6,757 matches
-
e că nimeni n-ar fi putut spune unde se termina mâna și unde începeau șerpii râurind prin ea: mâna reginei le era schimbătorul oficial de piei. Coroana regală - în formă de șarpe încolăcit, se-nțelege - alia tenebrele magiei cu strălucirea recunoscută social a aurului. În bună parte o chestie de talent personal, controlul acestui glissando al adevărului prin aparențe dobândea literalmente locul de frunte în instrumentarul politic al Cretei minoice. Dar culmea era că Pasife răspândise peste tot imagini ale
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-i ofere reginei analogia cu morile de vânt asanatoare de mlaștini, căci pe-atunci gândul lui doar cocheta cu inventarea lor. În visele lui cele mai ambițioase apăreau deseori niște pâlnii înrămate pentru frumos, în care, cufundându-se în obscuritate, strălucirea lui kalon crea un efect de sucțiune, capabil să dreneze simțirea de lehamite. Își zicea că, dacă le-ar fi cuplat două câte două în partea de jos, după modelul clepsidrelor egiptene, prin răsturnare ar fi putut obține o mișcare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să dreneze simțirea de lehamite. Își zicea că, dacă le-ar fi cuplat două câte două în partea de jos, după modelul clepsidrelor egiptene, prin răsturnare ar fi putut obține o mișcare prelungită, aproape continuă. Numai de-ar fi rămas strălucirea neafectată de trecerea prin strâmtoarea dintre cavități... Dacă în cea de jos ar fi ajuns pe dos, exhibându-și, adică, reversul hâd, ca Ianus? Nu găsise încă soluția, dar ideea reanimării prin lucrarea vidului înrămat artistic asupra văzului îl ispitea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vigilență electronică din mediu. Așa încât, a doua zi dis-de-dimineață, gogoșile frumos dospite în janta roții de rezervă a SAAB-ului, la căldura motorului torcând la ralanti, și proaspăt prăjite în uleiul curs anti-eroic (întru prevenirea oricăror fricțiuni neo-iacobine) rivalizau în strălucire cu soarele meridional, ce le privea înciudat de peste Golfe du Lion. Mesajele comerciale destinate celui mai larg consum își ratează în mare parte șansa unei întâlniri convingătoare cu clientul pentru că nu i se adresează ca individ. Tocmai acest neajuns îl
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
trezea invidia nedemnului său ucenic. Îl speria cât era ea de liberă: i-ar fi putut lua nu numai mințile, dar chiar și posibilitatea de a-și da seama de asta. Nu reușea defel să priceapă unde se aduna grosul strălucirii dosite de genialul scamator; adică să nu-și fi făcut el încă plinul de când tot opera prin lume? Și cam ce făcea el cu agoniseala asta? ar mai fi dorit Rică să afle. Că doar nu și-o fi perfecționat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cam dăduse teoria peste cap cu luminiscența ei difuză; aur viu, nu alta! Semăna mai degrabă cu noaptea permeabilă prin care umbla el în cântec, și care și ea se deschidea cam tot ca un portofel, deloc mai prejos în strălucire decât cel căutat și cu mult mai adânc ca el. Numai cu astronomia stătea prost: lumina foșgăia anarhic prin ea, în derivă și fără graba-i etalon; nu lupta cu bezna, ci doar abandonul îi spăla mănosul nisip aurifer, dându
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
într-o uscăciune izomorfă - o paralitică mână întinsă către plăsmuiri virtuale. În ea paralizia și penuria se generau reciproc. Înfiorările lui nu deveniseră niciodată talazuri pentru ca nu se lăsaseră purtate de vânt înspre praguri ale profunzimii dătătoare de măreție și strălucire; trăise între două ape. Copilăria femeii fusese bântuită de spectrul desprins efemer din brațele eternității - la a cărei lipsă de măsură se știe că voința lui aspirase imprudent - pentru a reveni printre pământenii resemnați între limite docil acceptate. Pe-atunci
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
prin metafore de interacțiune. Sunt constructe metaforice care formează/"sfera centrală" a ramurii: fr. "aluminose" en. "aluminosis", ro. "aluminoză" (cf. lat. alumen, inis (s.n.) piatră acră, alaun); /fr. "actinomycose" (n.f.); en. "actinomycosis"; ro. "actinomicoză" (cf. gr. άκτíς, - íνος s.f. "rază, strălucire, căldură"+ gr. μύκης, -ητος (-ον) s.m. "ciupercă");/ fr. "anthracose" (n.f.), en. "anthracosis", ro. "antracoză" (s.f.) [cf. gr. anthrax, -akos, cărbune];/ fr. "argyrie" (n.f.), en. "argyria", ro. "argiroză" (s.f) [cf. gr.άργύριον, -ου s.n. "argint; bani"];/ fr. "barytose" (n.f.), en
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
άκανθα,-ης s.f.): med. acantocit s.n (cf. fr. acanthocyte s.m.); acari-/acaro- (cf. lat. acarus,-i; gr. άκαρι,-εως s.n., "păianjen,căpușă"): med. acarioză s.f. (cf. fr. acariose, s.f.); actin(o)-,,rază, radiație" (cf. gr. άκτίς,-ίνος s.f. "rază, strălucire, căldură): med. actinologie s.f. (cf. fr. actinologie; en. actinology); acu- "ac" (cf. lat. acu-, acus,-us s.f.): med. acupunctură (cf. fr. acupuncture); acumini-,,vârf acuminat" (cf. lat. acumen, -inis s.n. ,,vârf, ascuțiș); aero/ aeri- (cf. gr. aer, aeros, άήρ, άέρος
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conștiințe morale puternice: Herta Müller. Mai există unii amețiți de invidie care pun tot felul de pseudoîntrebări despre autoarea al cărei har se simte În largul lui și În germană și În română. Câți autori se pot mișca cu aceeași strălucire În două limbi? Poetica ei este În același timp și poetica adevărului, fără obloane, draperii sau filtre, dar mereu captivantă și surprinzătoare, adică de un mister revelator. Oare de ce mulți intelectuali din România nu Înțeleg că ceea ce contează la un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
folosind expresii pa-letice, invadează catedralele, în timp ce în piața din fața acestora sau în cimitire drama liturgică evocă "Misterul Patimilor", supremă consolare, pentru că repetă la nesfirșit că Fiul Domnului, după ce a trecut prin greaua încercare a morții, proprie condiției umane, a cunoscut strălucirea Învierii, promisiune de mîntuire eternă pentru toată lumea. Petrarca, martor al frămîntărilor timpului și zguduit de marea epidemie de ciumă de la Florența, își găsește consolarea în studierea autorilor antici, Cicero sau Seneca, pasiune pe care o împărtășește prietenului său Boccacio, deschizînd
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Cracovia și Viena sînt mărturie a rivalității dintre cehi, polonezi și nemții austrieci. Cele din Pisa și Florența atestă puterea guvernării municipale în Italia, iar cele din Poitiers și Bordeaux rivalitatea franco-en-gleză. Această proliferare nu este totuși sinonimă nici cu strălucirea, nici cu vitalitatea. Contactele între profesorii diferitelor națiuni se răresc. Universitarii cad sub influența puterii politice și rolul lor constă din ce în ce mai mult în furnizarea argumentelor teoretice destinate să justifice pretențiile sau politica acesteia. În plus, universitățile sînt lovite de criza
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
evident, în Europa centrală și orientală, marile domenii reprezintă o regulă, iar țăranii au un statut care îi apropie de iobăgie 39. Fabricarea artizanală își regăsește și ea dinamismul din secolul al XIII-lea. Dacă postăvăria flamandă se întoarce la strălucirea de altă dată, noile centre din Anglia, din Languedoc și din Spania, apărute în timpul crizei, își continuă dezvoltarea. Același lucru se întîmplă cu fabricile de țesături mai ușoare, de bună calitate și cu prețuri mai mici, care au ilustrat adaptarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
impresia unui stat înfloritor și Japonia șogunului Ashikaga în plină anarhie politică, dar unde se dezvoltă o strălucitoare școală de pictură. Dacă europenii constată slăbiciunea politică a acestor state, incapabile să le opună rezistență, cum să nu fie impresionați de strălucirea artelor și culturii care nu au ce invidia în arta și cultura Occidentului? Intrînd mai întîi în contact cu populațiile primitive din Caraibe, Columb și succesorii lui spanioli sînt satisfăcuți de ideea inferiorității oamenilor care nu au avut marele privilegiu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
format în atelierul lui Verrochio, pictează la început în manieră florentină (Bunavestire), apoi inventează tehnica "estompării" care dă senzația unei ușoare cete ce învăluie formele și creează impresia de blîndețe, de poezie și de mister (Madona pe stînci sau Gioconda). Strălucirea școlii florentine se răsfrînge asupra întregii peninsule. Chemați la toate curțile princiare și în toate orașele italiene, artiștii florentini arată tuturor temele și noile tehnici ale "Quatrocento-ului". La sfîrșitul secolului al XV-lea, arta nouă se dezvoltă în toate regiunile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
umanismului: filosofia Antichității (cu Platon și Aristotel înconjurați de marii gînditori antici), afimarea tainei creștine prin intermediul revelației divine (Apostolii și Părinții Bisericii glorificînd Euharistica) și poezia (în jurul lui Apollo și al Muzelor, Homer și Vergiliu alături de Dante, Petrarca și Ariosto). Strălucirea clasicismului roman este distrusă brusc în 1527, cînd trupele imperiale jefuiesc Roma. Alte centre artistice preiau atunci ștafeta. Mai ales Veneția, care, după ce a rămas timp îndelungat fidelă artei gotice, devine adepta școlii florentine și romane și dezvoltă o puternică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a contracurbei, de contrastul dintre fațadă, ca'e te invită să intri în biserică, și interior, unde totul este organizat în jurul misterului divin. Dacă arhitectura și sculptura apar ca dementele cele mai caracteristice ale artei baroce, pictura, fără si cunoască strălucirea celei renascentiste, este și ea influențată de noua sensibilitate. La Roma domină stilul monumental al ui Carrachi (Luigi, Agostino, Annibal). Dar capodoperele picturii baroce sînt realizate de Caravaggio, care reprezintă sfinții și se Hristos cu trăsăturile oamenilor și femeilor din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Pragmatica Sancțiune")77 să fie acceptată de suveranii europeni și de multitudinea de state cuprinse în această moștenire. Învinsă în aceste războaie de la începutul secolului al XVIII-lea, Franța și-a păstrat totuși forțele. Dinamismul său demografic, bogățiile sale naturale, strălucirea civilizației sale fac din Franța, în mod incontestabil, statul cel mai puternic din Europa. Dar înfrîngerea lui Ludovic al XIV-lea a demonstrat limitele acestei puteri și imposibilitatea de a o transforma în preponderență politică. Devenit prudent în urma eșecurilor suferite
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lumina cea adevărată a cuvintelor, și, abia la sfârșit se vestește prin cuvinte, întru Domnul. „Cât timp aveți lumină, credeți în lumină, ca să deveniți fii luminii” (In. 35, 36). În lumea cuvintelor, adevărata lor putere, vine de sus, cu mare strălucire, iar robul care o primește o are numai după măsura credinței sale. „Uneori sunt călcate în picioare chiar și numele și cuvintele sale scrise; căci omul numai cu firea lui nu acceptă cele ale Duhului lui Dumnezeu (1Cor. 2, 24
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
împăcată că am făcut tot ce am putut, deși nu întotdeauna tot ce a trebuit, pentru adevărata Biserică a lui Cristos, într-o perioadă tristă pentru țara mea și pentru întreaga lume civilizată”. II. Misiunea „Nici un noroi nu poate acoperi strălucirea iubirii” Din 1939 Monseniorul a activat în România; mare maestru spiritual, el a aprins-reaprins credința în cele mai împietrite inimi. A fost mereu adeptul teologiei faptelor; a reușit să dea o lumină nouă catolicismului din România, să-l facă respectat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
exact la timp, pentru o slujire totală a acestui popor de credincioși, așa cum avea să mărturisească la slujba de înscăunare: „o slujire a tuturor, cu toate puterile mele, până în ultima clipă”. Avea chip de sfânt și de ascet, cu acea strălucire ce vine din interior; avea o finețe subtilă, ce emana din toată ființa lui, însemn al Spiritelor superioare. Avea toate darurile Sfântului Duh: iubire, bunătate, blândețe, pace, cumpătare, răbdare, și, mai ales, fidelitate. Un mare caracter și o spiritualitate puternică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Un destin ce a parcurs spații largi, cu stiluri, cu mentalități diferite, care a trăit tensiunea unui război și a unei revoluții comuniste, destin prăbușit, în culmea vieții, în penitenciarul de la Gherla, și apoi, a renăscut, s-a înălțat până la strălucire, în nobila lui misiune, de PREOT. O viață dăruită, ce s-a ivit în Cumpăna, de Argeș, apoi s-a desăvârșit în Cernăuți (1924-1926), în Vatra Dornei (1927-1928), în București unde a rămas 22 de ani (1929-1951). A urmat cutremurul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
șic adăugat unei toalete impecabile. Acest joc amoros se evidențiază de asemenea ca expresie a unei căutări imposibile, a unei năzuințe către absolut, către o anume formă de ideal. Paul Bourget o descrie pe tânăra mondenă ca fiind plină de strălucire, delicată, fermecătoare, și ne-o putem imagina iubind și fiind iubită, fericită alături de perechea sa. Nu pare doritoare să înceapă o aventură. Și-a întâlnit deja Făt-Frumosul, a găsit pantoful pe potriva piciorului ei. Deci după ce aleargă ea, dacă nu, ca
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
antipodul idealului feminin. Maud de Rouvre este înzestrată cu acea frumusețe malefică a diavolului, care ia mințile bărbaților. În pletele ei lungi și negre ca abanosul străfulgeră reflexe arămii, aproape roșii. În lumina apusului, ochii de un albastru întunecat capătă strălucirea chihlimbarului. Albeața mată, opacă a tenului apare în toată splendoarea sa. Fiecare părticică a ei uluiește, vrăjește... și amăgește. Căci deși pare a întruchipa, prin frumusețea ei, esența feminității, Maud este exact opusul acesteia. La început, Maud de Rouvre pare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe care profesorul insistă să i-o arate, dr. Dürrfeld recurge la mica stratagemă a alibiului monden pentru a o atinge ușor. În vreme ce străbat câmpurile înverzite, câmpiile "bogate ce strălucesc de flori sălbatice primăvara poloneză ce se răsfață în toată strălucirea voluptuoasă a frumuseții ei [...], Sofia simte apăsarea brațului său lipit de al ei, dându-și seama că porțiunea atinsă i se înfioară ca pielea de găină. Încearcă fără succes, pe bancheta înghesuită să se tragă mai la o parte. Tremură
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]