Ar trebui condus până acasă. Bună idee! îl conducem împreună. Binevoitori, se apropie de el cu voce blândă: Bunicule, vino cu noi! Vrem să ne ai alături pe drum. Bravo, copii! spune bătrânul. 109. Transcrieți propozițiile: La Brăila plouă de două ore. Bădia Culai are piuă nouă. Bunico, nouă ne dai ouă? Vouă vă dau nouă lei. 110. Despărțiți în silabe cuvintele: ouăle, rouă, amândouă 111. Scrieți după dictare textul: Încă o dovadă Două prietene au pornit cu bicicleta
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
Persoană a III-a: acțiunea este făcută de persoana despre care se vorbește (El fuge; Ei fug). ATENȚIE: Există verbe care nu au persoană, pentru că acțiunea lor nu este făcută de o ființă: a ninge, a viscoli, a trebui, a ploua etc. 5) TIMPURILE VERBULUI SUNT: a) prezent: acțiunea se petrece în timpul vorbirii: Elevul învăța b) trecut: acțiunea s-a petrecut înainte de momentul vorbirii: Elevul a invatat; Elevul învăța; Elevul învățase. c) viitor: arată că acțiunea verbului se va petrece după
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
legătură: -sunt părți de vorbire neflexibile Ele fac legătura între: părți de propoziție cu același fel și, sau, cri; părți secundare și cuvintele pe care le determină: de, la, pe, în, din. spre, înspre etc.: între propozițiile unei fraze: Afară ploua și bătea vântul. 3. Cuvintele de legătură pot fi simple sau compuse: a) simple: către, cu, de, fără lângă etc. b) compuse: de pe, de lângă, pe după, pe la, despre. Împotriva etc, NOȚIUNI DE SINTAXA Sintaxa este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Învățăm temeinic în fiecare zi (noi); Cânți cu noi? (tu); subînțeles cunoscut din propozițiile anterioare (pers a II-a): Anca a uitat de serbare. Nu a mai venit. ATENȚIE Există propoziții care nu pot avea subiect: Scrie în ziar; Afară ploua; E mai sigur în adăpost. 3) SUBIECTUL POATE FI EXPRIMAT PRIN: a) substantiv: În pădure răsună cântecul ciocârliei; Andrei a vizitat mai multe muzee; pronume personal: Ei se joacă doar în parc; verb: A ierta este datoria creștinilor; numeral: Al
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
după subiect, se despart prin virgule: Mihai, de frică, s-a ascuns într-o peșteră. PROPOZIȚIA 1) DEFINIȚIE O comunicare cu un singur predicat se numește propoziție. 2) PROPOZIȚIILE POT FI: simple: conțin numai părți principale de propoziție: Copiii aleargă; Ploua. Ghioceii și viorelele au înflorit; dezvoltate: care conțin pe langă subiect și predicat și părți secundare de propoziție (atribute și complemente): Afară ploua. Primăvară a așternut peste întreaga țară un covor verde presărat cu flori multicolore. 3) ÎMBINAREA A DOUA
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
predicat se numește propoziție. 2) PROPOZIȚIILE POT FI: simple: conțin numai părți principale de propoziție: Copiii aleargă; Ploua. Ghioceii și viorelele au înflorit; dezvoltate: care conțin pe langă subiect și predicat și părți secundare de propoziție (atribute și complemente): Afară ploua. Primăvară a așternut peste întreaga țară un covor verde presărat cu flori multicolore. 3) ÎMBINAREA A DOUA SAU MAI MULTE PROPOZIȚII, LEGATE ÎNTRE ELE PRIN CUVINTE precum: și, iar, dar, dacă, pentru ca, deși, ca, încât, ca să, când, cum, unde etc.
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]