6,888 matches
-
Presa din Cernăuți a avut spontanietate, instinct patriotic, determinare națională, chemare a opiniei publice alături de ea, dar mai ales greutăți, nenorociri, sacrificii de tot felul, purtători de excese în exprimare și luptă. Condusă de personalități cu însușiri și simțăminte alese, publicistica și-a adus din plin contribuția la crearea și consolidarea statului român, la soliditatea bazelor sale instituționale, la imprimarea valorilor politice, economice, literare și sociale, detașându-se Glasul Bucovinei, Bucovina și Deșteptarea, Junimea literară, Făt-Frumos, Fond și formă, iar mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și cultură a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuțului, Renașterea Bucovinei - director Victor Cozariuc și Exod, suplimentul ei literar, Țara Fagilor, realizată de Dumitru Covalciuc în cadrul Societății Culturale „Arboroasa” din Cernăuți, împreună cu Biblioteca municipală din Tg. Mureș, vin să revigoreze după 1990 publicistica noastră patriotică și științifică, politică și culturală. Renasc revistele școlărești: Freamătul literar, Muguri, Miorița etc. Constatăm că, mai mult ca oriunde, presa actuală din Bucovina nu pregetă să ne spună clar care sunt hotarele României, cine ne sunt și ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
citite. O publicație chiar îndemna: „Nu aruncați revista după ce o citiți, strângeți-o, iar la finele anului legați-o cap la cap și veți avea o carte frumoasă și de interes.”... Din retururile ori surplusul numerelor editate an de an. publicistica de astăzi, n-ar putea face același lucru, decât să fie trimise spre retopire fără nici o strângere de inimă? Firmele de publicitate, în afara laturii comerciale, nar putea îmbrățișa și activitatea aceasta? Unde sunt unitățile de consignație gen Mircea Grumăzescu - Iași
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rezolvat: dirijarea către cititori a ziarelor și revistelor - către arhive și biblioteci -, nu către topitorie! „Avem datoria de a cunoaște trecutul presei românești, căci ea ne legitimează drepturile, aspirațiile”... spune prof. I. Hangiu. Este imperioaseă îndeplinirea acestei meniri pentru că producția publicistică își păstrează perenitatea prin depozitare, păstrare și lecturare și indiferent care îi e epoca, ea oglindește o anumită atitudine într-un domeniu sau altul ce trebuie descifrat și știut. În excesul de mondializare și globalizare, căutarea rădăcinilor devine o mișcare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
calde mulțumiri celor care obosesc, păstrează și pun la dispoziția noastră depozitele de presă și carte, cât și editurilor care promovează munca de sinteză, sper în sporirea spațiului de depozitare dar și de îmbogățire continuă a fondului arhivistic și cu publicistica actuală. Cât privește cartea de față, toată gratitudinea domnului Constantin Hușanu de la Editura TipoMoldova Iași, care nu obosește în a distribui rândurile potrivit intențiilor realizatorului lor. Autorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
măsură, le mulțumesc directorului general al Editurii Polirom, domnul Silviu Lupescu, și doamnei director editorial Lidia Bodea, pentru onoranta găzduire și asistența deosebit de profesională cu care editura a întâmpinat și însoțit publicarea acestui volum. Ar fi fost dificil ca în raport cu publicistica și exegeza eliadiană autohtonă o asemenea ediție să depășească statutul de strictă memorialistică sau curiositas culturală, dacă apariția ei nu ar fi fost atât de strâns și coerent legată de proiectele, deja împlinite sau în desfășurare, ale celor două reviste
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sunt relativ restrânse. Citări succinte, mult mai puțin numeroase decât, bunăoară, cele ale operei celuilalt proeminent iranist suedez, Geo Widengren 1, comentarii laconice, chiar dacă ocurente în formule sau contexte nu o dată surprinzătoare. Pe de altă parte, diluarea treptată a producției publicistice a savantului suedez, succesiva lui marginalizare față de mediile academice comune, în plus refuzul de a-și scrie memoriile, „prea terne și triste”, cum singur le caracteriza 2, au încurajat această ignorare 3. Dincolo de asemenea circumstanțe, trebuie remarcat faptul că aceeași
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
la "Evenimentul zilei" (1992-1994). În 1994 a întemeiat revista "Poezia", iar în 1995 "Caietele de la Durău". Este, din 1995, redactor-șef al revistei "Convorbiri literare", căreia i-a stabilit un profil distinct. A publicat circa treizeci de volume de poezie, publicistică, eseu. A primit numeroase premii, inclusiv al Uniunii Scriitorilor din România. Prezent în diverse antologii din țară și din străinătate. Tradus în franceză, engleză, germană, spaniolă, suedeză, rusă, chineză, finlandeză, poloneză etc. (c) CASSIAN MARIA SPIRIDON (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi fără sens a mai rămîne monarhici fără monarh și fără dinastie"; și, în concluzie, "din toată inima, întorcîndu-ne ochii de la trecut, cu grija numai a viitorului, ca adevărați progresiști strigăm: Trăiască Republica Populară Română!". Implicat și angajat total în publicistica epocii, va fi singura mare personalitate scriitoricească care va participa, ca simplu ziarist, la procesul lui Ion Antonescu și va fi între primii semnatari (3 decembrie 1944) ai unui pamflet la adresa marelui om politic Iuliu Maniu. Și tot el va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să scrie critică și istorie literară fără a fi fost marxist (??). De altfel, grație și acestui serial, G. Călinescu va fi îndepărtat de la catedră (unde îi va lua locul nimeni altul decît stomatologul), dar nu mult după aceasta și din publicistica literară curentă pentru cîțiva ani buni. La alegerile din 1946 devine deputat pe listele stîngii și își va păstra această calitate pînă la stingerea sa. Imediat după alegere, le explică alegătorilor din Botoșani, "cu sinceritate și stringență, că guvernul Groza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
va lua locul un alt stalinist, M. Novicov, care, în paralel cu funcția de la Institut și cursurile de la Școala de scriitori "M. Eminescu", se străduia să termine, în secret, facultatea la Iași. În septembrie 1955, G. Călinescu va fi recuperat publicistic de G. Ivașcu, proaspăt ieșit din închisoare în septembrie 1955 și numit redactor-șef la "Contemporanul". Noul redactor-șef va solicita colaborarea criticului, care va inaugura și perpetua, practic pînă la moarte, Cronica optimistului în contrast cu Cronica mizantropului susținută înainte de sovietizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Eminescu, acesta "privește femeia, ca și poporul, în suavitatea ei terestră, tipul predilect fiind "văduvioara tinerică"". Pentru Divinul critic, încercările de îmbogățire a limbajului filosofic autohton întreprins de Lucian Blaga sînt un "joc de cuvinte ce și-au avut în publicistică un efect egal hermetismului suprarealistic". În concluzie, "termenii (creatorului Trilogiei culturii) sînt aproape beție de cuvinte". Și exemplele ar putea continua... A reușit să fie, tristă performanță, între primii care, încă din 1944, l-au proslăvit pe Stalin. Pentru autorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-mi puținele-mi Înzestrări naturale, câtă cultură am strâns de pe unde am umblat, prin marile orașe ale Apusului, experiența mea de profesionist al scrisului și, mai ales, bucuros de marele har pe care mi-l face existența - o laborioasă carieră publicistică, o anume prolificitate literară (privită cu ironie balcanică groasă de toți cei care, născuți cu apetit și chiar cu talent „artistic”, după primele „mângăieri” ale Miss-Gloriei, se „retrag” În lene, alcool și bavardaje nesfârșite, unde se cheltuiesc tone de spirit
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și răbdare au consumat. Îți urez ca noul an - 1984 să-ți mențină sănătatea și puterea de muncă pentru a continua opera Începută! Sunt sigur că În convorbirile de lucru cu tov. P. Froicu a intrat și modesta mea activitate publicistică. Până la 1 febr. a.c. voi trimite o notă autobiografică . Privitor la lucrarea Mic dicționar istoric al județului Suceava - cercetat În 1983 și de organele de drept de la județ și ed. Junimea - nu am știri Îmbucurătoare că ar putea fi editată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și urări de sănătate, V. Tempeanu P.S. Schweitzer s-a refăcut fizicește. Intelectualmente e cam ruinat. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”5 febr. ’975” desc=”C.P.”> Iubite domnule Dimitriu, Până la o misivă mai amănunțită, trimit aceste note publicistice , din care se poate vedea, că În alte părți, colaboratorii muzeelor pot face publicații foarte asemănătoare cu „Mărturiile folticenene” . Desigur vor fi având fonduri mai mari decât ale „Galeriei” noastre, totuși... Dl. prof. Popa nu mi-a scris cam de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Scriitorilor din Republica Moldova și România și membru al PEN Club. A fost redactor de carte și redactorșef la Editura Hyperion din Chișinău, iar din 1994 este director al revistei Contrafort, publicație a tinerilor scriitori din Republica Moldova. Desfășoară o bogată activitate publicistică în presa de la Chișinău și din România. A beneficiat de burse de studii și de creație în Germania (1995), SUA (1998), Cehia (2000, 2001). A participat la Literatur Express Europa 2000 - un periplu literar prin 14 țări europene, organizat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
uitată (poezii, Editura Hyperion, Chișinău, 1992, Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Câmpia Borges (poezii, Editura Vinea, București, 2002, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, nominalizare la Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate(eseu, publicistică, Editura Polirom, Iași, 2005, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, nominalizare la Premiul Uniunii Scriitorilor din România) Vitalie Ciobanu (n. 1964, or. Florești, jud. Soroca, Basarabia) A absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității din Chișinău, 1986. Este membru al Uniunii Scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
al PEN Club Moldova, membru al Grupului pentru Dialog Social. A fost redactor de carte și redactor-șef la Editura Hyperion, iar din 1994 este redactor-șef al revistei Contrafort, publicație a tinerilor scriitori din Republica Moldova. Are o bogată activitate publicistică în presa din Români și Basarabia, este comentator la Radio Europa Liberă. Volume publicate: Schimbarea din strajă (roman), Chișinău, Editura Hyperion, 1991; Frica de diferență (articole, eseuri, cronici literare), Editura Fundației Culturale Române, București, 1999; Valsul pe Eșafod (30 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe curat aceste note de drum. VASILE GÂRNEȚ: Discut cu estonianul Peeter Sauter, răvășit și el de cele văzute în sălile muzeului din Ypres. Moartea înfățișată în cele mai mici amănunte - cele care dau corporalitate războiului, îl scot din tiparele publicisticii „angajate” și ale ideologiilor - pieirea unor tineri imberbi, secerați de gazul otrăvitor, te consternează. Mult mai mic ca suprafață, Muzeul In Flanders Fields îmi evocă Memorialul Holocaustului de la Washington, pe care l-am vizitat în toamna lui 1998. Avem timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în această perioadă de tranziție (fără de sfârșit) spre economia de piață. - Așa cum spuneam, eu trăiesc ca scriitor liber-profesionist. Dar asta nu înseamnă că trăiesc numai din cărțile pe care le public. O parte din ceea ce câștig eu se datorează activității publicistice (ziare, reviste, radio, televiziune), altă parte e legată de prelegerile, seminarele și workshop-urile pe care le țin. Mai primesc câte o bursă. Însă ceea ce funcționează bine în Germania sunt lecturile publice, și sunt plătite destul de bine - aproximativ 500 de mărci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
scriu piese de calitate. Poate că cea mai mare problemă pentru dramaturgia islandeză este că autorii nu au multe ocazii să intre într-o relație mai strânsă cu teatrul și cu actorii. - Einar, vorbește-mi despre activitatea ta literară și publicistică. Ești prozator, jurnalist și dramaturg. Cum „te împarți” între aceste preocupări? - În legătură cu primii mei pași ca autor, trebuie să spun că am scris o vreme pentru cel mai citit ziar din Islanda, Morgunblaрiр. Am scris despre multe evenimente culturale, fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
tineri pentru a fi trăit din plin presiunile din interiorul lumii literare sau inși emigrați, precum dl Virgil Ierunca, semnatar al unei interesante, judicioase adeseori, rubrici culturale la Europa liberă, dar fără o vocație certă, dovadă absența sa totală în publicistica franceză, timp de o jumătate de secol, d-sa debutând abia în România cu cărți, după revoluție. Oricine are dreptul să-și exprime o opinie, ni se va spune; e adevărat, dacă o face respectând valorile, cu atât mai mult
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a terorii anilor cincizeci, a tipului barbar de deposedare a avuțiilor particulare, a atacurilor contra culturii, credinței, tradiției revine lui Dej, Pauker, Luca Teohari Georgescu and company.Ă Să fim noi atât de „uituci” față de marii criminali, tinerii care fac publicistică intensă azi să nu fie suficient de informați de perioada stalinistă - și oricum n-au trăit-o -, „ultima dictatură”, cea ceaușistă, părându-li-se summum-ul de încălcare a legilor democrației? Sau, unii dintre cei emigrați la începutul anilor șaizeci
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în parte, sau de a lepăda întreaga constituție a Statului nostru pentru a o putea salva. Domnii mei, trăim timpuri de primejdie; am scris această declarație dimineață, la biroul meu, având câte un pistol în fiecare mână. Se află în publicistica noastră un mizerabil anonim, Stelian Petrescu, apostat politic care și-a întors spatele sie-însuși. Ce-mi vorbiți domniile-voastre de posteritate? Întru cât sunt dator să fac jertfe pentru această posteritate? Ea a făcut vreodată ceva pentru noi? Avem de discutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
București, tânărul slăbuț și înalt, Dan Diaconescu, a editat un jurnal, intitulat ” Oglinda”, inspirându-se după tabloidul german ”Der Spiegel”. Cu o mână de colaboratori, printre ei fiind și secretarul general al redacției, Titus Guvir, Dan Diaconescu și-a extis activitatea publicistică, înființând în multe județe ”Oglinda de ...” Iată în județul Călărași existau ”Oglinda de Călărași” și ”Oglinda de Oltenița”. Până și județe din Ardeal precum Mureș, Sibiu, aveau jurnalele lui Dan Diaconescu. Cu banii încasați pe vânzarea și difuzarea acestui jurnal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]