6,992 matches
-
de fapt cei de la curtea imperială, armata și o parte din cler mai apropiată împăratului; în favoarea picturii religioase erau monahii, clerul minor, și marea parte a poporului. Iconoclaștii doreau să purifice cultul de fetișism,iar divinitatea să‑și con‑ serve spiritualitatea sa. Pictând pe Cristos spuneau: arătăm doar natura sa umană dat fiind că cea divină nu se poate reprezenta. Pentru Biserica orienta‑ lă în schimb, posibilitatea de a‑l reprezenta pe Cristos, arăta realitatea întru‑ pării sale: dacă Isus și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
invariabil al tra‑ diției. Așadar, pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților și martirilor care trebu‑ iau să fie interpretate de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
celui reprezentat fix, ființă sau alt lucru; este un fenomen care se regăsește în omul care stă în rugăciune așa încât, între obiectivul devoțiunii și omul credincios, să fie o unire nedespărți‑ tă constituită printr‑o însumare de raze vizibile specifice spiritualității imagi‑ nii: mobilitatea figurii arată că persoana cucerită de o spiritualitate divină bogată era în pace cu sine însăși, în comparație cu celelalte instabilități și tensiuni nervoase care trădau lipsa harului 98. Așadar pictura sfinților se păs‑ trează în redarea unei stări
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
se regăsește în omul care stă în rugăciune așa încât, între obiectivul devoțiunii și omul credincios, să fie o unire nedespărți‑ tă constituită printr‑o însumare de raze vizibile specifice spiritualității imagi‑ nii: mobilitatea figurii arată că persoana cucerită de o spiritualitate divină bogată era în pace cu sine însăși, în comparație cu celelalte instabilități și tensiuni nervoase care trădau lipsa harului 98. Așadar pictura sfinților se păs‑ trează în redarea unei stări contemplative, impasibile și lipsite de dinamism fizic după idealul meditației pasive
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de a se face cunoscută muritorilor și de a fi iubită cu înflăcărare de aceștia; Dumnezeu în atotputernicia sa, din haos creează cosmosul care în traducere înseamnă frumusețe, armonie. De la Confesiunile sfântului Augustin până la Itinerarium‑ul sfântului Bo‑ naventura, în spiritualitatea creștină se afirmă fără încetare că nici un lucru nu ar fi frumos dacă nu ar veni de la Dumnezeu. Frumusețea unei creaturi nu este altceva decât o asemănare cu frumuse‑ țea divină la care lucrurile devin părtașe 85. Lucrarea cea mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
prof. Dorina Apetrei Colegiul Național, Iași Dacă ar fi să se realizeze un tablou în care să se concentreze șaisprezece secole de artă, inițiați fiind de rigoarea Evului Mediu, am putea contura tipologia personajelor din cântecele populare, fie că aparțin spiritualității galice Cântecul lui Roland, fie celei saxone Cântecul Nibelungilor. Introdus de Arhiloc în literatură, cântecul popular reprezintă un „perpetuum vestigium” al îmbinării apolinicului cu dionisiacul, oglinda muzicală a lumii a cărei melodie primordială își caută o viziune onirică paralelă pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în fericirea deplină a nenăscuților. PREMIUL III Propensiunea spre lumină în creația lui Mihai Eminescu, Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși Maria Loredana Nacu, clasa a XII-a coord. prof. dr. Iulia Murariu Colegiul Național „Ștefan cel Mare”, Suceava Motto: (C. Brâncuși) Spiritualitatea unui popor se autorevelă în creație, „in acto”, iar acest fapt înseamnă a intra în dialog cu existența, cu eternitatea, a opta pentru o atitudine sau alta, a conferi o semnificație modului de a fi, de a trăi sub soare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
poetul nepereche” ce se ridică pe verticală și ne sincronizează cu Occidentul. Nu este posibil un portret interior al poporului român fără consubstanțialitatea om natură, fără doinire, ca mod liric afectiv al tristeții, fără estomparea tragicului, fără sentimentul dorului (specific spiritualității românești), fără propensiunea spre lumină, ca modalitate de integrare în univers. În spiritualitatea românească, lumina e un simbol al vieții, o bucurie a simțurilor, dar și o aspirație spre absolut, spre sacru. Există în literatura româna o propensiune spre lumină
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
este posibil un portret interior al poporului român fără consubstanțialitatea om natură, fără doinire, ca mod liric afectiv al tristeții, fără estomparea tragicului, fără sentimentul dorului (specific spiritualității românești), fără propensiunea spre lumină, ca modalitate de integrare în univers. În spiritualitatea românească, lumina e un simbol al vieții, o bucurie a simțurilor, dar și o aspirație spre absolut, spre sacru. Există în literatura româna o propensiune spre lumină începând cu balada Miorița, capodopera absolută a literaturii populare, continuând cu Eminescu, Sadoveanu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
viziunea zborului avântat spre nemărginirea cosmică, spre lumină, iar Cocoșul, văzut în chip de creastă, asemenea unui fierăstrău sonor și luminos, țâșnește spre înalt vestind zorile, sfârtecând întunericul cu cântecul său, lăsând să pătrundă lumina. Sculptura sa are luminozitate și spiritualitate, artistul manifestând repulsie față de tot ce e concret, trupesc, apropiat de realitate. El stilizează, vizând esența formei, esența structurii. Arta sa nu are monumentalitatea, trufia și orgoliul faraonilor egipteni, ci modestia și propensiunea spre frumos și spre lumină a unui
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
exprimă scurt, aforistic, prin parabole și simboluri. El este opus Meșterului Manole pentru că nu adaugă pietrelor o ființă omenească, ci scoate din piatră, lemn sau metal ființa pură, luminoasă, geometrică. Deasupra timpului istoric, individual, care poate fi înnegurat tragic, în spiritualitatea românească lumina e viață, e o modalitate de integrare în univers. Spiritualitatea acestui popor e solară, deschisă bucuriei, misterului, realităților exterioare, dar mai ales realităților interioare. Nevoia de lumină e o permanență în cultura românească, justificându-ne existența. MENȚIUNE Șaizeci
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pentru că nu adaugă pietrelor o ființă omenească, ci scoate din piatră, lemn sau metal ființa pură, luminoasă, geometrică. Deasupra timpului istoric, individual, care poate fi înnegurat tragic, în spiritualitatea românească lumina e viață, e o modalitate de integrare în univers. Spiritualitatea acestui popor e solară, deschisă bucuriei, misterului, realităților exterioare, dar mai ales realităților interioare. Nevoia de lumină e o permanență în cultura românească, justificându-ne existența. MENȚIUNE Șaizeci de ani de la Declarația Drepturilor Omului Alexandra Andronic, Diana Mititelu, clasa a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
concretă”. Prin raportul său complex cu corpul uman, prin efortul personal pe care îl depune ucenicul yoghin, prin rezultatele variate pe plan mistic sau magic, yoga este vârful de lance a ceea ce romanul numește fără încetare, “tendința către concret” a spiritualității indiene. „Yoga, scria Eliade în 1936, prezintă vaste posibilități de experiență, care erau înăbușite în Pantanjala-Yoga, în general, în toate formele de yoga brahmică.” Toate textele yoghinice, inclusiv cel al lui Pantanjali, concordă în a recunoaște yoghinului posesia unor puteri
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și existenței naționale, din care pot izvorî acum, ca și altădată, nădejdi și puteri nebănuite. Prin cercetările sale, Gheorghe I. Brătianu depășește sfera unei lucrări de specialitate, opera sa Înscriindu-se În domeniul filozofiei culturii românești, contribuind semnificativ la Îmbogățirea spiritualității noastre. Un loc cu totul aparte În peisajul istoriografiei românești Îl ocupă impozanta sinteză pe care Gheorghe I. Brătianu a dedicat-o arealului pontic, din antichitate până În Evul Mediu: Marea Neagră, de la origini până la cucerirea otomană, operă de maturitate creatoare, Însumând
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
de puternice care dau coerență și direcție istoriei. Pe termen lung, acțiunea împotriva acestor forțe nu are sorți de izbândă. Între trăsăturile menționate, capacitatea omului de a dori și a raționa, incapacitatea de a cunoaște viitorul și, în sfârșit, Tymos-ul (spiritualitatea) din care rezultă dorința omului de a fi respectat, nu se vor schimba niciodată". Lucian Croitoru, Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator, www.cursdeguvernare.ro, p. 1. 938 J.M. Keynes, Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
probabil însă că n-am să-l rescriu niciodată. Mi-a ieșit foarte bine un personaj, acel turnător care trimite mereu anonime. C.Ș.: Critica a fost foarte favorabilă. Mircea Iorgulescu vedea în carte „romanul confruntării dintre spiritul primar și spiritualitate”. A.B.: Da. Această reușită mi-a dat curaj pentru altceva. De fapt, inițial, n-am vrut să-l introduc pe acest turnător în carte, ci îmi propusesem să scriu o carte în maniera turnătorului și, probabil, mai târziu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
a fost Împinsă deliberat și sistematic În ignoranță, silnicie și suferință. Regimul sovietic, instalat după 1940, nu a schimbat, În esență, scenariul aplicat În timpul țarismului. Deportările au continuat. Masive! Școlile au devenit mijloace principale de dezinformare În ceea ce privește istoria, cultura și spiritualitatea românească. Prin falsificarea adevărului istoric și cultural s-a ajuns la decretarea a două limbi și a două popoare: români și moldoveni. Cuțitul a fost Înfipt, cum se spune, drept În inimă. Dorința românilor de păstrare a identității culturale și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Basarabia oferă tabloul cel mai real al consecințelor vecinătății. DRUMUL BASARABIEI probează că destinul unui popor, cel al românilor, nu poate fi Întrerupt totuși și amestecat de vârtejul invaziilor, fie ele slave sau mongolice. Civilizația Carpato-DanubianoPontică, configurată Îndeosebi În etimonul spiritualității daco-latine, nu a putut fi dizolvată și cucerită În atât de mult timp și sub o atât de uriașă forță de dizolvare. DRUMUL BASARABIEI și al neamului românesc din acest nefericit teritoriu, este un argument În acest sens. Istoria, atât
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
jurisdicția rusească În Basarabia când patrarhul Moscovei se intitulează: “Patrarhul Moscovei și al tuturor Rușilor” - ”Noroc de episcopul Petru și preoții care Îl urmează și credincioșii care Îl ascultă”. Un alt studiu publicat cuprinde descrierea clericilor - oameni de cultură și spiritualitate. ”Ei au ostenit de-a lungul vremurilor... pentru a ține În trezire neîncetată, dincolo de legătura de sânge... și legăturile culturale și spirituale românești, dintre frații care respiră În acelaș ritm, În dreapta și În stânga Prutului. Într-un alt articol din vol
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Nestor Vornicescu adresând binecuvântarea P.F. Teoctist a spus: “Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm Înaintea Sa. Căci bine este și frumos când sunt frații Împreună...”. Aceste cuvinte din SFânta Scriptură se potrivesc și astăzi. Spiritualitatea românească este coloana vertebrală a Bisericii Ortodoxe Române și a neamului nostrum iar roadele ei sunt mai bogate cu cât poporul este mai credincios, mai Însetat de cultură, de cunoaștere de iubire de Dumnezeu. Din cuvântul la al III-lea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
coloana vertebrală a Bisericii Ortodoxe Române și a neamului nostrum iar roadele ei sunt mai bogate cu cât poporul este mai credincios, mai Însetat de cultură, de cunoaștere de iubire de Dumnezeu. Din cuvântul la al III-lea Congres al Spiritualității Românești: “Cu speranța că va fi mai bine pentru neamul românesc de pretutindeni și cum Congresul va aduce noi contribuții la afirmarea deplină a spiritualității noastre, să ne bucurăm și să mulțumim lui Dumnezeu că ne-a oferit prilejul să
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cultură, de cunoaștere de iubire de Dumnezeu. Din cuvântul la al III-lea Congres al Spiritualității Românești: “Cu speranța că va fi mai bine pentru neamul românesc de pretutindeni și cum Congresul va aduce noi contribuții la afirmarea deplină a spiritualității noastre, să ne bucurăm și să mulțumim lui Dumnezeu că ne-a oferit prilejul să fim din nou Împreună”. La acest Congres s-a votat Declarația privind limba română și Mitropolia Basarabiei. Din păcate În următorii 5 ani nu s-
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
abordate În Înțelegerea contemporană. Un exemplu este menționarea unor școli literare protoromâne funcționale după retragerea aureliană din Dacia romanizată. Se Întrevede situația că după retragerea romană, În ținutul dacic nu a rămas o pustietate; a existat o existență civilizată, o spiritualitate ce a continuat În forma de astăzi. Revelarea unor creații protoromâne combate “pustietatea” din sec. al IV-lea așa cum se susține În descrieri neavizate. A existat o cultură, o literatură și o istorie protoromână așa cum demonstrează Nestor Vornicescu prin citarea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cu regim dictatorial. Apariția periodicului ”se autodefinește ca mesager supraconfesional al Bisericii Tăcerii.” De menționat Înființarea Societății Academice Române cu un comitet director cu cei mai străluciți oameni de cultură ai exilului cu scopul de a pormova valorile fundamentale ale spiritualității și culturii române. În ianuarie 1986 moare la Paris soția lui Sergiu. Adusă În țară este Înmormântată la Cimitirul Sf. Vineri În prezența a numeroși cunoscuți și membri ai organizațiilor religioase. În memoria ei, În februarie 1996 s-a Înființat
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
l-a relevat În discursurile sale În numele României Întregite. Prin vizita formațiunilor artistice care au urmat an de an, prin donațiile făcute școlilor și căminelor culturale din localitățile basarabene vizitate se poate spune că opera poetului Toma Istrati a Întărit spiritualitatea românească peste Prut. Sfârșitul zilelor sale a fost Înștiințat prin cămine culturale, biserici, mănăstiri, prin presa din țară și Basarabia sub titlul ” S-a prăbușit stejarul din Orhei”. Prin locurile prin care a poposit stăruie versurile sale: În zborul clipelor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]