6,492 matches
-
populației prezentată mai sus. Se observă că în perioada 1857 - 1910 numărul real de evrei din sat nu este consemnat corespunzător. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gema și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințata din vechi timpuri de către localnici.
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
Florilor permite încadrarea lui în perioada 1420-990 î.e.n. și astfel dovedește o exploatare a depozitelor de sare în perioada bronzului târziu. Sarea a fost exploatată la suprafață (prin mici cariere) și de către români. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințata din vechi timpuri de către localnici.
Valea Florilor, Cluj () [Corola-website/Science/300361_a_301690]
-
extrasă la Sic a fost în general impură, fapt care a contribuit la abandonarea definitivă a Salinei Sic în anul 1812. Pe vremea lui František Pošepný (1871) mina era demult închisă și abandonată. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
specifice teraselor de pe Culuarul Someșului; soluri aluvo-coluviale, puternic erodate, specifice văilor colaterale. Pentru prevenirea eroziunii solului, s-au făcut terase în livezile de pomi fructiferi și pe suprafețele cultivate cu viță de vie. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Apele de suprafață sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic al Someșului. Toate au debite inconsecvente, semipermanente, torențiale în timpul ploilor. Someșul are un debit de aproximativ 72 m3 și
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
avînd în dotare aparatură specifică ,iar cel de ovine era prelucrat în telemea direct de către ciobani .La stana din afara satului, aflată pe pășune, cei trei ciobani preparau telemea din laptele obținut, pe care o păstrau câte-va zile în apă sărată { saramura era preparată și verificată cu ajutorul unui ou de găină. Dacă acesta plutea deasupra apei înseamnă că apa era suficient de sărată pentru a se păstra telemeaua }, după care era ambalata în butoaie de lemn de circa 50 kg și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Călărași este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Călărași (reședința) și Sărată. Comună este așezată în partea de sud a județului, între orașele Bechet și Dăbuleni. Mai precis, comuna se află la 1 km de Dăbuleni și la 7 km de Bechet, pe șoseaua Bechet - Corabia. Localitatea Călărași se află la 40
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
se află la 1 km de Dăbuleni și la 7 km de Bechet, pe șoseaua Bechet - Corabia. Localitatea Călărași se află la 40 de km de Corabia și la 72 km de Craiova. La 1 km sud se află satul Sărată care aparține de comună Călărași. Ambele sate componente ale comunei sînt compacte, cu ulițe largi, bine delimitate. Localitatea se află în zona nisipoasa din sudul Olteniei. Terenurile agricole sînt irigate din sistemul de irigații Sadova-Corabia, sistem realizat în anii 70
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
important l-a jucat în dezvoltarea agriculturii, Liceul agricol de la Bechet, în prezent desființat. În localitate există Liceul Tehnologic ”Petre Banița” Călărași, având ca structuri trei școli generale (Școala Gimnazială Nr. 1 Călărași, Școala Gimnazială Nr. 2 Călărași, Școala Gimnazailă Sărată) și două grădinițe (Grădiniță cu Program Normal Călărași și Grădiniță cu Program Normal Sărată), un cămin cultural și două biserici (una în Călărași și una în Sărată). Principala activitate economică în Călărași este agricultură și legată de această o mică
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
În localitate există Liceul Tehnologic ”Petre Banița” Călărași, având ca structuri trei școli generale (Școala Gimnazială Nr. 1 Călărași, Școala Gimnazială Nr. 2 Călărași, Școala Gimnazailă Sărată) și două grădinițe (Grădiniță cu Program Normal Călărași și Grădiniță cu Program Normal Sărată), un cămin cultural și două biserici (una în Călărași și una în Sărată). Principala activitate economică în Călărași este agricultură și legată de această o mică industrie de prelucrare. În ultimii ani la Călărași au apărut și semne de întărire
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
generale (Școala Gimnazială Nr. 1 Călărași, Școala Gimnazială Nr. 2 Călărași, Școala Gimnazailă Sărată) și două grădinițe (Grădiniță cu Program Normal Călărași și Grădiniță cu Program Normal Sărată), un cămin cultural și două biserici (una în Călărași și una în Sărată). Principala activitate economică în Călărași este agricultură și legată de această o mică industrie de prelucrare. În ultimii ani la Călărași au apărut și semne de întărire a serviciilor de diverse tipuri și a comerțului. Sunt prezente mai multe bănci
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
Sărata este un sat în comuna Călărași din județul Dolj, Oltenia, România. Datează oficial din 1900. În acte figurează cu numele de Sărata, neoficial se mai numește și Oarca. Acest sat aparține de comuna Călărași (Dolj). Așezată în zona de sud
Sărata, Dolj () [Corola-website/Science/300416_a_301745]
-
Sărata este un sat în comuna Călărași din județul Dolj, Oltenia, România. Datează oficial din 1900. În acte figurează cu numele de Sărata, neoficial se mai numește și Oarca. Acest sat aparține de comuna Călărași (Dolj). Așezată în zona de sud a județului, în lunca Dunării. Alte localități învecinate: orașul Dăbuleni la 5 km N-E; orașul Bechet la 8 km N-V
Sărata, Dolj () [Corola-website/Science/300416_a_301745]
-
învecinate: orașul Dăbuleni la 5 km N-E; orașul Bechet la 8 km N-V; la 1 km N com. Călărași; iar în S, la 3 km de sat curge Dunărea. Raportat la municipiul Craiova, pentru a se ajuge în Sărata se va parcurge o distanță de 75 km spre S.
Sărata, Dolj () [Corola-website/Science/300416_a_301745]
-
felinare de vânt. Tot toamna mai veneau vâlcenii cu poșircă,( un oțet din fructe), și cu fructe uscate, prune și mere mai ales, pe care le schimbau pe mălai. De la Bistreț mai veneau pescarii cu pește proaspăt sau uscat și sărat, pe care-l dădeau tot pe mălaiul ce constituia un fel de valută forte. Pentru țărani banii propriu-ziși erau cam răruți, ca să-i aibă trebuind să vândă cantități mari de cereale către veșnicii samsari ce le cumpărau întotdeauna pe un
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
românofonă a crescut cu 1% din 1989, în timp ce procentajul ucrainenilor și bulgarilor se află în scădere. În restul raionanelor, ucrainenii sunt majoritari. Importante comunități de români/moldoveni în Bugeac, recunoscute ca atare de autoritățile ucrainene, se mai află în raioanele Sărata (19%, în creștere), Tarutino (17%, în scădere), Chilia Nouă (16%, în creștere), Tatarbunar (9%, în scădere), Cetatea Albă (6%, în scădere), Arciz (6%, în scădere), precum și în orașele Ismail (4%, în creștere), Bolgrad (2%, în creștere) și Cetatea Albă (2
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
Miercurea Ciuc alături de Mircea Eliade, Nae Ionescu, Mihail Polihroniade și alți intelectuali de extremă dreapta din perioada interbelică, Radu Gyr a fost închis și în timpul regimului lui Ion Antonescu. După eliberarea din detenție a fost trimis, pentru „reabilitare” în batalioanele de la Sărată. Întors din război rănit și cu poemele în rănită, Radu Gyr a publicat în 1942 (la editură Gorjan) volumul "Poeme de războiu" (carte cenzurata).<br> În 1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariștilor”, iar justiția l-a condamnat
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
96,26%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,93%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Valea Salciei făcea parte din plaiul Râmnic al județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Modreni și Valea Salciei, cu o populație de 728 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică, zidită între 1847 și 1851 de marele pitar Ion Popescu (construcția a fost abandonată în timpul
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
de locuitori, avea aceleași sate în componență și se afla în plasa Dumitrești a aceluiași județ. Comuna a fost temporar desființată în 1931, când satele ei au fost arondate comunei Sărulești, transferată tot temporar de la județul Buzău la județul Râmnicu Sărat. În 1950, comuna Valea Salciei a trecut în subordinea raionului Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a fost transferată administrativ la județul Buzău, iar pe teritoriul ei a luat naștere oficial
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
Dumitrești a aceluiași județ. Comuna a fost temporar desființată în 1931, când satele ei au fost arondate comunei Sărulești, transferată tot temporar de la județul Buzău la județul Râmnicu Sărat. În 1950, comuna Valea Salciei a trecut în subordinea raionului Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a fost transferată administrativ la județul Buzău, iar pe teritoriul ei a luat naștere oficial și satul Valea Salciei-Cătun. Comuna Valea Salciei a fost și este o
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
(în ) este unul din cele 26 raioane administrative din regiunea Odesa din Ucraina, cu reședința în orașul Sărata. A fost înființat în 1965, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 1.475 km² și 46.700 locuitori (2001) , în majoritate de naționalitate
Raionul Sărata () [Corola-website/Science/298624_a_299953]
-
în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 1.475 km² și 46.700 locuitori (2001) , în majoritate de naționalitate ucraineni. Din componența raionului fac parte orașul Sărata și 37 sate. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Cetatea Albă al României Mari. Conform recensământului din 2001, nu exista o limbă vorbită de majoritatea populației, aceasta
Raionul Sărata () [Corola-website/Science/298624_a_299953]
-
Conform recensământului din 2001, nu exista o limbă vorbită de majoritatea populației, aceasta fiind compusă din vorbitori de ucraineană (%), rusă (%), bulgară (%) și română Populația raionului conține o minoritate românească de 19%, concentrată mai ales în Satu-Nou (Gura Cilighider) - lângă orășelul Sărata, dar și în nordul raionului, în satele Faraoani, Manja, Frumușica-Veche și Anești. este compus din:
Raionul Sărata () [Corola-website/Science/298624_a_299953]
-
care erau făcute din fructe autohtone, compoturi, rahat și tradiționala eugenie. Mierea era scumpă. Prăjiturile și fursecurile, pe care le puteai cumpăra de la cofetării, erau însă răspândite și de bună calitate, fiind pregătite natural. Mai puteau fi găsiți uneori pufuleți sărați sau dulci (rar), pufarine și stafide. Sucurile care se găseau erau de producție autohtonă (Cico, Lămîița, siropuri). Brifcorul și Pepsi erau rare. Se mai găsea din când în când nectar bulgăresc care era însă scump. Nucile erau cele mai frecvente
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
mai lipsea apa, iar mulțimea era gata să-l omoare pe Moise cu pietre. El face un lucru miraculos - deși făcut de Domnul, el spunea că a scos apă din stâncă. Stânci cu izvoare găsești peste tot - unele potabile, altele sărate. Evreii ajung la poalele Muntelui Sinai, unde văd muntele înconjurat de nori negri și fulgere. Moise îi lasă conducerea poporului fratelui său, Aaron, și se urcă pe munte unde rămâne 40 zile, ținând post. În timpul acela, evreii uitând de Dumnezeul
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
vedea mai jos. Mult timp s-a considerat că acel Slatina se referă la Slatina din județul Olt, însă istoricul Ion Donat demonstrează că „[...]termenul de "Slatina" din cronică nu este altceva decât traducerea cărturărească slavonă a numelui de sat Sărata[...]“ ("apud" Ștefan Ștefănescu „Bănia în Țara Românească“, București, 1965, p.209-210), din județul Buzău, zonă unde de altfel își are toate moșiile și unde clădește în 1532 o mănăstire. Ori acel pretendent Radu (Dragomir), cel ce a ridicat steagul revoltei
Vlad Vintilă () [Corola-website/Science/298719_a_300048]