6,499 matches
-
dupre a lui Dumnezeu milă să ne urmați nouă spre tot lucru bun...." "Cele ce am scris întăresc cu pecete , fiind semnul de la urmă care-l las." "Semnătură/ De ani 85, anul 1866, Iulie 27 / Lui Dumnezeu slavă." Așezată la poala dealului , înconjurată de cruci vechi , unele cu inscripții chirilice , după ținută arhitectonica această biserică are personalitate. În apropiere se află , de asemenea , o frumoasă troița de lemn, ridicată în 1941. Stațiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală și
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
de nord-vest, se află comună Ponoarele cu întregul ei complex hidrocarstic. Legătură dintre cele două localități se face pe valea Râienilor (Delurenilor) printr-un loc pitoresc numit Cheile Băluței, traseu turistic marcat cu semnul PG (punct galben). De aici, de la poalele unei stânci denumită Piatră Dajului pe care crește cel mai frumos liliac din întreaga zonă, se face alimentarea cu apă a complexului balnear și a localității. Foto Alte frumuseți și atracții naturale deosebite din zona sunt masivele muntoase Piatră Cloșanilor
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Durău este o stațiune turistică montană din județul Neamț, România, parte a satului Ceahlău, reședința comunei Ceahlău. Este situată la poalele masivului Ceahlău (pe versantul de nord-vest al acestui) la o altitudine de 780-800 metri și, se află la o distanță de 9 km de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistrița. Singura cale de acces este calea rutieră secundară
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
formată din satele Bistricioara, Ceahlău (reședința) și Pârâul Mare. Comuna se află în vestul județului, pe malul drept al Bistriței, acolo unde râul formează lacul de acumulare Izvorul Muntelui și unde primește apele afluenților Bistricioara, Schitu, Răpciunița și Țiflic, la poalele masivului Ceahlău. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Din acest drum, la Bistricioara se ramifică șoseaua județeană DJ155F, care deservește exclusiv comuna Ceahlău. În comuna Ceahlău se află două arii protejate, ambele incluse în Parcul
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
prestărilor servicii precum și în sectorul comerțului. Ca într-o cetate naturală, cu mii de ani în urmă și-au găsit loc de așezare pe aceste meleaguri primii locuitori ai satului Batoți și Batoți Moșneni care și-au construit bordeie la poala dealului dinspre miazăzi. Satele respective erau apărate spre sud-est de dealul Stârmina, cândva împodobit cu păduri seculare, iar spre nord și vest de Dunăre. În partea de răsărit a satului Dunărea Mică și nord a satului Scăpău se înalță dealul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Poiana Teiului (în trecut, Călugăreni) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Călugăreni, Dreptu, Galu, Pârâul Fagului, Petru Vodă, Poiana Largului, Poiana Teiului (reședința), Roșeni, Ruseni, Săvinești și Topoliceni. Comuna se află în nord-vestul județului, la poalele munților Stânișoarei, pe malurile râului Bistrița, imediat în aval de lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul comunei, mai există încă o mică centrală hidroelectrică pe Bistrița, barajul ei formând micul lac de acumulare Poiana Teiului. Este străbătută de șoseaua națională DN15
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Măneciu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cheia, Chiciureni, Costeni, Făcăieni, Gheaba, Măneciu-Pământeni, Măneciu-Ungureni (reședința), Mânăstirea Suzana și Plăiețu. Comuna Măneciu este situată în depresiunea omonimă, la poalele sudice ale munților Ciucaș, pe valea râului Teleajen. Este străbătută de șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul și Vălenii de Munte de Brașov prin pasul Bratocea. Pe teritoriul său se află capătul de linie al căii ferate Ploiești Sud-Măneciu, pe
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
Porumbacu de Sus (, în trad. „Pârâul Born din Sus”) este un sat în comuna Porumbacu de Jos din județul Sibiu, Transilvania, România. Satul Porumbacu de Sus e situat la poalele Negoiului, având 24 grade, 28 minute, 30 secunde longitudine estică și 45 grade, 44 minute, 10 secunde latitudine nordică. Vatra satului are o suprafață de 91 ha, situată în partea de sud-est a județului Sibiu. În partea de răsărit se
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
Vadu Săpat este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ghinoaica, Ungureni și Vadu Săpat (reședința). Comuna se află la poalele dealurilor Istriței, la începutul unei câmpii piemontane, în valea râului Iștău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102K, ce o leagă spre sud de Mizil (unde se termină în DN1B) și spre sud-vest de Fântânele, Ceptura și Urlați. Conform recensământului efectuat
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
comuna în lungul acesteia, pe o direcție nord-sud, pe o distanță de 30 kilometri, pentru ca în partea de sud a ei să formeze lacul de acumulare Paltinu. Comuna Valea Doftanei este situată în partea de nord-vest a județului Prahova, la poalele Munților Baiului și Grohotiș, în zona cursului superior al râului Doftana, de la care își trage și denumirea. Este deservită de șoseaua județeană DJ102I, care o leagă spre sud de comuna Șotrile și de municipiul Câmpina, unde se termină în DN1
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
o distanță de 45 km de orașul Ploiești, are un perimetru administrativ de 4457 ha din care intravilan 319,70 ha iar extravilan 4137 ha. Din suprafața totală, doar 1263 ha reprezintă suprafață agricolă. Comuna situată în zona colinară de la poalele munților Grohotișu, pe valea râului Varbilău se învecinează, la est, cu orașul Slănic, la sud, cu comunele Varbilău și Cosminele, la vest, cu comunele Aluniș și Bertea, la nord, cu comuna Valea Doftanei, iar la nord-est, cu comuna Izvoarele. Teritoriul
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
poteci naturale de pădure, direct spre culmea masivului Codru (astfel de locații sunt, în denumirea locală, "Fântâna Haiducului Pintea/Fântâna Pintii", "Foișorul-Tarnița/La Ciupercă", "Valea Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală, astfel de locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea masivului Codru se întinde pe aproximativ 22 de kilometri (cu înălțimea maximă de aproximativ 575
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
numită "La Călugărițe" din "Chilia Bătrână" (imediat în partea stângă a drumului spre Satu Mare, lângă râul Lupului, pe partea stângă a acestuia). Pentru a uita evenimentul și a se proteja mai bine de năvălirile tătare, sătenii au mutat satul de la "Poalele Codrului" mai spre "Culmea Codrului" (unde este localizat și astăzi). Legenda are un sâmbure de adevăr istoric, fiind confirmată de anumite izvoare orale și scrise. Legătura cu biserica, exprimată și în numele localității, derivă probabil din faptul că în sat (probabil
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Poporului Român. Racovița s-a remarcat în Primul Război Mondial prin vitejia ostașilor trimiși pe frontul „Poloniei rusești” , al Galiției, Albaniei, Italiei, Serbiei și chiar al Franței, participând din 1916 la Marea Unire din 1918. Comuna Racovița, este așezată la poalele Vârfului Suru (2281m), pe zona de contact dintre dealurile submontane ale Munților Făgăraș și terasa joasă, aluvionară, de pe malul stâng al Oltului, la o altitudine de 385 metri. Localitatea se mărginește spre nord și nord-est cu hotarul orașului Avrig, hotar
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
sunt acelea de „"Territorio inferiori"” și „"Territorio superiori"” . Cu prudența de rigoare se poate considera că „hotarul de jos” se întindea între actualul [[drum]] județean [[Tălmaciu]]-Racovița-[[Avrig]] și [[râul Olt]], iar „hotarul de sus” între drumul amintit și până la poalele [[pădure|pădurilor]]. Spre sfârșitul secolului al XVIII, s-a trecut la practicarea unei [[agricultură|agriculturi]] sedentare trienale, după modelul [[sași|săsesc]], numit „Dreifelderwirtschaft” . Potrivit acestuia suprafața arabilă a satului era împărțită în trei „trupuri” (părți), pe fiecare dintre ele semănându
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Băcia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Băcia este situată pe Drumul Național 66, la jumătatea distanței dintre orașele Simeria și Călan, pe partea stângă a râului Strei, la poalele estice ale munților Poiana Rusca și cele nordice ale Munților Sebeșului. Localitatea Băcia a fost atestata documentar începând cu anul 1332, apărând de la inceput sub numele pe care îl poartă și astăzi. După Marea Unire de la 1918, sătul Bacia a
Băcia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300536_a_301865]
-
reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Remetea, este una din marile localități ale județului Harghita, situată la o altitudine de 750 de metri, în partea de nord-est a Depresiunii Gheorgheni (numită și Depresiunea Giurgeului), la poalele munților vulcanici ai Gurghiului. Scriitorul Balázs Orbán, autor al unei monografii monumentale din secolul al XIX-lea despre Ținutul Secuiesc, întitulată "„Descrierea Ținutului Secuiesc”" (Székelyföld leírása), descria poziția geografică a comunei astfel: "„Remetea, față în față cu Ditrău, pe partea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Mănerău este un sat în comuna Pestișu Mic din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, la poalele estice ale masivului Poiana Ruscă. Satul Mânerău este amplasat situat în partea centrală a județului Hunedoara, în proximitatea zonei de culoar a cursului inferior al râului Cerna, la nord-nord-vest față de municipiul Hunedoara. În repere absolute, localitatea se află la intersecția
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
de zăcământul Săcărâmb este ilustrat de faptul ca el a constituit terenul de studiu a numeroși cercetători de la universitățile și instituțiile geologice din Viena, Budapesta, dar și de la academiile miniera din Freiberg, Bibram, Leoben și Graz. În împrejurimile Săcărâmbului, la poalele Cetrașului, au fost descoperite, în 1860, un vas conținând monede de aur și un lanț de bronz. Monedele sunt republicane romane, cunoscute a fi întrebuințate în relațiile de schimb de către daci înainte de cucerirea romană. Între anii 1802-1814, Săcărâmbul a constituit
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
domnul Mihai Sturza reamenajează Beciul domnesc de vinuri existent încă din vremea lui Ștefan cel Mare. După Unirea Principatelor la 4 decembrie 1861. prin decret al prințului Alexandru Ioan Cuza localitatea, în care s-au contopit mai multe sate de sub poalele dealului Sârbă, primește statutul de oraș. Între 1852-1868 s-a construit o șosea între Odobești și orașul vecin Focșani, care devenise în urmă Unirii centrul principal al regiunii. La 22 septembrie 1895 se pune în funcțiune și calea ferata între
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Șerel este un sat în comuna Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Așezată la poalele Munților Retezat, în Depresiunea Hațeg, pe cursul râurilor Șerel și Rușor precum și pe "Apa Lazului". Satul aparține administrativ de comuna Pui iar la recensământul din anul 2002 se înregistrau 550 de locuitori. Deși numărul gospodăriilor nu depășește 200, satul este
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
Stănija este un sat în comuna Buceș din județul Hunedoara, Transilvania, România. Este localizată la poalele S-E ale Munților Bihor, în N-E județului Hunedoara în cadrul comunei Buceș. Satul este amplasat în S-V comunei. Este singurul loc din Europa unde s-a găsit altait (PbTe). Localitatea Stănija este situată în Patrulaterul aurifer al Munților
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Gurghiu s-a numărat și prințul Eduard, devenit în 1902 regele Eduard al VII-lea al Regatului Unit. Cetatea Gurghiului se află pe un deal împădurit la o înălțime de 500 m care domină Gurghiul. La nord de cetate la poalele acesteia se află castelul în stil baroc, având elemente renascentiste, care are mai multe faze de construcție. Castelul în forma sa actuală datează din secolul al XVII-lea. Gurghiul a constituit adesea teatrul de luptă între trupele imperiale austriece și
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
un gard din lemn. În plan frontal sunt înscrise numele eroilor care s-au jertfit pentru țară, în Italia și Galiția. Tot la Deleni se mai află și bustul primului patriarh al României Miron Cristea. Localitatea Deleni este așezată la poalele munților Gurghiu. Mai are și un cătun în a cărui prelungire este o zonă numită Bârloji Cătun și Birloji . O parte a cătunului mai poartă denumirea de Bulei. Face parte din comuna Ideciu de Jos, care mai cuprinde Ideciu de
Deleni (Ideciu de Jos), Mureș () [Corola-website/Science/300577_a_301906]
-
județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea este situată în Valea Mureșului. După formele de relief Ilia și Bretea Mureșană au vatra satului în lunca iar Brâznic, Săcămaș, Bacea, Cuieș și Sârbi au vatra satului la contactul dintre lunca și dealurile de la poalele munților Poiana Ruscăi și Metaliferi. Satul Valea Lungă este așezat pe cursul Văii Bătrâne, iar Dumbrăvița este așezată la poalele Munților Poiana Ruscăi. A. Grădinițe cu Program Normal din satele: B. Școli primare clasele I - IV: C. Școala generală cu clasele
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]