19,544 matches
-
față de putere” indivizii se deosebesc prin orientarea pe orizontală (engl. horizontal self), respectiv orientarea pe verticală (engl. vertical self). Orientarea pe orizontală, tipică pentru culturile în care distanța față de putere este mică, presupune un comportament prin care individul își manifestă preferința pentru interacțiunile informale și simetrice, egalitatea dintre interactanți indiferent de statut, în timp ce orientarea pe verticală, tipică pentru culturile în care distanța față de putere este mare, presupune un comportament prin care individul își manifestă preferința pentru formalism și pentru tratamentul diferențial
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comportament prin care individul își manifestă preferința pentru interacțiunile informale și simetrice, egalitatea dintre interactanți indiferent de statut, în timp ce orientarea pe verticală, tipică pentru culturile în care distanța față de putere este mare, presupune un comportament prin care individul își manifestă preferința pentru formalism și pentru tratamentul diferențial al interactanților în funcție de statutul social. În culturile cu grad ridicat de evitare a incertitudinii indivizii sunt orientați spre certitudine, în timp ce în culturile cu grad scăzut de evitare a incertitudinii indivizii sunt orientați spre incertitudine
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
există două timpuri trecute: trecutul care nu are efect în prezent și trecutul care are efect în prezent. Frecvența structurilor sintactice cu diateza pasivă din limba rusă a fost pusă în legătură cu o atitudine culturală pasiv-contemplativă a individului în lume, în timp ce preferința pentru structurile active din culturile anglo-saxone este asociată cu atitudini active, cu o filosofie a lui to act. În dialectul mandarin nu există condițional deoarece oamenii din Orient evită în general dezbaterea, speculația orientându-se în special spre aplicații practice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
minimă (sau non-focalizarea) presupune reguli laxe și implicite de negociere a informației între participanți, astfel încât sensul se construiește contextual, în funcție de relațiile dintre participanți; accentul cade nu asupra informației, ci asupra relației dintre participanții la actul de comunicare; se corelează cu preferința pentru generalități, informație globală prezentată sintetic, superficialitate în dezvoltarea temei, coduri puțin elaborate, devieri de la subiect și digresiuni, intervenții lungi, nu întotdeauna direct relevante pentru tema abordată. Sintetizând, textul focalizat este strict orientat spre temă, în timp ce textul nonfocalizat deviază de la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orientate spre menținerea relațiilor dintre interlocutori. Orientarea spre „probleme” se reflectă în gradul ridicat de focalizare a informației (vezi supra), predilecția pentru acte de vorbire directe, asertivitate, argumentativitate; orientarea spre „relații” se reflectă în gradul scăzut de focalizare a informației, preferința pentru acte de vorbire indirecte, lipsă de asertivitate și de argumentativitate. Modul în care interactanții construiesc relațiile interpersonale este, de asemenea, constrâns cultural. Astfel, membrii culturilor individualiste își bazează relațiile interpersonale pe asemănarea cu interlocutorul și pe atracția interpersonală; membrii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
engl. face-work) sunt menite să evite amenințarea imaginii interlocutorilor (Brown, Levinson, 1978). Impolitețea comunicativă apare atunci când interlocutorul neglijează (conștient sau inconștient) regulile politeții pozitive (impolitețe pozitivă), respectiv regulile politeții negative (impolitețe negativă) (Kienpointner, 1997). Diferă de la o cultură la alta preferința pentru strategii ale politeții pozitive, respectiv strategii ale politeții negative, situațiile în care vorbitorii apelează la una sau alta dintre cele două strategii, precum și mărcile lingvistice ale strategiilor folosite. De exemplu, în Rusia, Polonia, țările latino-americane vorbitorii apelează mai frecvent
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ritualice, invocând esențele și ritmurile firii („Să vă dea Dumnezeu sănătate!”, „Să fie într-un ceas bun!”, „Noroc!”, „La mulți ani!”) sau invocând elementul concret („La revedere!”, „S-auzim de bine!”, „Drum bun!”, „Casă de piatră!”). Există o corelație între preferința pentru actele de vorbire indirecte/directe și distanța discursivă, gradul de intimitate: cu cât distanța discursivă este mai mare, cu atât tendința de folosire a actelor de vorbire indirecte este mai mare, precum și tendința de intensificare sau atenuare a expresiei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este scopul ambilor interlocutori, astfel încât aceștia se concentrează mai puțin asupra tehnicilor de transmitere eficientă a informațiilor, ci mai mult asupra tehnicilor de construire a imaginii personale, de menținere sau flatare a imaginii interlocutorului: „Tonul face muzica”. Astfel se explică preferința pentru acte de vorbire indirecte („Bate șaua să priceapă iapa”, „Spune pe ocolite”, „O ia pe departe”), frecvența atenuatorilor și intensificatorilor de expresie, amplificarea intervenției cu presecvențe (sper să nu te superi, să nu mi-o iei în nume de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau un comportament agresiv. Totuși, ca toate recipientele, semnificația lor depinde, în mare parte, de elementele care le umplu. Goale, sunt mărturia unei lipse materiale ori afective. Pline, ilustrează satisfacția și sațietatea. Asociate mai ales cu pâinea, hrană sacră, indică preferința pentru ceea ce este esențial, pentru a nu-și pierde energia sau timpul în activități ori scopuri superflue. Frânghie În funcție de scenariul oniric, frânghia evocă: - solidaritatea și legătura socială (frânghia ce îi leagă pe alpiniști); - atașamentul, dependența, jugul și întemnițarea; - pedeapsa și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și le însușește și care îl conduc spre adoptarea unui model comportamental practicat în interiorul acelei societăți. Ea este principalul factor de influență a dorințelor și comportamentului unei persoane. Pe masura ce individul se dezvoltă, el își însușește un set de valori, percepții, preferințe și modele de comportament. Acest sistem valoric îi este „inoculat” de-a lungul vieții de către diverse grupuri sociale, fie acestea primare, secundare sau de referință, cum ar fi familia, prietenii, comunitatea din care face parte, societatea în general, astfel încât individul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
se poate vorbi de subculturi diferite în funcție de etnie, religie, arie geografică, naționalitate, vârsta. Comportamentul de cumpărare al indivizilor este influențat într-o măsură considerabilă de caracteristicile subculturii din care aceștia fac parte. Apartenența la o anumită cultură secundară influențează considerabil preferințele de consum ale indivizilor și, de aceea, analiza acestor aspecte joacă un rol deosebit de important pentru specialistul de marketing. Clasă socială reprezintă „diviziunile relativ omogene și de durată ale unei societăți, diviziuni care sunt dispuse în ordine ierarhică și ale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
apropiate între ele decât persoanele din clase diferite. Indivizii ocupă poziții inferioare sau superioare în cadrul societății, în funcție de clasă socială din care fac parte, și pot migra, în timpul vieții lor, de la una la alta. Aceste clase sociale se diferențiază semnificativ în ceea ce privește preferințele pentru anumite produse/ mărci (îmbrăcăminte, hrana, activități de petrecere a timpului liberă și în special în ceea ce privește limbajul și valorile vehiculate aici. Aspectele ce privesc comunicarea publicitară (redactarea mesajelor publicitare, valori impliciteă țin cont de limbaj și valori și sunt foarte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pe care cumpărătorii o respectă. Cu cât este mai mare coeziunea unui grup, cu atât este mai eficientă comunicarea în interiorul sau; și cu cât este mai mare respectul persoanei față de grupul respectiv, cu atat mai mult acesta îi va influența preferințele pentru un anumit produs sau marca. În cazul unui produs nou pe o anumită piața, decizia individului de cumpărare este puternic influențată de alti consumatori, în timp ce alegerea mărcii este influențată într-o mai mică măsură. În stadiul de dezvoltare al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
interesați de părerile și convingerile consumatorilor pentru a înțelege unde și cum trebuie să acționeze pentru a exploata cu maximă eficientă imaginea unei mărci pe o anumită piața. Atitudinea este determinată de evaluările relativ consistente ale unei persoane, sentimentele și preferință acesteia față de un obiect sau o idee și formează o punte de legătură între percepție și comportamentul manifest. Atitudinea „este formată din evaluările cognitive, sentimentele și tendințele de acțiune favorabile sau nefavorabile ale unei persoane față de un obiect sau o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
face referire la acțiunile pe care consumatorul le întreprinde în baza opiniilor și trăirilor sale. Atitudinea pe care o are consumatorul (pozitivă sau negativăă poate viza una sau mai multe dintre caracteristicile produsului/ mărcii (calitate, preț, durabilitate, design, noutatea. Spre deosebire de preferințe, atitudinile au un caracter mult mai complex, ele reprezentând o sinteză de sentimente, judecați de valoare, interese, convingeri, care nu sunt juxtapuse, ci unificate, alcătuind o structură determinată de întregul sistem intelectual, volitiv și afectiv al consumatorului. Atitudinile nu sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
2); greutate (2); grîul (2); gust (2); hainele (2); hotărît (2); ia (2); inteligent (2); iubire (2); înțelept (2); locul (2); -mă (2); mult (2); mulțime (2); opinie (2); a opta (2); partid (2); persoană (2); posibilități (2); prefera (2); preferință (2); prieteni (2); putere (2); răspuns (2); repede (2); rochie (2); schimba (2); siguranță (2); soartă (2); sortare (2); sorteală (2); telefon (2); varianta (2); viața (2); votează (2); accepta; acces; acțiune grea; adevărul; admitere; adopta; aduna; a alege ce
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ieftin; irlandezi; iubit; iute; întuneric; ketchup; KFC; kilogram; kiwi; leguminoasă; lucru; masă; Mc Donalds; miracol; mîncat; dar de mîncat rar; mîndrie; moale; moft; murdar; murdară; mușcat; necesitate; noroi; nou; particulă; de pădure; pepeni; piatră; piersic; plantă; plin; porumb; prăjeală; prăjite; preferințe; produs alimentar; prost; pui; repede; rizom; roade; sac; sapă; sare; sămînță; sănătate; sănătos; sărat; sărăcie; seara; sferă; smîntînă; tare; tocană; tomate; tulpină; țărănesc; unt; uscat; veche; vede; vegetal; viață; zbîrcit (1); 788/161/61/100/0 casă: familie (99); locuință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fript; gălăgie; gelos; gumă; hohote; inima; încet; lacrima; cu lacrimi mari; lacrimi, suferință; lăcrămează; lovit; lovitură; mai mereu; de milă; milă; milos; mîrîie; mornîie; muzică; neajutorare; nemulțumire; nenorocire; neputință; nervi; nervoasă; niorcăială; obraz; ocărî; oftează; om; omul; palid; pix; plăpînd; preferință; proastă; probleme; rană; răsunător; rău; răutate; renaște; repede; salcie; sărat; sărmana; scîrbă; sensibilă; sensibilitate; sentimente; singurătate; soacră; strigă; a suferi; suferințe; din suflet; suflet; suspin; știu; timp; tipă stresată; tînguie; tragedie; trădare; trebuie să vezi de ce; a fi trist; tristă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
8); gravidă (7); de mîncare (6); prăjitură (6); de viață (6); înghețată (5); hrană (3); masă (3); prăjituri (3); salivare (3); bancă (2); bun (2); capriciu (2); căpșuni (2); a dori (2); gură (2); gustos (2); gusturi (2); pîine (2); preferință (2); satisfacție (2); sațietate (2); sete (2); sex (2); slănină (2); tort (2); vrea (2); abținere; act sexual; ademenire; ajutor; alimente; amăgire; ardoare; bani; borș de casă; bucate; bucurie; bunătate; bunuri; carne; carte; căpșune; cereale; ceva dulce; de ceva; cină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inocent; inocentă; inocență; iubitul meu; jucărie; de leu; leu; magazin; de maimuță; maimuță; maioneză; mare; masă; matematică; mărești; mică; mici; minut; mis; mort; nou; ocrotire; panda; papricaș; pasăre mică; pește; piatră; picior; piept de pui; piure; plantă; plăpînd; porumb; porumbel; preferință; proaspăt; pufoși; pufuleț; pui; pulpă; pulpe; pur; raliu; de rață; rățișor; rățușcă; rolă; sănătos; scîrbă; sîn; soare; de somn; struț; suflet; supă; șchiop; tigaie; vegetarian; veselie; vrăjit; Yuuummy; zeamă; de zebră; zîmbet(1); 793/204/79/125/0 purta: haine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a) atitudini; (b) asumpții (pozitive - cu rol compensator - și negative); (c) reguli (cu rol compensator). Ele sunt structuri cognitive generale, iar dacă sunt disfuncționale, pot avea funcție de vulnerabilitate generală. Cogniții evaluative centrale și intermediare - pot fi locale sau generale: trebuie/preferința este o cogniție evaluativă centrală din care derivă cognițiile evaluative intermediare: catastrofarea/non-catastrofarea; toleranța scăzută/crescută la frustrare; evaluarea globală/contextuală. Vulnerabilitate locală - cu referire la gândurile automate; ea este și parte a tabloului clinic. Vulnerabilitate generală - cu referire la
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
acest lucru realizându-se pentru a câștiga dragostea și aprobarea celor din jur. Schema acestui domeniu sunt: Subjugarea (SB) - supunerea excesivă controlului celorlalți, de obicei pentru a evita furia, părăsirea sau alte represalii. Are două forme principale: subjugarea nevoilor (propriile preferințe, decizii și dorințe sunt suprimate) și subjugarea emoțiilor (exprimarea emoțiilor este suprimată, în special cea a furiei). Sacrificiul de sine (SS) - fixarea excesivă asupra satisfacerii voluntare a nevoilor zilnice ale celorlalți cu propriile noastre costuri. De ce? Pentru a preveni îndurerarea
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de exemplu, bazate pe: gândirea nuanțată, generalizarea probabilistică, evaluarea ponderată) COGNIȚII INTERMEDIARE (de exemplu, reguli non-dogmatice, evaluarea ca neplăcere) COGNIȚII CENTRALE (de pildă, evitarea evaluării globale a propriei persoane și focalizarea pe comportamentul contextual) EVALUĂRI (de exemplu, cogniții raționale ca preferințe non-dogmatice, toleranța la frustrare) Emoțiile negative funcționale cuprind, de exemplu: Dezamăgirea Îngrijorarea Supărarea Tristețea Regretul Emoții disfuncționale mai puțin intense 2.2. DECALOGUL IRAȚIONALITĂȚII DECALOGUL IRAȚIONALITĂȚII TREBUIE să reușești în tot ceea ce faci, ALTFEL ești fără valoare ca om (ești
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
prin inducerea obligațiilor în slujba cetățenilor. Odată cu apariția banilor, statul pretinde supușilor săi și contribuții (impozite) în bani, astfel apărând primele elemente de finanțe. În momentul în care producția de mărfuri cunoaște o ascensiune, și banii sunt tot mai prezenți, preferința manifestată a statului este pentru veniturile în bani. Forma bănească este preferată, dar și indispensabilă, întrucât statul să-și poată susține totalitatea acțiunilor publice demarate. În aceste condiții, impozitele și împrumuturile în bani constituie principalele surse de venituri ale statului
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
dorințele politicienilor (parlamentarilor) pentru satisfacerea cererilor alegătorilor și ale diverselor grupuri de presiune și putința satisfacerii acestor dorințe; constituie un instrument puternic al responsabilității guvernului în fața cetățenilor, deoarece aceștia doresc să cunoască cum cheltuiește guvernul banii și dacă sunt satisfăcute preferințele lor; ilustrează preferințele cetățenilor pentru diferite forme de impozitare pentru diferitele niveluri ale acestei impozitări, ca și capacitatea anumitor grupuri specifice de contribuabili de a muta povara fiscală asupra altora; influențează economia prin intermediul politicii bugetare, adică prin nivelul veniturilor fiscale
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]