6,818 matches
-
din oraș. Clima este temperat continentală și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantități reduse de precipitații, adeseori în regim torențial, îndeosebi vara, precum și frecvente perioade de secetă, cantitatea medie anuală de precipitații fiind de 550-600l/mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9 °C (5 iulie 1916) și -34,8 °C (24-25 ianuarie 1942). Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
valea Carașului, depresiunea Oraviței. Poziția geografică (în sectorul de influență oceanică) determină un climat mai umed, de tranziție între munți și câmpie. Climatul specific este cel al dealurilor joase (sub 500 m), cu temperaturi medii anuale de 8-10°C, cu precipitații bogate,de 700-1000mm pe an,datorate influențelor oceanice și celor submediteraneene (care se manifestă la sud de Valea Timișului), specifice fiind vânturile de vest și sud-vest.Către nord temperaturile scad;iernile sunt mai blânde în sud, cu ploi prelungite toamna
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
Audiencia Nacional din Spania" a decretat interzicerea urbanizării insulei. În 1987, Consiliului Insular din Mallorca cumpăra insula. Pe 26 ianuarie 1995, Guvernul autonom din Insulele Baleare declară "Dragonera", "Pantaleu" și "Insula Mediana" Rezervă Naturală, prin decret 7 / 1995. Cantitatea de precipitații medii este de 350 mm. În lunile septembrie și decembrie se înregistrează precipitații mai puternice. Fauna terestră a insulei este formată din iepuri, scorpioni și șopârla endemica Podarcis lilfordi ssp. giglioli. Principalele varietăți de păsări sunt:
Insula Dragonera () [Corola-website/Science/312679_a_314008]
-
din Mallorca cumpăra insula. Pe 26 ianuarie 1995, Guvernul autonom din Insulele Baleare declară "Dragonera", "Pantaleu" și "Insula Mediana" Rezervă Naturală, prin decret 7 / 1995. Cantitatea de precipitații medii este de 350 mm. În lunile septembrie și decembrie se înregistrează precipitații mai puternice. Fauna terestră a insulei este formată din iepuri, scorpioni și șopârla endemica Podarcis lilfordi ssp. giglioli. Principalele varietăți de păsări sunt:
Insula Dragonera () [Corola-website/Science/312679_a_314008]
-
efectele lor negative. De asemenea, studiile sale au arătat deficiențele proiectelor realizate și necesitatea ca, în etape următoare, să se ia măsuri pentru remedierea acestor deficiențe. Totuși, nici după 1990, măsurile corective nu au fost luate și, în cazul unor precipitații extraordinare, pericolul de inundații mai persistă și în prezent. Prima amenajare de pe valea râului Colentina o constituie Lacul Mogoșoaia amenajat odată cu construcția, în 1702, a palatului Mogoșoaia de către Constantin Brâncoveanu. Deși în decursul timpurilor barajul care creează lacul a fost
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
mediteraneeană, cu călduri, veri uscate și care se răcesc ușor, ierni umede. Zonele de coastă a Turciei care mărginesc Marea Neagră au climă temperat oceanică cu călduri, veri umede,ierni umede. Coasta Mării Negre a Turciei primește cea mai mare cantitate de precipitații și este singura regiune a Turciei care multe precipitații tot anul. În partea de E a coastei mediile sunt de 2,500 mm/an. Zonele de coastă a Turciei mărginind Marea Marmara inclusiv Istanbulul care conectează Marea Egee și Marea Neagră au
Geografia Turciei () [Corola-website/Science/312133_a_313462]
-
ușor, ierni umede. Zonele de coastă a Turciei care mărginesc Marea Neagră au climă temperat oceanică cu călduri, veri umede,ierni umede. Coasta Mării Negre a Turciei primește cea mai mare cantitate de precipitații și este singura regiune a Turciei care multe precipitații tot anul. În partea de E a coastei mediile sunt de 2,500 mm/an. Zonele de coastă a Turciei mărginind Marea Marmara inclusiv Istanbulul care conectează Marea Egee și Marea Neagră au climă de tranziție între clima temperat mediteraneeană și cea
Geografia Turciei () [Corola-website/Science/312133_a_313462]
-
pot fi în Anatolia estică, și zăpada poate sta pe sol cel puțin 120 zile pe an. În vest, temperaturi medii de iarnă sub 1 °C. Verile sunt fierbinți și uscate, cu temp. generale mai mari de 30 °C ziua. Precipitațiile medii anuale de cca 400 mm, cu sume anuale determinate de elevații. Cele mai uscate regiuni sunt câmpia Konya și câmpia Malatya, unde precipitațiile frecvente anuale sunt mai mici de 300 mm. Poate fi în general cea mai umedă deoarece
Geografia Turciei () [Corola-website/Science/312133_a_313462]
-
1 °C. Verile sunt fierbinți și uscate, cu temp. generale mai mari de 30 °C ziua. Precipitațiile medii anuale de cca 400 mm, cu sume anuale determinate de elevații. Cele mai uscate regiuni sunt câmpia Konya și câmpia Malatya, unde precipitațiile frecvente anuale sunt mai mici de 300 mm. Poate fi în general cea mai umedă deoarece iulie și august sunt cele mai uscate. Clima Turciei este temperat-maritimă pe litoralul Mării Negre și subtropicală pe litoralul Mării Mediterane. În ianuarie, temperaturile medii
Geografia Turciei () [Corola-website/Science/312133_a_313462]
-
uscate. Clima Turciei este temperat-maritimă pe litoralul Mării Negre și subtropicală pe litoralul Mării Mediterane. În ianuarie, temperaturile medii sunt de 5 °C în nord, la Samsun, -4 °C în podișul Anatoliei la Kayseri și 11 °C în sud, la Antalya. Precipitațiile sunt reduse în sud și centru (în jur de 400 mm/an) și bogate în nord-vest, pe litoralul Mării Negre (1.600 mm/an).
Geografia Turciei () [Corola-website/Science/312133_a_313462]
-
temperaturii de la 10 la 5 °C are loc pe parcursul a 29 zile. Trecerea constantă a temperaturii medii zilnice sub 0 °C desemnează sfârșitul toamnei - aceasta începe în noiembrie și durează mai bine de două luni. Sfârșitul toamnei este caracterizat de precipitații atmosferice de lungă durată. Temperatura mai ridicată a aerului în anumite cartiere ale municipiului față de periferii este determinată de activitatea întreprinderilor industriale, a transportului, de încălzirea asfaltului cauzată de radiația solară, etc. În medie, în Chișinău temperatura este cu 0
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
puțin în timpul anului dar mult în perioade restrânse de timp. Cea mai mare - 82-88 la sută - se înregistrează iarna. În perioada caldă (aprilie-septembrie) umiditatea relativă constituie 61-66 %. Vara umiditatea ca mai mare - 64 % - se înregistrează în iunie, când sunt multe precipitații atmosferice. Umiditatea minimă, egală cu 61 %, se înregistrează în aprilie-mai și nu coincide cu temperatura maximă a aerului. Precipitațiile (depunerile) atmosferice nu sunt constante pe tot parcursul anului. Majoritatea lor (77 %) revin perioadei calde. Iarna precipitațiile cad atât sub formă
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
În perioada caldă (aprilie-septembrie) umiditatea relativă constituie 61-66 %. Vara umiditatea ca mai mare - 64 % - se înregistrează în iunie, când sunt multe precipitații atmosferice. Umiditatea minimă, egală cu 61 %, se înregistrează în aprilie-mai și nu coincide cu temperatura maximă a aerului. Precipitațiile (depunerile) atmosferice nu sunt constante pe tot parcursul anului. Majoritatea lor (77 %) revin perioadei calde. Iarna precipitațiile cad atât sub formă de lapoviță, cât și de zăpadă, mai rar de ploaie. În ianuarie zăpezile constituie 26 la sută din totalul
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
iunie, când sunt multe precipitații atmosferice. Umiditatea minimă, egală cu 61 %, se înregistrează în aprilie-mai și nu coincide cu temperatura maximă a aerului. Precipitațiile (depunerile) atmosferice nu sunt constante pe tot parcursul anului. Majoritatea lor (77 %) revin perioadei calde. Iarna precipitațiile cad atât sub formă de lapoviță, cât și de zăpadă, mai rar de ploaie. În ianuarie zăpezile constituie 26 la sută din totalul de precipitații atmosferice, iar în decembrie - 51 la sută. Prima zăpadă cade la începutul lui decembrie, dar
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
atmosferice nu sunt constante pe tot parcursul anului. Majoritatea lor (77 %) revin perioadei calde. Iarna precipitațiile cad atât sub formă de lapoviță, cât și de zăpadă, mai rar de ploaie. În ianuarie zăpezile constituie 26 la sută din totalul de precipitații atmosferice, iar în decembrie - 51 la sută. Prima zăpadă cade la începutul lui decembrie, dar nu ninge zilnic. Cantitatea minimă de precipitații (26 mm) se înregistrează în ianuarie, iar cea maximă (71 mm) în iunie. Precipitațiile din perioada de vară
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
cât și de zăpadă, mai rar de ploaie. În ianuarie zăpezile constituie 26 la sută din totalul de precipitații atmosferice, iar în decembrie - 51 la sută. Prima zăpadă cade la începutul lui decembrie, dar nu ninge zilnic. Cantitatea minimă de precipitații (26 mm) se înregistrează în ianuarie, iar cea maximă (71 mm) în iunie. Precipitațiile din perioada de vară poartă un caracter torențial. Cantitatea precipitațiilor atmosferice anuală în oraș (480 mm) este cu 20-40 mm mai mare decât în împrejurimile lui
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
sută din totalul de precipitații atmosferice, iar în decembrie - 51 la sută. Prima zăpadă cade la începutul lui decembrie, dar nu ninge zilnic. Cantitatea minimă de precipitații (26 mm) se înregistrează în ianuarie, iar cea maximă (71 mm) în iunie. Precipitațiile din perioada de vară poartă un caracter torențial. Cantitatea precipitațiilor atmosferice anuală în oraș (480 mm) este cu 20-40 mm mai mare decât în împrejurimile lui. În Chișinău predomină vânturile din direcțiile de nord și nord-vest; iarna sunt posibile vânturi
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
la sută. Prima zăpadă cade la începutul lui decembrie, dar nu ninge zilnic. Cantitatea minimă de precipitații (26 mm) se înregistrează în ianuarie, iar cea maximă (71 mm) în iunie. Precipitațiile din perioada de vară poartă un caracter torențial. Cantitatea precipitațiilor atmosferice anuală în oraș (480 mm) este cu 20-40 mm mai mare decât în împrejurimile lui. În Chișinău predomină vânturile din direcțiile de nord și nord-vest; iarna sunt posibile vânturi din sud-est, rezultate din anticiclonul siberian. Viteza medie anuală a
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
și/sau desecate. Irigația se efectuează printr-un sistem de măsuri economico-organizatorice, tehnice și agrotehnice. Prin irigația rațională se creează condiții favorabile pentru creșterea și dezvoltarea plantelor asigurând recolte mai bune și stabile de culturi agricole, independente de cantitatea de precipitații atmosferice. Irigația se poate efectua în timp în mod periodic (la anumite termene și norme stabilite) sau o singură dată (prin submersiune, cu apele provenite din urma topirii zăpezilor, și prin inundare, când apa acoperă suprafața irigabilă numai în perioada
Irigație () [Corola-website/Science/311569_a_312898]
-
au instalat pe suprafața câmpiei sarmatice proaspăt ieșită de sub apele mării a avut caracter consecvent, văile dezvoltându-se progresiv, în funcție de retragerea spre sud a țârmului. O altă categorie ce au influențat dezvoltarea reliefului o constitue factorii climatici și în special precipitațiile, temperaturile și vânturile. Rolul climei este atât de important încât astăzi în literatura de specialitate se vorbește de o geomorfologie climatică(A. Chollay, J. Tricard). Probabil că unele alternanțe mai grosiere de prundișuri și nisipuri din terasele râurilor, diferența de
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
de cactuși endemici în Africa, aceștia au evoluționat în America când continentele deja erau separate. Cactușii au un metabolism special cunoscut sub numele de CAM La fel ca plantele suculente, membrii familiei cactușilor (cactaceae ) sunt bine adaptați unui mediu cu precipitații reduse. Frunzele s-au transformat în spini, pentru a preveni evaporarea apei prin transpirație și servesc de apărare a plantei contra animalelor însetate. Fotosinteza se realizează prin tulpinele îngroșate care îmagazinează apă. Foarte putini membrii ai familiei au frunze și
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
perioada similară. O scădere a radiantei solare este considerată forța motrice din spatele acestei schimbări. Cu toate astea, spre deosebire de alte zone ale lumii, în China scăderea radiantei solare nu a fost întotdeauna însoțită de o creștere în plafonul de nori și precipitații. Se consideră că aerosolii joacă un rol critic în scăderea iradiantei solare în China. Producătorul BBC David Sington consideră că mulți climatologi privesc factorul de pan evaporare și datele obținute în urma măsurătorilor drept cea mai convingătoare dovadă a întunecării globale
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
deșert numită Stepa Saharei septrentională; excepție zona de coastă, care se împarte între pădurea uscată mediterana și arbuști de acasia, în extremul nord și deșertul de coastă atlantic, în centru și sud. Sahara Occidentală posedă puține resurse naturale și nu are precipitații ca să mențină majoritatea activităților agricole. Economia ei se centrează în păstoritul nomad, pescuit și extragerea de fosfați, care constituie cel mai mare zăcământ din lume. Majoritatea alimentelor pentru populația umană trebuie importată. Tot comerțul și alte activități economice sunt controlate
Sahara Occidentală () [Corola-website/Science/311821_a_313150]
-
40 °C (sau 95 - 104 °F). În timpul iernii, temperatura variază de la moderat la rece, depinzând de altitudine și de ferocitatea vanturilor nordice. sunt oarecum mai abundente decât în partea sudică a Marelui Bazin, respectiv a deșertelor Sonoran și Mojave, totuși precipitațiile sunt sub 25 cm/an, cea mai mare parte a ploilor căzând în timpul musonului estival. Zăpadă nu este o excepție, dar este întâlnită doar la altitudini mai mari. Deșertul Chihuahua este o ecoregiune, care nu a beneficiat de multe explorări
Deșertul Chihuahua () [Corola-website/Science/311846_a_313175]
-
Cul-de-Sac"), până în partea occidentală a Haiti, la capitala Port-au-Prince. Există câteva lacuri cu apă sărată, între altele "Saumatre-Lagune" din Haiti și lacul "Enriquillo", care se găsește în Republica Dominicană. Marile diferențe de nivel care există pe insula Hispaniola, în relație cu precipitațiile tropicale foarte abundente, au dus, în două rânduri, în anul 2004, puternice inundații, cae au făcut mii de victime. În mai 2004, inundațiile s-au produs în jurul râului "Jimaní", în sudul insulei, iar în luna septembrie a aceluiași an, inundațiile
Hispaniola () [Corola-website/Science/311838_a_313167]