6,157 matches
-
stau ca brazi în munte voinici sute de mii;<br> Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,<br> Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!<br> <br> Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,<br> Româna națiune, ai voștri strănepoți,<br> Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,<br> "Viața-n libertate ori moarte!" strigă toți.<br> <br> Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate<br> Și oarba neunire la Milcov și Carpați!<br> Dar
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
statele din afara granițelor României, dar și ratei natalității destul de scăzute. Limba oficială a României este limba română ce aparține grupei limbilor romanice de est și este înrudită cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana și, mai departe, cu majoritatea limbilor europene. Româna este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91% din totalul populației României, fiind urmată de limbile vorbite de cele două minorități etnice principale, maghiarii și romii. Astfel, maghiara este vorbită de un procent de 6
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
numele de "Castrum Sex". În anul 1298 este menționată denumirea germană "Schespurch" (mai târziu "Schäßburg"). Localitatea este menționată în anul 1367 ca „civitas” (oraș). Numele românesc al orașului este atestat în scris din anul 1435. Forma „Sighișoara” a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui „Segesvár”. În decursul anilor cetatea Sighișoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcția zidului cetății, care are o lungime
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
1775 parte a Imperiului Habsburgic. Se impune în cursul anilor prin buna organizare administrativă și marea severitate în procesul de învățământ. Profesorii proveneau cu precădere din Austria, întocmeau studii și colaborau la publicațiile vremii. Se înființează și o catedră de română, destul de târziu, după 1848. Este ocupată de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu românesc, în patru tomuri, tipărit la Viena între 1862 și 1865, cea dintâi istorie a literaturii române în texte. Frecventează cursurile la Obergymnasium și frații săi, Șerban, Nicolae
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
tomuri, tipărit la Viena între 1862 și 1865, cea dintâi istorie a literaturii române în texte. Frecventează cursurile la Obergymnasium și frații săi, Șerban, Nicolae, Gheorghe și Ilie. Termină clasa I cu rezultate bune la învățătură. Nu are notă la română pe primul semestru și este clasificat de Miron Călinescu, erudit în istoria bisericii ortodoxe române. Elevul Eminovici Mihai a promovat clasa I, fiind clasificat al 11-lea în primul semestru și al 23-lea în cel de-al doilea semestru
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
la Aninoasa, lângă Petroșani, Județul Hunedoara ). Regula se aplică și in cazul Județului Gorj - Gorjii în varianta veche ( Gore=Sus - Gorjii = Jiul in Amonte, Jiul de Sus ). Prefixele, respectiv adverbele "gore" și "dole" (sus, jos) s-au păstrat în Limba Româna doar în aceste doua toponime - Gorj și Dolj, ele rămânând însă de bază in Serbo-Croată. Descoperirile arheologice au relevat că teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtonă neîntreruptă încă din era paleolitică. Cea dintâi mențiune documentară datează din 1444, sub
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
întărituri, datorate gepizilor, care au avut organizare statală bine configurată în Transilvania, întărituri menționate în izvoare ca indagines, gyepũ sau presaka (prisăci), erau zone împădurite lăsate în paragină, prevăzute cu locuri supravegheate de trecere, denumite porta (latină, română), clusa (în româna medievală, din latinescul clausura, devenit apoi clisură, loc strâmt) sau kapu („poartă” în maghiară și turcă), fiind apărate de miliții locale, amintite în izvoarele maghiare timpurii redactate în latină sub denumirile speculatores, sagittarii, respectiv őrök („străjeri”, (în maghiară). Sunt menționate
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
limba rusă a fost cea mai cunoscută în societate. Celelalte limbi: franceză, italiană, spaniolă și „limbile clasice” (latină și greacă veche) nu au fost foarte populare niciodată. Studenții universităților pot, de asemenea, să învețe alte limbi, precum ceha, greaca sau româna, dacă aleg studii filologice. Polonezii, care reprezintă 95,63% din populația Poloniei, sunt un popor slav și vorbesc limba poloneză, o limbă slavă din subgrupul occidental. Conform datelor Recensământului Național din 2002, în Polonia trăiesc 36.658.166 de polonezi
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
să le predea colegilor istoria României. Profesorul său de istorie, un polonez refugiat, i-a trezit interesul în cercetare, devenind polonofil. Iorga a afirmat că această perioadă de formare i-a modelat viziunile despre limba și cultura română: "„Am învățat româna [...] așa cum era vorbită în acele zile: clar, frumos și mai ales și mai ales fermă și colorată, fără intruziuni din ziare și cărțile cele mai bine vândute.”" Și-a format preferințele literare după ce a citit scrierile lui Mihail Kogălniceanu. A
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
catedra de istorie la Universitatea din București. Din 1911 este membru activ al Academiei Române. Începând din 1908 ține cursuri de vară la Vălenii de Munte, județul Prahova. Dotat cu o memorie extraordinară, cunoștea istoria universală și în special pe cea română în cele mai mici detalii. Nu este cu putință să-ți alegi un domeniu din istoria românilor fără să constați că Nicolae Iorga a trecut deja pe acolo și a tratat tema în mod fundamental. În timpul regimului comunist opera sa
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
fie și în limba albaneză --se presupune că acestea ar fi cuvinte moștenite de la daci. (→ Listă de cuvinte dacice) O altă caracteristică comună cu albaneza (preluată mai târziu și de limba bulgară) este folosirea unor sufixe ca articole hotărâte (în română -ul, -a; în albaneză -u, -a). (→ Uniunea lingvistică balcanică)
Limba dacă () [Corola-website/Science/296677_a_298006]
-
loc.; 1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc. Județe vecine: la nord-est județul Vaslui, la est județul Galați, la sud-est județul Brăila, la sud județul Buzău, la vest județul Covasna, la nord județul Bacău. În română veche „frânc”, „frâncu” însemna „occidental”, „frânc”. Etimologia „francea”-„vrancea” este probabilă, mai ales având în vedere vecinătatea zonei Vrancea cu zona populată în evul mediu de sași. Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, originea numelui "Vrancea" ar fi traco-dacică și ar proveni
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
dialectele folosite în Toscana și este asemănătoare atât cu limba latină cât și cu alte limbi romanice. Similitudinea lexicală cu franceză este estimată la 89% (Matteo Bartoli numește italiana și franceza „limbi inovative”, în opoziție cu limbile Peninsulei Iberice și româna), la 87% cu catalana, la 85% cu sarda, la 82% cu spaniola, la 78% cu ladina și la 77% cu româna. Printre limbile romanice mari, este și cea mai asemănătoare cu limba română. Se caracterizează prin păstrarea consoanelor și vocalelor
Limba italiană () [Corola-website/Science/296678_a_298007]
-
este estimată la 89% (Matteo Bartoli numește italiana și franceza „limbi inovative”, în opoziție cu limbile Peninsulei Iberice și româna), la 87% cu catalana, la 85% cu sarda, la 82% cu spaniola, la 78% cu ladina și la 77% cu româna. Printre limbile romanice mari, este și cea mai asemănătoare cu limba română. Se caracterizează prin păstrarea consoanelor și vocalelor duble și accentului cu rolul distinctiv. Influența italienei asupra altor limbi a fost moderată și este vizibilă cel mai puternic în
Limba italiană () [Corola-website/Science/296678_a_298007]
-
munții Gurghiului principalii afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica. Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd. Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s la Stânceni, 36,9 m³/s la Glodeni și la ieșirea din județ de 43 m³/s. Debitul maxim înregistrat a fost de 1580m
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
pentru că așa prevedea legea, există și altele foarte vechi, donate de familii care au conștientizat valoarea lor. Printre cele mai importante, se află documente scrise cu mâna pe hârtie sau pergament (făcut din piele de vițel prelucrată), scrierile fiind în română sau slavonă, cu caractere chirilice. Deși, de-a lungul timpului, autoritățile au conștientizat importanța păstrării documentelor, au existat și momente în istorie când acestea au fost distruse. Patrimoniul cultural imobil al județului Gorj are înscrise în Lista monumentelor istorice, aprobată
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Christi ieiunium" (Schuchardt, Literaturblatt VII, 154). Acesta din urmă seamănă cu termenul uzual grecesc Χριστούγεννα (citit Hristúyena) însemnând "Nașterea lui Hristos". Termenul apare cu diverse semnificații sau ca nume propriu în mai multe limbi care au fost în contact cu româna: limba bulgară, limba ucraineană, limba sârbă, limba rusă ("rusa veche" și "rusa modernă"). Pe de altă parte, o posibilă etimologie poate fi legată de denumirea sărbătorii păgâne a slavilor pentru solstițiul de iarnă și anume "Korochun" (корочун, карачун în rusă
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
accentuată silaba a patra de la sfârșit). Iată tendințele generale de accentuare: Accentul grafic servește și pentru a distinge cuvintele omofone, cu înțeles diferit: "aún" (încă) - "aun" (chiar și). Fiecare excepție este marcată folosind accentul ascuțit. Fiindcă atât spaniola, cât și româna, sunt limbi romanice derivate din limba latină, ele împărtășesc multe caracteristici gramaticale, dar din cauza dezvoltării diferite uzul formelor moștenite variază. Spaniola este o limbă relativ flexionară, având conjugarea foarte complicată, în schimb lipsește aproape în întregime flexiunea celorlalte părți de
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
numele propriu de persoană "Tsintsilukis", citat de istoricul bizantin Niketas Chiates la 1156 și interpretat de către Alexandru Philippide și Theodor Capidan ca provenind de la "tsintsi luchi" „cinci lupi”. În secolul al XV-lea, cronicarul Laonikos Chalkokondilas remarcă înrudirea aromânei cu româna. A doua perioadă, cea veche, cuprinde secolul al XVIII-lea. Aromâna devine singurul idiom romanic de est sud-dunărean care are o cultură scrisă. Din acest secol provin primele texte păstrate, cu alfabetul grecesc. Acestea sunt scurte: o inscripție pe o
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
și în celelalte idiomuri romanice de est. În privința adaptării împrumuturilor, este pentru folosirea lor cu terminații specifice aromânei, dar fără deformarea corpului lor conform legilor fonetice vechi ale limbii. În domeniul grafiei, Caragiu Marioțeanu a optat pentru alfabetul folosit în româna standard, în afară de o singură literă. În același timp, Cunia a propus un alt sistem de scriere la Simpozionul pentru standardizarea sistemului de scriere aromânesc de la Bitolia (1997) (vezi mai jos). Activitățile de planificare lingvistică și de standardizare începute în anii
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
grup de nord, cu cele numite mai sus de nord-vest, plus graiul grămostean, și un grup de sud, cu celelalte două din cele numite mai sus de sud-est. Sistemul fonologic al aromânei este în mare măsură asemănător cu cel al românei, mai ales dacă se iau în considare și particularități ale unor graiuri ale celei din urmă. Vocalele aromânei nu diferă în general de cele ale românei. Doar vocalele [ə] și [ɨ] (scrise ă, respectiv î/â în română) prezintă deosebiri
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
de sud-est. Sistemul fonologic al aromânei este în mare măsură asemănător cu cel al românei, mai ales dacă se iau în considare și particularități ale unor graiuri ale celei din urmă. Vocalele aromânei nu diferă în general de cele ale românei. Doar vocalele [ə] și [ɨ] (scrise ă, respectiv î/â în română) prezintă deosebiri, ambele realizându-se când ca [ə], când ca [ɨ], când ca o vocală situată între ele, în funcție de graiuri. Semivocalele din aromână sunt aceleași ca în română
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
consulta în trei sisteme de scriere. Două dintre ele sunt tradiționale, aproape identice, folosite bunăoară de Caragiu Marioțeanu și Ballamaci. Al treilea este sistemul propus de Cunia. În toate sistemele, majoritatea literelor și grupurilor de litere au valorile celor din română. Ballamaci 2010 folosește literele ă și â, dar nu și litera î, vocala [ɨ] neîntâlnindu-se la el la început de cuvânt. La sfârșit de cuvânt folosește â. La Caragiu Marioțeanu există ă, î și â, aceasta din urmă și
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
lor diversă în graiuri. Exemple: În redarea consoanelor existente și în română există o diferență între sistemul tradițional și cel propus de Cunia. Acesta folosește sh în loc de ș și ts în loc de ț. Exemple: Dintre consoanele care nu se găsesc în româna standard, [ð], [θ] și [ɣ] sunt redate la fel de către cei trei autori: dh, th, respectiv y. Pentru celelalte există diferențe: În continuarea articolului se folosește sistemul de scriere al lui Cunia, în afară de titlurile care sunt scrise cu altă grafie. O
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
continuarea articolului se folosește sistemul de scriere al lui Cunia, în afară de titlurile care sunt scrise cu altă grafie. O seamă de sunete au evoluat diferit în aromână și în română: Structura gramaticală a limbii aromâne diferă întrucâtva de cea a românei, din mai multe cauze. În primul rând, din cauza relativei sale izolări, are un caracter arhaic, păstrând adesea trăsături din stadii anterioare ale românei. În al doilea rând, evoluția sa independentă și în condiții diferite a creat posibilitatea inovației. În fine
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]