6,281 matches
-
În duffle-coat, pe bătrânul duce de Montmorency „În haine roase, cadaveric, acoperit de mușchi și licheni, cu jobenul sub braț, formidabil totuși ca alură și eleganță”, pe Rolling Stones „Îmbrăcați În mătase zmeurie, cu jobene roz, cămăși din lamé argintiu, solemne și mortuare, care-ar fi putut servi drept manechine pentru Schiapparelli”, pe David Bowie, tot un sclipici, cu inconfundabilele sale platform-boots, sau pe Alain Pacadis, Înveșmântat În toate modele, dar mereu cu aerul de „tânăr șic”. Să te cheme prințesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
publice deținea acest Warwick al eleganței și cât de independent era, de fapt? Cât de suveran? O altă dovadă, și mai izbitoare, a acestei puteri a fost adusă tot În acel 1813 de conducătorii clubului „Watier”, care, pregătind o reuniune solemnă, au Început să delibereze la modul cel mai serios cu putință dacă să-l invite pe prințul de Wales, pentru simplul motiv că era certat cu Brummell. A trebuit ca acesta din urmă - care știa să-și plaseze impertinența până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de foudre. Nu existau fiori și nici magnetismul privirii nu era cunoscut Încă. Lauzun cucerea tot mai adânc atenția acestei femei plictisite căreia i se părea, poate fără să-și dea seama, că totul semăna prin exces la acea curte solemnă. Oricât de prințesă ar fi fost, ea avea Încă acea vanitate feminină, iar acest homme à femmes din Lauzun Își vârâse spinul În sângele princiar atât de mândru. Ea spune, vorbind despre Henriette a Angliei, ducesa de Orléans: „Nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
sunt legați de cele două jurăminte Monastice: de Sărăcie și de Supunere, Jurăminte pe care se spune că le respectă cu mare strictețe, mai ales pe cel dintâi; mai mult, după cum am Înțeles, sunt făgăduiți și printr-o hirotonisire Nazariteană, solemnă sau nu, sunt destinați irevocabil acestora chiar Înainte de a se naște. Nu am nici un temei să presupun că al treilea Jurământ Monastic, cel de castitate, le este rigid impus. În plus, ei par să imite Corporația Filfizonilor prin marele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Cu excepția compozitorului, toți ceilalți îi vorbeau lui Melanie Marsh respectuos, aproape în șoaptă, ca și cum ar fi fost postulanții, iar ea maica stareță. Își avea chiar propriul acolit. Un puștiulică, care se maimuțărea pentru a-și ascunde vârsta, afișând un aer solemn, exagerat chiar și în cazul în care idolul său ar fi fost o maică stareță. Avea chiar și un clipboard, nătăflețul. Melanie Marsh îl trata cu un imens respect, lucru foarte frumos din partea ei. Ceilalți îl luau fără milă peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
e destul de închis la culoare, dar mă îndoiesc că ai fi putut face diferența între mine și Ranjit, de exemplu, aici jos, fără luminile aprinse. Da, pentru asta n-aș putea băga mâna în foc, zise Violet, cu un aer solemn. Dumnezeule! Cuvintele pe care le pronunțaseră o făcuseră să-și amintească ceva. Nu e nevoie să chemăm poliția, nu? N-aș putea suporta din nou așa ceva! MM? Se uită după MM prin grup, iar aceasta ieși în față. — Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
tu cu energia, îi zise Sally lui Fisher, pe un ton de flirt, bătând din genele lui extraordinare. —Sal? zisei eu, neputând să mă abțin. Tu folosești vreun pic de rimel? — Da, rimel transparent, zise Sally, adoptând imediat un ton solemn, așa cum făcea oricând purtam vreo discuție despre haine sau machiaj. Definește genele, dar nu-ți dai seama că-l port. — Eu ar cam trebui să plec, zise MM, terminându-și cafeaua. Într-o oră încep probele. MM refuzase o ofertă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
fiecare zi. Cu degetul mare, el șterse o lacrimă solitară de pe obrazul surorii lui. — Astea nu-s gânduri pentru o mamă care tocmai a adus pe lume primul ei fiu, decretă el nu prea convins, reluând apoi pe un ton solemn, dar mult mai sincer: Veți avea conducătorii pe care îi meritați, așa a spus Profetul. Ea repetă după el: — Kama takunu yuala aleikum. Apoi spuse cu nevinovăție: — Ce vrei să zici? N-ai fost tu unul dintre susținătorii sultanului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-și debiteze povestea făcând mii de gesturi. Tocmai aflase de la un văr instalat la Sevilla că regele Ferdinand primise în mare taină doi soli ai sultanului Egiptului, doi călugări de la Ierusalim, având sarcina, zice-se, să-i transmită un avertisment solemn din partea stăpânului de la Cairo: dacă atacurile împotriva Granadei nu încetau, mânia sultanului mameluk avea să fie cumplită! În câteva ceasuri vestea a făcut înconjurul orașului, crescând peste măsură și îmbogățindu-se constant cu amănunte, astfel că a doua zi, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
A fost o vreme când oamenii îl luau peste picior, cu amabilitate sau în chip feroce. Taică-meu mi-a mărturisit că se întâlnea adesea, cu mult timp înainte de nașterea mea, cu o bandă de prieteni, vinerea, chiar înainte de rugăciunea solemnă de la amiază, în prăvălia unui librar aflată nu departe de Moscheea cea Mare, ca să facă rămășaguri: de câte ori avea să-și rostească șeicul expresia favorită în timpul predicii? Cifrele variau de la cincisprezece la șaptezeci și cinci, iar în tot cursul ceremoniei, unul dintre tinerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
îl vedea des de un an de zile, era nu atât pentru a-i da sfaturi, cât mai degrabă pentru a se afla în preajma cutezanței, tinereții și turbulentelor sale iubiri. În ziua aceea totuși, vizita celui numit fakkak avea ceva solemn. Redevenise dregătorul religios binecunoscut, ochii săi cu pleoape zbârcite cătau sever, vorbele sale erau rodul îndelungatei lui legături cu vitregia soartei. Toată viața mea m-am aflat în preajma captivilor care nu visau decât libertatea și nu pot pricepe cum un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
precoce și nu avea nici un rost să mă lase toată ziua acasă în compania femeilor. Aș putea să mă moleșesc, bărbăția mea ar putea avea de suferit. Veniră să-mi explice acest lucru unul după altul și mă însoțiră amândoi, solemn, într-o dimineață, la moscheea din cartier. Învățătorul, un tânăr șeic purtând turban și având o barbă aproape blondă, mă puse să recit Fatiha, prima surată din Carte. Am făcut-o fără să dau greș, fără urmă de șovăială. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Mutra pe care a făcut-o prietenul meu la menționarea acestui nume m-a împăcat cu viața. Ce auzise el despre logodnicul lui Mariam se deosebea prea puțin de cele pe care le știam eu însumi. Iscoditorul mi-a jurat solemn că va face niscaiva cercetări pe lângă hamalii din breaslă spre a afla mai multe. * * * Să fim prieteni, să avem treisprezece ani, un puf care creștea pe bărbie și să ne luăm la trântă cu nedreptatea: douăzeci de ani ani mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sora mea, Harun nu stătuse cu mâinile-n sân. Îi aținuse calea tatei când acesta se întorcea de la țară, ca să-i poată face o vizită, îmbrăcat în straiele pe care le purta în zi de vineri, și a-i cere solemn mâna lui Mariam. În alte împrejurări, Mohamed măsurătorul ar fi considerat că un hamal, fără alt avut decât buna reputație a breslei, era o jalnică partidă. Însă Mariam intrase deja în al nouăsprezecelea an de viață, vârstă până la care, dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mă îndepărteze de Hiba, care se bucura întotdeauna de partea cea mai bună a mângâierilor mele, deși nu-mi dăruise nici un băiat și nici o fată în trei ani de dragoste. Așa că, după tradiție, a trebuit să-mi așez în mod solemn piciorul peste cel al Fatimei, verișoara mea, soția mea, în clipa în care intra în camera nupțială, în timp ce la ușă o femeie din vecini aștepta rufa îmbibată în sânge pe care avea s-o fluture, veselă și triumfătoare, pe sub nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
loc și i-am mulțumit pentru extrema sa delicatețe. În vreme ce eu stăteam de vorbă cu acest copt, marinarii se trăseseră într-o parte, gesticulând cu însuflețire. De îndată ce binefăcătorul meu se îndepărtă, veniră să-mi dea de știre pe un ton solemn că se hotărâseră să plece încă de a doua zi spre capitală. Deși erau toți musulmani, nu ignorau faptul că ciuma nu avea să dispară înainte de mesori. Numai că altele erau motivele care-i împingeau de la urmă. — Omul a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mai hlizită ca oricând, se fâțâia printre noi, grijulie să nu piardă vreo șoaptă. Întâlnirea a rămas fixată: vineri, la amiază, în piața Ezbekieh, în fața saltimbancului care făcea ghidușii cu măgari. De când sosisem în Egipt, nu lipsisem niciodată de la rugăciunea solemnă de vineri. În ziua aceea, însă, am făcut-o fără prea multe remușcări; la urma urmei, Ziditorul o făcuse pe femeia aceea așa de frumoasă și tot El mi-o scosese în cale. Piața Ezbekieh se umplea încet, pe măsură ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
era decât un pretext oferit de prințul din vremea aceea. Ajunseserăm în creștetul unei coline și piramidele se detașau limpede în zare. Și-a oprit cămila și a întins mâna spre răsărit, cu un gest atât de emoționat, că devenea solemn. — Multă vreme după ce casele noastre, palatele noastre și noi înșine vom fi dispărut, piramidele acestea vor fi tot aici. Oare nu înseamnă asta că în ochii Celui Veșnic ele sunt cele mai folositoare? Mi-am pus mâna peste a ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
un asalt general, cu o asemenea cantitate de tunuri și un avantaj numeric atât de zdrobitor, încât oastea egipteană a fost risipită în numai câteva ceasuri. Și astfel, în chiar ultima zi a anului, Marele Turc și-a făcut intrarea solemnă în Cairo, precedat de heralzi care făgăduiau locuitorilor că le va fi cruțată viața, chemându-i să se întoarcă încă de a doua zi la ocupațiile lor. Era într-o zi de vineri, iar califul, luat prizonier în Siria și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care, pe deasupra, cunoștea limba lui Francisc. Dintre toți cei de față, un singur om îmi înțelegea emoția și o împărtășea, deși funcția sa îi impunea să nu lase să se vadă nimic, cel puțin nu înainte de a fi isprăvit ritualul solemn al reprezentației. Abia după ce a citit cu glas tare scrisoarea sultanului și a schimbat cu regele câteva fraze pline de zâmbete, ambasadorul s-a apropiat de mine și m-a strâns cu căldură la piept, spunând tare: — Știam că voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
În acest moment, de undeva, de sus, perpendicular pe mijlocul gropii coboară o frânghie groasă de care este legat un imens ceas electronic; acesta indică: ziua - 13 luna - iulie anul - 1789 ora - 23 și 55 personajele sunt fascinate de coborârea solemnă a ceasului; această coborâre poate fi însoțită de un imn cântat la orgă; tic-tac-ul ceasului s-a auzit încă de mult, el a însoțit tot mai puternic ultimele replic,i iar acum, suveran, a pus stăpânire pe sală; acest tic-tac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Moarte autorului! Ura! MAMA: Să bem! Să bem pur și simplu! S-o ducem într-o beție! RECRUȚII (În cor.): Mamă, vezi ce faci! (În acest timp se scurg patru minute; mai rămâne un minut; tic-tacul ceasului este tot mai solemn și puternic.) OMUL CU SACAUA: Liniște! Liniște! Mai e un minut! ORBUL (Sărind în sus de bucurie.) Ce bine! Ce bine! TOȚI: Pst! Pst! VIZITATORUL (Către sală): Încă un minut și v-arătăm noi vouă! MAMA (Către sală.): Vedeți voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
are. Felicită-mă, te rog, o merit cu prisosință. O-la-la, am reușit, Îți dai seama? Se Învârtea prin cameră Într-un dans dezlănțuit, cânta cuvintele și se alinta eliberată de Încordare și stres. - Nu mai face figura asta acră și solemnă, că-mi strici toată dispoziția. Bucură-te: ai și tu un oarecare merit, poftim... Unul mic și neînsemnat, măi, dragă, dar decât nimic, mai bine ceva, acolo, cât de cât... Am lăsat-o să-și consume jubilația până la capăt. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și-a făcut apariția o realitate. Repetarea anuală a cosmogoniei Mitul cosmogonic arată cum s-a ivit Cosmosul. În Babilon, în timpul ceremoniei akîtu, care se desfășura în ultimele zile ale anului și în primele zile ale Anului Nou, era recitat solemn "Poemul Creației", Enuma elish. Această recitare rituală actualiza lupta dintre Marduk și monstrul marin Tiamat, care avusese loc ab origine și care pusese capăt Haosului prin victoria finală a zeului. Marduk făurise Cosmosul din trupul ciopârțit al lui Tiamat, iar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Putem înțelege și mai bine funcția regeneratoare a întoarcerii la Timpul originii dacă cercetăm mai în amănunt terapeutica arhaică, ca de pildă cea a populației tibeto-birmane nakhi, din sud-vestul Chinei (provincia Yunnan). Ritualul de vindecare constă de fapt în recitarea solemnă a mitului Facerii Lumii, urmat de miturile originii bolilor (provocate de mânia Șerpilor) și de apariția primului șaman-vindecător care le aduce oamenilor leacurile trebuincioase. Aproape toate ritualurile se referă la începuturi, la Timpul mitic când Lumea încă nu exista: "La
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]