KorAP: Find »[drukola/base=sociologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...225 226 227 ...276 >

6,897 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

mai redus? dec�ț unitatea să empiric? [45]. Implantarea solid? �ntr-un mare oră? industrial unde ultimele valuri de imigran?i au �nmul?it ghetto-urile care amenin?au cu importante �probleme sociale� explic? de ce s-a dezvoltat aici o tradi?ie sociologic? urban? ?i, mai larg, de ce s-au �nmul?it cercet?rile asupra ac?iunilor reciproce �ntre indivizi ?i mediu. Oră?ul este considerat de c?tre sociologi nu numai ca un laborator privilegiat de analiz? a schimb?rîi sociale ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
tul anilor treizeci, steaua ?colii din Chicago p?le?te. O nou? genera?ie (�a doua ?coal? de la Chicago�) se mobilizeaz? �n jurul lui Herbert Blumer sau a lui Everett C. Hughes. Primul, pe post �nc? din 1928, dezvolt? latura sociologic? a �nv???turilor lui George H. Mead (1934) ?i cere studen?ilor s?i s? fie aten?i la fenomenele interac?iunii sociale. Al doilea, elev al lui Park, se rupe de inten?iile reformatoare ale predecesorilor s?i ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de antropologie cultural? �n care se vor ilustra, pe urmele lui Boas, Kroeber ?i Benedict, Margaret Mead, Linton ?i Kardiner. Aceast? serie de cercet?ri este inaugurat? �n 1924 de c?tre șo?îi Lynd care, f?r? o formare sociologic? prealabil? ?i f?r? obiective m?rturisite de reform? social?, realizeaz?, gra?ie finan??rilor din partea ISSR, monografia unui oră? industrial mijlociu din Indiană pe care �l vor boteza Middletown ?i care era considerat un microcosmos semnificativ pentru societatea american

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
are grij? s?-?i situeze rezultatele ?i �n raport cu tezele lui Durkheim ?i Pareto, dar ?i �n raport cu lucr?rile lui Piaget, Freud sau Janet � prevestind rolul pe care aceast? universitate avea s?-l joace �n dezvoltarea teoriei sociologice. Cel care a fondat departamentul de sociologie de la Harvard este Pitirim Sorokin. Imigrat �n Statele Unite �n 1924, el ocup? un loc original �n sociologia american? � �n special p�n? la al doilea r?zboi mondial. Marcat de experien?a sa

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ncercat s?-i ?în? �n picioare �mpotriva empirismului ambiant al epocii (MacIver, 1917; Ross, 1920; Giddings, 1924; Cooley, 1930; Eubank, 1932; Mead, 1934). 4. Concluzie �n cadrul societ??ilor �n care a v?zut lumina zilei, ț�n?ra disciplin? sociologic? a avut destine inegale. �n Fran?a, dispari?ia magistrului a l?sat-o �nl?crimat? ?i aproape f?r? resurse. �n acest mod �n?elegea societatea francez? s? mul?umeasc? unei b?tr�ne servitoare devenit? inutil? dup? ce

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
avea s? se impun? �n mod abuziv �n toat? lumea, ca esen?? a unei �sociologii americane� la exportarea c?reia a contribuit activ [64]. �nainte de toate, Lazarsfeld a vrut s? demonstreze c? era posibil s? se confere cunoa?terii sociologice toate caracteristicile cunoa?terii ?tiin?ifice, c? demersul practicianului respect? anumite norme. Mai �nt�i, trece de la limbajul conceptelor la acela al �indicatorilor�, adic? al faptelor observabile ce pot permite �opera?ionalizarea� ipotezelor pe care le mobilizeaz? aceste concepte � condi

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ionalismului �n cadrul �teoriei generale a sistemelor� (Buckley, 1968) [65]. � Paradigmă analizei func?ionale. La Columbia, ambi?ia lui Merton, discipolul lui Parsons, este diferit?: el propune un program de cercetare opera?ional care permite integrarea teoriei ?i a practicii sociologice, al c?ror divor? �n sociologia american? a epocii l-a denun?at cu ț?rie. Modelul func?ionalist al antropologiei anglo-saxone (Malinowski, Raddiffe-Brown) i-a p?rut capabil � cu importante modific?ri � s? furnizeze o metod? de interpretare a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
la reducerea structurii sociale la cea a profesiunilor ?i a conduitelor individuale la simplă punere �n act a rolurilor, determinate de statutul profesional, de c?tre actorii presupu?i c? �mp?rt??esc o cultur? unic?. Cu func?ionalismul, analiza sociologic? reg?se?te �ns? o v�n? socio-filosofic? ce ajunge p�n? �n secolul al XVII-lea (Hobbes) ?i care �ntoarce spatele obiectivelor sociologiei clasice. Ea nu mai caut? cauze (sociale sau extrasociale), sau motive (utilitare sau culturale), ci func

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
l autorizeaz?, f?r? �ndoial?, s? �nfrunte un establishment c?ruia �i stigmatizeaz? ?i teoretiz?rile sistematice (de la Harvard) ?i practicile empiriste (de la Columbia), denun?�ndu-le ezoterismul ?i falsă neutralitate ideologic?. Mills cheam? la punerea �n act a �imagina?iei sociologice� (1959) care articuleaz? �ncerc?rile personale� tr?ițe �n realitatea cotidian? ?i �mizele colective ale structurii sociale�, a?a cum o ilustreaz? lucr?rile sale asupra alien?rîi claselor mijlocii (1951) ?i, mai ales, cele asupra c�rd??iei elitelor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
it, succesul internă?ional al �sociologiei americane� (de care vom scrie mai �ncolo) nu este un semn de reu?it? at�ț de important � pe c�ț de radicale se anun?? Marile rele ale sociologiei americane ��Istoria recent? a teoriei sociologice poate fi rezumat? �n dou? mari tendin?e opuse. Pe de o parte, vedem sociologi c?ut�nd �nainte de toate s? generalizeze ?i s? ajung? c�ț mai repede posibil la formularea de legi sociologice. Vr�nd s? dea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Istoria recent? a teoriei sociologice poate fi rezumat? �n dou? mari tendin?e opuse. Pe de o parte, vedem sociologi c?ut�nd �nainte de toate s? generalizeze ?i s? ajung? c�ț mai repede posibil la formularea de legi sociologice. Vr�nd s? dea un sens activit??îi sociologice, ei prefer? s? analizeze domeniile formale ale generaliz?rilor dec�ț s? le verifice empiric fundamentarea. Astfel ei neglijeaz? sarcina prozaic? a observa?iilor detaliate la scar? mic? �ncerc�nd s

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
dou? mari tendin?e opuse. Pe de o parte, vedem sociologi c?ut�nd �nainte de toate s? generalizeze ?i s? ajung? c�ț mai repede posibil la formularea de legi sociologice. Vr�nd s? dea un sens activit??îi sociologice, ei prefer? s? analizeze domeniile formale ale generaliz?rilor dec�ț s? le verifice empiric fundamentarea. Astfel ei neglijeaz? sarcina prozaic? a observa?iilor detaliate la scar? mic? �ncerc�nd s? se ridice direct la sinteze. Pe de alt? parte

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
pot fi �ndeplinite mecanic de c?tre o mul?ime de ofician?i mai mult sau mai pu?în preg?ți?i s? le execute�. P. A. Sorokin (1956); [trad. �n 67:220-221] ��ntr-un cuv�nt, ceea ce se poate numi analiz? sociologic? clasic? este, dup? p?rerea mea, un ansamblu de tradi?îi pe care le-am putea defini ?i utiliza. Ea se distinge esen?ialmente prin gustul pentru structurile social-istorice, prin problemele ce privesc direct mizele colective cele mai presante ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s�nt chema?i s?-l studiaze, trebuie supravegheat cu mare aten?ie de c?tre to?i intelectualii ?i de c?tre colectivitate. �n această st? marea speran?? intelectual? a ?tiin?elor sociale, aplică?iile culturale ale imagina?iei sociologice ?i dimensiunea politic? a ?tiin?elor omului ?i societ??îi. C.W. Mills (1959); (trad. Mills, 1967: 25-26) 2. Reconstruc?ia sociologiei franceze La Eliberare, sociologia francez? �?i face bilan?ul: pe planul organiz?rîi universitare ?i a �nv???m

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Studii Demografice (INED) ?i Funda?ia Na?ional? de ?tiin?e Politice (FNSP), iar �n 1946, Institutul Na?ional de Statistic? ?i de Studii Economice (INSEE) � instrumente de observare ?i analiz? ce se vor dovedi pre?ioase ?i pentru cercetarea sociologic?. Sociologia nu va fi uitat?, chiar dac? noile institu?îi cu care se doteaz? ?i lucr?rile ce le va întreprinde se vor datora mai mult ini?iativelor individuale dec�ț unei voin?e politice explicite. Astfel, numele a trei

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Stoezel (profesor la Bordeaux), de reanimarea unui organism privat, Institutul Francez de Opinie Public? (IFOP) (?i de revista să Sondages) pe care l-a fondat �n 1938; � Georges Gurvitch (profesor la Sorbona), de crearea �n 1946 a Centrului de Studii Sociologice (CES), laborator al Centrului Na?ional de Cercetare ?tiin?ific? (CNRS), care a v?zut lumina zilei �n ajunul r?zboiului, ca ?i de lansarea revistei Cahiers internationaux de sociologie (1946), singura revist? de sociologie p�n? la apari?ia

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ignoran?? hr?nit? de presupuneri� (Heilbron, �n 41:368), nu este exagerat s? spunem c? sociologii au f?cut mult timp figură unor rata?i, naivi sau tr?d?tori. Nu este de mirare deci c?, dup? r?zboi, activitatea sociologic? institu?ional? s-a concentrat pe trei aspecte mai pu?în academice: muncă ?i rela?iile profesionale (Friedmann, 1947, 1954, 1964; Friedman ?i Naville, 1961-1962; Naville ?i colab., 1961; Reynaud, 1963; Touraine, 1955), ora?ul ?i urbanizarea (Chombart de Lauwe

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
talenta?i pe care i-a atras la CES. A fi sociolog �n 1950 A?a cum �mi promisese Friedmann, am intrat �n CNRS. Eram c�?iva la sec?ia de sociologie. Aproape to?i apar?ineam Centrului de Studii Sociologice (CES), prima celul? mic? ce fusese creat? de c?tre CNRS ?i care a fost condus? mai �nt�i de c?tre Georges Friedmann iar apoi de c?tre Georges Gurvitch. Acest Centru de Studii Sociologice se compunea dintr-o

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ineam Centrului de Studii Sociologice (CES), prima celul? mic? ce fusese creat? de c?tre CNRS ?i care a fost condus? mai �nt�i de c?tre Georges Friedmann iar apoi de c?tre Georges Gurvitch. Acest Centru de Studii Sociologice se compunea dintr-o camer? mai mare, desp?r?it? �n jum?țațe de o perdea ?i dou? trepte, situat? �ntr-o cas? de pe bulevardul Arago, aproape de �nchisoarea Șanț�. Doamna Halbwachs, al c?rei șo?, marele sociolog, murise �n lag?r

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ne izola de psihologic sau de organic. Dac? ameliorarea tehnicilor de cercetare r?m�ne un consemn permanent, �i l?s?m pe filosofi s? redacteze � �n sensul pe care ingeniosul Lalande l-a dat acestui cuv�nt � �principiile� metodei sociologice. �ntre Durkheim ?i noi s-a produs o complet? distan?are a punctelor de vedere�. [�]. ��n opozi?ie cu sociologia durkheimian? inspirat? de Comte ?i, dincolo de Comte, de dialectica german?, sociologia contemporan? este hoț?r�ț empiric?. Ea abordeaz? problemele

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a panicii. Un fenomen precum r?zboiul este punct de plecare pentru cercet?ri asupra moralului civilului ?i cel al militarului. Avem impresia c? Durkheim a fost prea ambi?ios ?i prea ner?bd?tor. El a inventat o flogistic? sociologic? steril? ?i paralizant?. Ne �ntreb?m dac? nu-i mai bine s? punem tinerele genera?îi de cercet?tori la ad?post de influen?a sa�. J. STOETZEL (Bordeaux, 1946); sursa: [41: 443-451] Opera lui Weber r?m�ne neglijat

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
care exprim? interesul sociologilor francezi pentru chestiunile sociale arz?toare ale momentului, a?a cum s�nt ?i: exodul rural, evolu?ia familiei, func?ionarea democra?iei. Grijă pentru �?tiin?ificitate� este o tr?s?tur? marcant? a cercet?rîi sociologice �n anii ?aizeci. Că o reac?ie contra orient?rîi esen?ialmente descriptive a lucr?rilor de dup? r?zboi ?i stimula?i de ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i comprehensiunea, �ntr-o �reciprocitate a perspectivelor�, interzic�nd opozi?ia �ntre individual ?i social (Gurvitch, 1950, 1955, 1962). Dar impresionantul edificiu teoretic ?i conceptual astfel elaborat [sub supravegherea fluctuant? (Lefebvre, 1959) a unui marxism ce preferă s? văd? spa?iul sociologic ocupat de un discurs socializant, antidurkheimian, antiamerican ?i cu capacit??i euristice �ndoielnice] nu va fi paradigmă care spera s? devin? ?i nici nu va orienta efectiv demersurile teoretice ?i metodologice ale cercet?torilor care �i vor acorda mai mult

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
demersurile teoretice ?i metodologice ale cercet?torilor care �i vor acorda mai mult? reveren?? dec�ț credit (Gurvitch, 1958-1960). Dac?, dup? lucr?rile lui Claude L�vi-Strauss asupra rudeniei (1949), etnologia ?i antropologia vor avea propria lor paradigm?, �n mediul sociologic propriu-zis, �structuralismul� suscit? o dezbatere filosofic? mai mult zadarnic? �n loc s? anime practici ?tiin?ifice efective. �ns?, f?r? �ndoial?, c? putem vedea aici semnele unei discipline �n??rcate de la teorie ?i �n c?utarea unor noi cadre intelectuale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
unei discipline �n??rcate de la teorie ?i �n c?utarea unor noi cadre intelectuale. De fapt, va trebui s? a?tept?m sf�r?ițul anilor ?aizeci pentru că acest curent filosofic fecund, �n sincretism cu marxismul, s? fecundeze g�ndirea sociologic? (cf. cap. III). Totu?i, s? nu r?m�nem cu ideea c? reflexia ?i dezbaterea teoretic? s�nt absențe: stau m?rturie conflictul ce opune pe Aron lui Gurvitch [27:112] că ?i lucr?rile lui Bourricaud asupra autorit

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]