5,936 matches
-
a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 23 din 26 martie 2010 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 26 martie 2010. h) unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea și condiționarea de produse medicinale veterinare - forme sterile sau nesterile - unitatea specializată în care se desfășoară activități pentru recepționarea și prelucrarea materiilor prime și care produce, ambalează, divizează și condiționează produse medicinale veterinare - forme sterile sau nesterile; ... i) unități supuse autorizării sanitare veterinare - persoanele juridice prevăzute în anexele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197297_a_198626]
-
h) unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea și condiționarea de produse medicinale veterinare - forme sterile sau nesterile - unitatea specializată în care se desfășoară activități pentru recepționarea și prelucrarea materiilor prime și care produce, ambalează, divizează și condiționează produse medicinale veterinare - forme sterile sau nesterile; ... i) unități supuse autorizării sanitare veterinare - persoanele juridice prevăzute în anexele nr. 1 și 2; ... j) unități supuse înregistrării sanitare veterinare - unități supuse controlului oficial sanitar veterinar, care funcționează în baza declarației pe propria răspundere și a certificatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197297_a_198626]
-
tocmai se �ntorsese de la Bruxelles, unde?? i f? cuse studiile. �nc? ț�n? r, elegant, lans�ndu?? i aforismele ? i epigramele, fermec�ndu? le pe femeile din jurul lui ? i polemiz�nd cu Iorga �n paginile ziarului �Lupta�, el �? i propov? duia deschis sterilul ? i patologicul s? u crez antisemit. Atunci c�nd Caragiale a fost atacat pentru ultima lui pies? , Iorga a s? riț imediat �n ap? rărea lui, stabilind astfel o rela? ie valoroas? 47. Urm�nd cursurile Universit?? îi din Ia? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi. Operele lui de �nceput s�nt cele mai bune. Ulterior, Iorga a �ncercat s? deschid? �orizonturile� ? i o mare parte din celelalte aspecte au trecut pe plan secundar. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? epoca fanariot? nu a fost steril? ? i c? , lucru extrem de important, ea nu a tulburat evolu? ia procesului organic. Dr.�Samuel Johnson n? ar fi fost de acord cu personalitatea lui Iorga sau cu teoriile sale istorice, deoarece l? ar fi considerat drept un om ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iunile hoț? r�te ale lui Iorga ? i natură oscilant? a predominantei anarhii revolu? ionare. Dar poate c? cel mai important factor a fost acela c? semin? ele revolu? ionare ruse? ți c? zuser? pe o st�nc? rom�neasc? steril?; iar Reforma Agrar? ? i �mpropriet? rirea oamenilor a f? cut că st�nca aceasta s? fie ? i mai solid?. Dar devenise clar tuturor c? pentru imunizarea spiritului rom�nesc fă?? de contagiunea revolu? ionar? ? i pentru ridicarea general? a moralului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Take Ionescu, f? cea parte din guvernul Averescu ca ministru de externe. Acest lucru i? a oferit unele posibilit?? i politice lui Iorga, care era tot mai izolat. Cuza fusese ales la Teaca �n urma alegerilor aranjate de Averescu pe baza sterilei lui platforme antisemite. Br? tianu �? i preg? tea �n secret revenirea la putere. Toat? aceast? ignorare a procesului democratic p? rea s? fie justificat? de tulbur? rile de st�nga tot mai violente din 1920; la 9 octombrie 1920 a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1920. Dac? atunci c�nd s? a produs lovitură opozi? ia nu s? a putut uni, aceasta s? a datorat mai ales ostilit?? îi permanente ? i apolitice a lui Iorga fă?? de Stere. Pe la sf�r? ițul lui 1921, aceast? ostilitate steril? a reu? it s? duc? de r�p? �Federa? ia�. Liberalii au continuat (�n timpul guvernului Averescu) s? arbitreze procesul politic. Dac? Iorga era ? eful opozi? iei, el reprezenta cea mai loial? opozi? ie fă?? de Coroan?. Iorga nu a tras niciodat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dus ulterior la apogeu. S?ar putea spune c? la at�ț se rezum? politică. La Washington era numit �moralitate de circumstan?? �. �n Rom�nia �ns? , ponderea acestui fel de politizare reducea via? a politic? ? i constitu? ional? la o agită? ie steril?. Franz Borkenau precizeaz? c?, fie c? este vorba de America Latin? , de Rusia, Spania, Polonia (sau, de altfel, de Rom�nia), condi? ia preliminar? (?i nu singură) a unei democra? îi operante era existen? a unei clase de mijloc sau, ca unic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu singură) a unei democra? îi operante era existen? a unei clase de mijloc sau, ca unic �nlocuitor, a unei ?? r? nimi puternice, �ncrez? toare ? i posesoare de p? m�nt. �n absen? a acesteia, există iminen? a unor tulbur? ri sterile, dup? care alternativă constă �n alunecarea spre st�nga sau o dictatur? reac? ionar? 43. Cu toate acestea, Argetoianu trebuia s? ocupe un loc aparte. Constantin Argetoianu provenea dintr? o puternic? familie de boieri din Oltenia. El ar putea constitui obiectul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i cea a lui Cuza există un gol. Pe l�ng? acesta, Cuza era un bun burghez ? i partizan al unui partid �n cadrul regimului. Codreanu era adeptul unei mi? c?ri ostile regimului. El nu era �nsufle? it de antisemitismul steril al lui Cuza, ci de �G�ndirea� ț�n? rului filosof religios Nichifor Crainic ? i de filosoful religios Nae Ionescu ? i jurnalul acestuia �Cuv�ntul�. �n 1927, ca urmare a c�torva din �ac? iunile sale directe�, Codreanu a fost �ntemni? at �n �nchisoarea V
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
avut loc la Abrud, �n inima Transilvaniei. Toat? lumea cunoa? te evolu? iile ulterioare ale acesteia din 1940, 1944 ? i de dup? 1944. Cei care f? ceau politică la Berlin ? i Moscova trebuie s? fi fost mul? umi? i de ură steril? dintre unguri ? i rom�ni, �ntruc�ț manifest? rile de ur? dintre unguri ? i rom�ni le ofereau multe oportunit?? i. A existat un epilog trist scris �n cadrul conflictului dintre istoricii unguri ? i rom�ni �n 1986. Academia de ? tiin? e a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istorie (? i conflictul �nver? unat care s? a declan? at �ntre istoricii maghiari ? i rom�ni dup? apari? ia acestor trei volume) dec�ț cu mare triste? e. �n ciuda faptului c? totală cooperare dintre Ungaria ? i Rom�nia este obligatorie, dezbaterile sterile conținu?. Socialismul nu a rezolvat un lucru: ungurii ? i rom�nii nu se pot suferi a? a cum nu se puteau suferi nici la �nceputul secolului. Ei nu pot s? se �n? eleag? �n privin? a trecutului Transilvaniei, �n privin? a prezentului acesteia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trebui s? �ncerce s??? i mascheze ambi? iile� (�n privin? a antisemitismului ? i a puterii personale)55. Astfel �nc�ț procesul prezis de Borkenau �? i �ncheiase ciclul complet. �ntruc�ț condi? iile unei democra? îi rom�ne? ți lipseau, fr? m�nt? rile sterile l? sau o singur? alternativ?: o dictatur? radical? (de st�nga) sau una reac? ionar?. Neoliberalismul (a? a cum ? i?a elaborat Manoilescu ideile corporatiste) a ajuns la concluzia să logic?: un stat fascist (sau pseudofascist) sub conducerea unei clici favorabile industrializ
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vulgare� �l pre? uiau pe Hitler! El era opera lor, nu a Vienei cosmopolite, ci a celeilalte, a dormitorului din Meldeman Strasse. Furnicarul anonim al unui mare oră? al secolului al XX-lea, dominat de frustr? rile micii burghezii. Frustr? rile sterile ale lui Karl Leuger ? i ale lui Georg V. Schoenerer (ale c? ror produc? îi ț�n? rul Hitler le f? cuse reclam? pe str? zile Vienei) ajunseser? acum �n prim? plan. Viena această respingea f? r? ezitare umanismul ? i universalismul celeilalte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionalismul proletar� al marxi? tilor. Politică tradi? ional? a lui Iorga favoriza unitatea na? ional? , neatacat? de partidele politice lacome care f? ceau că politica Rom�niei s? degenereze �ntr? un �Suprafanar� al dezbin? rîi. El consideră lupta de clas? steril? ? i dezbinătoare, Regele fiind pentru el simbolul unit?? îi na? ionale, chiar dac? acesta era Carol ÎI. Multe s? au f? cut (chiar ? i de c? tre el!) din cauza ignoran? ei lui Iorga �n domeniul economic, mai ales �n privin? a economiei moderne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
francez?. Ibidem 16��Neamul rom�nesc�, 9 septembrie 1939. De Gaulle este deseori numit �ultimul supravie? uitor al secolului al XIX-lea� 17 Iorga a demonstrat cu oarecare succes c? domniile fanariote nu au constituit un episod chiar at�ț de steril cum se crezuse, deoarece, mai presus de orice, nu a �ntrerupt �evolu? ia organic? �. �n ciuda argumentelor sale conving? toare, autorul acestei c? r? i (al? turi de al? i istorici) sus? ine c? epoca fanariot? a istoriei Rom�niei a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi decât un „adult infantil”, dar și (mai ales) a fi obsedat de analizarea șiinterpretarea minuțioasă a tot ce spui și auzi, fiind extrem de atent la fiecare cuvânt, căutând bănuitor înțelesuri ascunse în spatele mesajelor și chiar „găsindu-le” prin speculații sterile și reproșându-le penibil, de multe ori ajunge să dăuneze de la semnificativ la grav comunicării dintre adulții care, spre deosebire de copii, au „avantajul” că pot face aceasta (dar și imprudența de a o face efectiv). Așa se explică regresia accentuată a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi decât un „adult infantil”, dar și (mai ales) a fi obsedat de analizarea șiinterpretarea minuțioasă a tot ce spui și auzi, fiind extrem de atent la fiecare cuvânt, căutând bănuitor înțelesuri ascunse în spatele mesajelor și chiar „găsindu-le” prin speculații sterile și reproșându-le penibil, de multe ori ajunge să dăuneze de la semnificativ la grav comunicării dintre adulții care, spre deosebire de copii, au „avantajul” că pot face aceasta (dar și imprudența de a o face efectiv). Așa se explică regresia accentuată a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
gratuite, antropomorfizând fiecare detaliu al datului artistic: în absența vieții, a "pulsațiilor" existenței, a temerilor, a victoriilor, a înfrângerilor, a acestei paradoxale armonii între bine și rău, între just și injust, teatrul nu poate fi decât cel mult un exercițiu (steril) de virtuozitate, în fața cărora cei slabi cedează: Regizorul afirmă Alexa Visarion trebuie să fie în primul rând un gânditor, un om ce "vinde" ființa lui prin spectacolul de teatru, un eliberator de conștiință și, în același timp, un revoltat împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aici și existențe de excepție: revoltațiioptimiști încă ori dezamăgiți. Auzim întrebări neliniștitoare cu privire la soarta omului, întrebări, rostite sau strigate, la care grosul oamenilor, prinși în "jocul vieții dansul morții", nu au când și cum, nu vor să reflecteze. Tabloul agitației sterile se îmbină cu sloganurile unui cult al acțiunii găunos și steril, care, exercitat mai ales de armată, urmărește doar consolidarea nedreptății sociale. Un alt grup al acestui simbolic "theatrum mundi": cel al comedianților. Unii sunt banalii propovăduitori de bâlci (Jorj
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
neliniștitoare cu privire la soarta omului, întrebări, rostite sau strigate, la care grosul oamenilor, prinși în "jocul vieții dansul morții", nu au când și cum, nu vor să reflecteze. Tabloul agitației sterile se îmbină cu sloganurile unui cult al acțiunii găunos și steril, care, exercitat mai ales de armată, urmărește doar consolidarea nedreptății sociale. Un alt grup al acestui simbolic "theatrum mundi": cel al comedianților. Unii sunt banalii propovăduitori de bâlci (Jorj Voicu) sau instrumente ale dresajului (vezi scena în care proprietarul de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în ochi și fără să ni se rănească timpanele. Regizorul este convins că cei mai mulți dintre noi, spectatorii, știm, sau ar trebui să știm, și că menirea lui este să ne pună pe gânduri. Să ne oprească o clipă din iureșul steril în care trăim și să ne invite să reflectăm la grozăviile unei vieți în care, de cele mai multe ori, am fost și continuăm să rămânem martori. Doar atât, martori. Alexa crede că e puțin; mult prea puțin. Sunt convins că are
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la ora actuală un presupus cod teatral, un amestec de ritual, de zgomote, gesturi, de frazare ritmică a cuvintelor. Un anume tip de comunicare cu sala, utilizat indiferent de substanța piesei, sau stabilind contacte intermitente cu ea. Rezultatul e desigur steril. Ajungem la schematism, la monotonie, la spectacole asemănătoare pe texte complet diferite. Deci la un șablon al "modernismului". .. Din nevoia de a ieși din tipare uzate s-au construit noi scheme teatrale cu un anumit avantaj față de cele tradiționale: un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
opune simpla alternativă de a investi În formarea funcționarilor publici și de a Îmbunătăți procesele și procedurile administrative celei de a crește input-ul cetățenilor prin mecanisme ca referendumuri, consultări publice sau alegeri mai performante. Pentru a evita această dilemă sterilă, va fi mai Întâi construit planul discuției În cadrul problemei organizării politice, iar apoi vor fi analizate aspectele de bază care afectează „eficiența politicilor publice” În cadrul modelului formal. Organizarea politică a grupurilor, comunităților și societăților reprezintă un spațiu de discuție circumscris
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cursul veacurilor" (Blaga, 1936:207). Dacă am încerca să ne reprezentăm, evident într-o manieră simplificatoare, teoria matricei stilistice, o imagine posibilă ar fi următoarea (Figura 4): Figura 4. Matricea stilistică Teoria noologică a lui Blaga nu rămâne la nivelul steril al speculațiilor, adică fără aplicabilitate. Ea își găsește expresia cea mai vie în analiza culturii române. Lucrarea Spațiul mioritic reprezintă un exemplu în acest sens. Aici Blaga identifică printre determinantele sau potențele creatoare importante ale culturii române: viziunea spațială a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]