13,121 matches
-
ai organizației Christian Response International împărtășeau vederile lui Hamos și Pilon, ei preferau mai curînd suspendarea Clauzei decît revocarea ei, pentru a determina schimbările dorite 2395. La două zile după încheierea audierilor, Crane a înaintat Camerei Reprezentanților o moțiune de protest, cu nr. 475, împotriva prelungirii dreptului președintelui de a face derogarea în cazul României. Întrucît Senatul nu a înaintat nici o moțiune în paralel, Crane a trebuit să-și retragă moțiunea 475 de la Comitetul de Mijloace și Resurse. El s-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
privind respectarea drepturilor omului în România, la care au avut de spus un cuvînt și suporterii reînnoirii Clauzei, Camera Reprezentanților a hotărît să amîne moțiunea lui Crane, cu un vot de 216 la 1902397. Voturile demonstrau că nici o moțiune de protest nu beneficia de sprijin suficient din partea Camerei și cu aceasta s-a încheiat discutarea moțiunii 3599, care propunea suspendarea Clauzei României pe o perioadă de șase luni. Pe 1 august, Comisia pentru Comerț Internațional a Senatului a susținut audieri pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aceasta nu a diminuat, însă, opoziția față de eventualitatea unei alte reînnoiri a Clauzei. Chiar și Bucureștiul a luat în considerație avertismentul lui Hall. În 1986, 190 de membri ai Camerei Reprezentanților votaseră împotriva României, pe cînd, în 1979, moțiunea de protest a lui Schulze fusese susținută de 126 de persoane, iar în 1975, doar 41 de membri fuseseră împotriva acordului comercial inițial. Dacă s-ar fi schimbat măcar zece voturi, Camera Reprezentanților ar fi putut adopta o lege prin care să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și-a exercitat dreptul de veto asupra proiectului. La șase zile după aceea, ambele camere ale Congresului au ignorat acest veto, aceasta fiind una din cele mai mari lovituri suferite vreodată de Reagan, în ceea ce privește politica externă 2408. Făcînd abstracție de protestul lui Reagan, Congresul a demonstrat că susține drepturile omului îndeajuns pentru ca Administrația să le acorde mai multă importanță. În aceeași zi în care Senatul a ignorat vetoul opus de Reagan, Paul Trible a profitat de starea de spirit în care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dacă președintele hotăra că România a făcut "progrese substanțiale în ceea ce privește încetarea persecutării... cetățenilor săi, din motive religioase și politice și a reprimării... ungurilor și a altor minorități etnice din România". Congresul putea nesocoti hotărîrea președintelui, adoptînd o moțiune comună de protest 2462. Armstrong a amintit Senatului de responsabilitățile Americii ca "lider al lumii libere". Scopul amendamentului era acela de a demonstra că America ia "în serios legătura" dintre Clauză, pe de o parte și drepturile omului și emigrarea, pe de cealaltă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și ai Senatului care optau pentru suspendarea Clauzei nu se gîndeau decît la un singur lucru: adoptarea proiectului de lege comercială, inclusiv a amendamentului pentru România. Ca urmare, nici Camera Reprezentanților și nici Senatul nu au aprobat vreo moțiune de protest împotriva derogării propuse de președinte și astfel, România și-a păstrat "Clauza națiunii celei mai favorizate" pînă în iulie 1988. Proiectul legii comerciale generale Susținătorii amendamentelor de suspendare și-au îndreptat atenția asupra întrunirii comitetelor Camerei și Senatului, care și-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stat pentru probleme de comerț a fost și el prezent cu această ocazie și a discutat cu Ștefan Andrei, care fusese ministru de Externe și care era acum viceprim-ministrul României. Luan l-a asigurat pe acesta din urmă că, în ciuda protestelor Congresului american, Administrația vrea ca România să-și păstreze Clauza 2481. Pe 19 octombrie, Ceaușescu a găzduit cea de-a 14-a Conferință a Consiliului Economic Româno-American. În fruntea delegației americane se afla Norman Heller, președintele companiei PepsiCo Wines and
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În cele din urmă, acesta a trimis un curier la ambasadă, pentru a-l determina pe ambasadorul Stoichici să accepte o întrevedere cu adjunctul secretarului de stat, Lawrence Eagleburger. La această întîlnire, Casa Albă și-a exprimat în mod oficial protestul împotriva brutalității de care se făcea vinovată conducerea de la București 2565. După încheierea întrevederii, Departamentul de Stat a precizat că se gîndește la modul cel mai serios să reducă și ceea ce mai rămăsese din legăturile româno-americane2566. Faptul că Ceaușescu instituise
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anumită teologie occidentală o purta și o poartă lui Ioan Maxențiu, care ar fi pregătit procesul celor „trei capitole”. Această antipatie era provocată, mai ales, de așa zisa „revoltă a sciților contra Romei”, revoltă care în fapt a fost un protest energic al unui grup de orientali contra neprimirii și ținerii la ușă, afară, timp de 14 luni, a acestor oameni, protest concretizat mai ales în răspunsul demn și tăios al lui Ioan Maxențiu la Epistola papei Hormisdas, în care acesta
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
era provocată, mai ales, de așa zisa „revoltă a sciților contra Romei”, revoltă care în fapt a fost un protest energic al unui grup de orientali contra neprimirii și ținerii la ușă, afară, timp de 14 luni, a acestor oameni, protest concretizat mai ales în răspunsul demn și tăios al lui Ioan Maxențiu la Epistola papei Hormisdas, în care acesta acuza, batjocorea și acoperea de insulte și calificative grave pe niște frați care veneau din Răsărit. Ioan Maxențiu precizează că, la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se află Vasile Lupu și Acțiunea Populară formată în jurul fostului președinte Constantinescu. O apariție demnă de menționat în peisajul politic al românilor se situează însă pe malul de Est al Prutului. Partidul Popular Creștin Democrat din Republica Moldova organizează mitinguri de protest împotriva puterii comuniste de la Chișinău și dorește o integrare în Uniunea Europeană. Pentru cei care doresc o informare mai amănunțită asupra național-țărăniștilor sugerăm câteva lucrări notabile. Pentru studierea documentelor partidului poate fi consultată Doctrina țărănistă în România. Antologie de texte apărută
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
național și catolic au fost întruchipate de Daniel O'Connell, mare orator, fondatorul în 1823 al unei organizații, Asociația Catolică din Irlanda. Popularitatea sa în Europa a fost remarcabilă. Ca și în Belgia, și în Irlanda întîlnim aceeași îmbinare între protestul de ordin național și catolicism (pe care îl întîlnim de asemenea în Polonia, iar mai tîrziu și în Alsacia-Lorena anexată). Dar, poate mai mult decît în altă parte, aici exista o legătură foarte strînsă între popor și biserică. În observațiile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Mussolini, iar în interior pe Heimwehren, grupe de autoapărare create în 1918 la îndemnul creștinilor sociali, el a reprimat organizațiile hitleriste interzise din 1933 (milițiile muncitorești socialiste, Schutzbund) înăbușite în sînge în februarie 1934, ceea ce a dus la un puternic protest, publicat în Esprit și semnat de Maritain, Mounier, Vaussard, Monseniorul Beaupin. La 1 mai 1934, el a promulgat o nouă constituție "în numele lui Dumnezeu din care emană orice drept", inspirată de enciclica Quadragesimo anno. Corporatismul era instituționalizat, repus în drepturi
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pestelce" (șorțuri). Reținem deci că masa cuprindea și carne, iar numărul mare de ustensile de prelucrat carnea ne face să lămurim că alimentația era una similară cu aceea de la azilurile și ospiciile timpului. De altfel, în documentele timpului și în protestele unor umaniști, uneori vehemente, nu ne amintim să fi întâlnit lamentări asupra alimentației din ospicii. Am văzut că la Neamț au existat perioade de carență, lipsuri, în toate serviciile Spiridoniei se ținea post cel puțin de două ori pe săptămână
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
popor fără istorie... destinați să piară în furtuna revoluției mondiale... [Ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluției și [vor] rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național, la fel cum propria lor existență în general, reprezintă prin ea însăși un protest contra unei mărețe revoluții istorice. [...] Dispariția [lor] de pe fața pământului va fi un pas înainte."2 În această afirmație a lui Engels își are firul genetic "legenda neagră" asupra României (comparabilă cu a Spaniei din veacul al XVI-lea), începând
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
avea, mândrindu-se nevoie mare cu ei. Astfel s-a pecetluit vânzarea Basarabiei. Zadarnic au protestat boierii moldoveni (reuniți în Adunarea de pe 26 octombrie 1812) pe lângă domnitorul fanariot Scarlat Callimachi, despre care se spunea că ar fi fost filofrancez. Dar protestul este foarte important, fiindcă arată limpede că autohtonii nu au consimțit la fraudă. Rușii deja tratau provincia ca pe o gubernie care li se cuvenea. Se pregătiseră și "spiritualicește", prin biserică. Încă din 1808 restauraseră dioceza de la Cetatea Albă, impunând
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
aibă și soarta ei. Totuși trebuie să constatăm că nici un moldovan n-au putut fi mituit de influența morală a Austriei și că domnul a plătit cu capul protestatarea sa."21 Eminescu se referă la răpirea Bucovinei (1775) și la protestul lui Grigorie Ghica al III-lea, care a fost decapitat din ordin imperial. Trebuie subliniată asemănarea dintre măsluirea raptului Bucovinei și al Basarabiei, dovadă că imperiile recurg pretutindeni la falsificarea "legitimității". Sub Maria Tereza (1717 1780), rolul falsificatorului a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
intenția de a modifica poziția escepțională de care se bucură România în puterea tractatelor sale și că constituția otomană nu atinge nici într-un fel drepturile recunoscute ale României."45 În plus, Poarta recunoscuse cinci din cele șapte puncte din protestul Principatelor. Mai mult, Eminescu reține, ca noutate a zilei, o apropiere "foarte energică" a Germaniei de Poartă, "pe baza independenței României, care ar servi de barieră sub garanția Germaniei". Ceea ce însemna păstrarea neutralității. Dar ceva misterios și neprevăzut, desigur, lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
între care Românul, Corespondența politică, Gazeta St. Petersburg, Viedomosti, Le Nord (ultima, din Bruxelles, publicație finanțată de ruși) ș.a. O dezinformare malițioasă ca aceea din Le Nord este ușor de distrus. Eminescu publicase în Timpul versiunea în românește a scrisorii de protest a locotenent-colonelului Ioan Alecsandri, adresată principelui Alexandr Gorciacov, cu privire la cererea reanexării Basarabiei de către ruși. Un colaborator rus al publicației din Bruxelles trimite, la rându-i, o scrisoare deschisă în care tratează de sus misiva lui Ioan Alecsandri, privind-o ca
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
județe din sudul Basarabiei. În ziua încheierii armistițiului ruso-turc din 23 ianuarie / 4 februarie 1878, generalul Ignatiev, în drum spre sudul Dunării, a trecut prin București și a solicitat domnitorului cedarea celor trei județe, România primind drept compensație Dobrogea."97 Protestele domnitorului și ale guvernului veneau prea târziu, chiar dacă, pe 26 ianuarie / 7 februarie 1877, I.C. Brătianu afirmase în Adunarea Deputaților că "niciodată națiunea română nu va consimți la cesiunea, dar nici la schimbul unei părți din teritoriul său". La 19
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
buni români și că vor să dea mâna cu rușii, o fantezie pe care jurnalistul de la Timpul crede că nici măcar nu merită a fi luată în seamă. Cealaltă publicație colportează știrea că principele Carol I va abdica, în semn de protest, dacă rușii vor insista în cererea lor privind Basarabia. Mai mult, rușii aveau și un candidat la tron în persoana prințului Grigore Mihail Sturdza. Protestul lui Carol este lăudat de Eminescu și-i dă speranța că nu se va pierde
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în seamă. Cealaltă publicație colportează știrea că principele Carol I va abdica, în semn de protest, dacă rușii vor insista în cererea lor privind Basarabia. Mai mult, rușii aveau și un candidat la tron în persoana prințului Grigore Mihail Sturdza. Protestul lui Carol este lăudat de Eminescu și-i dă speranța că nu se va pierde Basarabia: Noi avem credința că nu vom pierde Basarabia. Cererea Rusiei e strigătoare la cer, nemaipomenită, apoi pământul de care e vorba nu e rupt
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
popor fără istorie... destinați să piară în furtuna revoluției mondiale... [Ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluției și [vor] rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național, la fel cum propria lor existență în general, reprezintă prin ea însăși un protest contra unei mărețe revoluții istorice. [...] Dispariția [lor] de pe fața pământului va fi un pas înainte."201 Între central-europenii din zona Principatelor, apți pentru "progres" erau considerați polonezii și ungurii. Prin contrast, explicația pentru "conservatorismul reacționar" al românilor era pusă pe seama
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
deportărilor și genocidului care se petreceau în RASSM 216, totul era zugrăvit în culori paradisiace. Incredibil, însă propaganda sovietică a dat roade, în Occident, cu prilejul "revoltei" de la Tatar Bunar, pusă la cale din Transnistria, via Moscova (vezi reacțiile de "protest" ale intelectualilor comuniști din Franța, în frunte cu Henri Barbusse 217). La fiecare dare de seamă a șefilor bolșevici, România era demonizată. Publicațiile, radioul, broșurile puneau titluri ca Zece ani de ocupație sângeroasă a Basarabiei (1928). România nu putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din vechiul regat. Matricea comportamentului țarist mimată de evreii și de celelalte minorități bolșevizate s-a reprodus în condiții de dramatică violență mondială, surprinsă ca atare și de romanul Delirul al lui Marin Preda, roman care nu întâmplător a stârnit proteste insidioase la Moscova, în 1975. Și a fost foarte ușor ca "delirul" mimetic să fie inoculat și în psihismul românilor basarabeni care vreme de peste un veac fuseseră rupți de matricea etnicității, anemiindu-și conștiința națională și devenind o simplă populație
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]