8,296 matches
-
cum spunea el, "acestor ciudățenii de artiști". Când a văzut filmul, și-a dat seama de necazurile pe care le poate avea el însuși. Atunci m-a întrebat: mai ai alte cadre? Filmul tău e bun, e păcat să-l stricăm, dar este un rebut ideologic. Așa că, din imaginile pe care le mai ai, fă un alt film, cu comentariu, așa cum se cere. "Bine, dar o să iasă un film de protecția muncii!", am obiectat eu. Da, va fi un film de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ar mai fi adăugat ceva, nu ar mai fi fost același lucru. Există în zona sunetului a muzicii, a dialogului o filigranare, un tip de broderie, care se așterne peste realitate, dar este atât de fină broderia, încât n-o strică, n-o falsifică, n-o maltratează, ci o înnobilează. Ați lucrat cu compozitori sau ați preferat să folosiți fonotecile? În prima fază, la Sahia, când am făcut documentar-anchetă sau film despre realitate, am folosit zgomotul natural, priza directă, chiar muzică
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
muzică, fără nici o justificare. Începătorii cred că trebuie să realizeze ceva elevat și atunci încearcă cu texte având iz literar și cu muzică permanentă, ceea ce este greșit. Am văzut un film cu un subiect foarte bun, dar care a fost stricat pentru că s-a pus muzică peste sincron. Ai un text cu o anumită emoție și vrei să supralicitezi punând muzică, dar așa ceva trebuie făcut cu multă atenție. Cândva existau la televiziune redactori muzicali, care alegeau muzica chiar pentru documentare. Unii
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
pentru documentare. Unii dintre ei erau excelenți, Adrian Enescu la TVR sau Radu Zamfirescu la Sahia, cu care se putea discuta despre ce ai nevoie, făceau propuneri. Astăzi am impresia că uneori ilustrația muzicală se pune la întâmplare, ceea ce poate strica foarte mult. Sunt texte care păcătuiesc prin iz literar și printr-un ton voit elevat. Comentariul de film nu este literatură și nu are voie să fie literatură. Recomandabil este ca textul să fie cât mai simplu. A trebuit uneori
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
au curățit pomi pe strada Mihail Kogălniceanu precum și în grădina publică. Tot în grădina publică s’a astupat o parte din tranșeele și gropile săpate înainte de 23 august (1944 n.n.) precum s’a nivelat și terenul acolo unde a fost stricat de bombardamente. S’a curățit grădina și se mai curăță în fiecare zi. S’au aranjat mormintele ostașilor sovietici din Centru și grădini (subl.ns.). La sfârșit s’a ținut un meeting unde au participat peste 200 de tineri”. Cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ei umărul la pârdalnica și greoaia misie de câștigare a alegerilor cu orice preț. Iată ce consemnase Bighiu: „...echipa artistică a Federației Tineretului Democrat din Vaslui nu a plecat în fiecare zi în județ din cauza timpului nefavorabil și a drumurilor stricate din județul nostru (acum, nu sunt cumva la fel?!, n.n.). Totuși echipa artistică a colindat comunele cele mai importante și care erau necesar a fi vizitate (subl.ns.)”. Am subliniat acest pasaj deoarece comunele pe care le vom enumera în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tindeau să devină explozive, moda „festivalurilor” nu dispăruse. Explicația continuării acestei forme de propagandă poate fi destul de simplă. În noul Parlament intraseră și „elemente reacționare burghezo-moșierești” așa că războiul politic încă nu fusese câștigat „din prima” de către comuniști. Foametea le-a stricat, oarecum, planurile diabolice de comunizare totală și veșnică a țării așa că, în viziunea lor, se putea și mai bine dar numai cu „festivaluri” adică, pe lângă bucata de pâine raționalizată sever putea fi adăugat și circul de rigoare, ca un soi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la limita supraviețuirii dar și a răbdării, unii oameni au ales soluții extreme, conform celor relatate de Ion V. Iacob în continuare: „...în unele părți ale județului s’a observat că semănăturile de grâu, orz, etc. au început să fie stricate, parte însuși (sic!, n.n.) de proprietari, iar parte se fură”. Se pare că tov. secretar general al UTM Vaslui avea informații complete asupra celor ce se întâmplau pe întreg teritoriul județului dar și al orașului, scriind următoarele: „...CARS-ul (Comitetul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Iancu arată că atunci când a plecat cu cadourile județenei noastre a primit și un plic pentru C.C. P.M.R. precum și alte acte ale județenei noastre. A luat o trăsură și a mers la gară, acolo era aglomerație, a căutat să nu strice cadourile și în Stație a pus valiza într’o parte și servieta cu acte deasupra și s’a dus ca să scoată bilet”. c. „A luat valiza și sacul cu cadouri și s’a urcat în tren” Din această frază deducem
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
inerente trecerei unei armate de milioane de oameni cu mii de tankuri și tunuri, apoi de altă parte orașul fiind părăsit de o mare parte de locatari și pustiu, cete de haimanale s’au năpustit în multe părți ale orașului stricând și prădând o mare parte din clădiri (subl.ns.) ce prezentau tabloul trist al unor ruine”. c. Bârladul - un oraș înecat în mizerie Dacă aceste lupte de stradă și dueluri de artilerie vor fi fost reale (și navem nici un motiv
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
adunat încă printre incendii și rafale de mitralieră. Ce facem? Putem salva ceva? Se face ziua de 24 august 1944. Pâlcuri de mahalagii și chiar oameni mai bine din oraș (subl.ns.), umblă din casă în casă după jaf. Se strică ușile și se calcă în picioare mobila, se sparg oglinzi și piane, se aruncă chibrituri (aprinse, compl.ns.) peste biblioteci și alte incendii se alimentează. Ți se face milă de tot ce se distruge (subl.ns.). Un copil cu o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
într-o măsură oarecare devastările. Ne instalăm într’un biurou al Primăriei. Unul după altul, oamenii îngroziți vin de raportează: la mine sparge, la mine au intrat civili și soldați ruși (subl.ns.), la mine dă foc, la mine îmi strică casa, la mine îl taie pe tata și vor să o siluiască pe sora mea (subl.ns.)”. Desigur, Buhuși a apelat și la „frații” de la răsărit care puseseră stăpânire pe oraș dar răspunsul primit de la aceștia a fost cât se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sărbătorilor, ori cum în aceste zile atunci marfa noastră se poate vinde, când locuitorii dela sate vin la târg, neîntrerupându-și munca câmpului în zilele lucrătoare, iar zarzavatul dacă nu se culege la timp și se vinde, urmează să fie stricat iar noi păgubiți de munca noastră”. După această expunere a situației, grădinarul hușean a trecut și la cererea propriu-zisă: „...având în vedere cele arătate mai sus, iar noi neavând funcționari comerciali care să ne vândă această marfă, ci noi personal
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în loc de 28”. La fel ca și acum, orice sumă cheltuită din banul public trebuia justificată și acoperită cu acte iar conțopiștii acestei Companii aveau, desigur, un buget de cheltuieli fix iar ordonanța de majorare a prețurilor emisă de primar le stricase socotelile. Cum nu puteau cumpăra o cantitate mai mică de carne, deoarece porțiile erau strict reglementate prin legi și regulamente militare, intendenții au cumpărat cantitatea necesară și acum aveau nevoie de o adeverință oficială emisă de către Primărie. Justificarea creșterii prețului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
asupra acestui fapt: 1467 - localitatea a fost distrusă și incendiată de trupele lui Matei Corvin; 1476 - Bacăul a fost incendiat la ordinul lui Ștefan cel Mare; 1504-1517 - în timpul domniei lui Bogdan cel Orb „țara este pustiită și arsă (...) și rău stricată de blestemații turci și tătari, cât și de leși și munteni”; 1538 - expediția lui Soliman „Magnificul” în Moldova, în timpul căreia se pare că au fost distruse și „construcțiile Curții domnești din Bacău - Casa domnească, Turnul de apărare și anexele existente
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
descrierii grupurilor sanitare din școlile primare. Edificator este următorul pasaj din procesul verbal încheiat de medicul orașului la finalul unei inspecții efectuate la Școala de Băieți Nr. 3 (1901): „(...) privățile sunt foarte murdare, iar la una dintre ele cimentul este stricat, fiind o bortă mare prin care un copil ar putea să cadă oricând în hazna”. Și în Bacău, la fel ca în majoritatea orașelor moldovenești, igiena corporală a locuitorilor a fost întreținută prin intermediul băilor publice evreiești. La începutul secolului al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sosit în localitate; (...) în grădina din fața primăriei s-a defectat instalația de apă de la începutul războiului, iar, pe de altă parte, această grădină, la fel ca și grădina Publică, este inundată, mai ales noaptea, de zeci de câini vagabonzi ce strică toate plantațiile; o altă lacună contra întreținerii grădinilor este că în ultimul timp s-au dat săptămânal și chiar de dou) ori pe săptămână serbări în grădina Publică, umplând grădina de hârtii și confetii și rupând florile; personalul de pază
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe moșiile Uncești și Măcrești. Iată ce adusese la cunoștința prefectului Eduard Ghica: „...am onoare a vă reclama că deși nu am avut nici o relație cu locuitorii acestor moșii, totuși au năvălit asupra curței și au devastat-o (subl.ns.) stricând toate mașinele de semănat și tot ce a găsit în curte au furat și nefăcându’se până în prezent nici o anchetă de pagubele ce mi le’au cauzat, cei culpabili sunt liberi și nu lasă nici un om sau slujbaș să se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și a intrat în oraș strigând <<ura>> având în frunte pe Gh. Butnaru și Gh. Pintiliescu (subl.ns.)”. Ce au făcut mai departe oamenii înfuriați, le-a spus anchetatorilor tot Goldstein: „Văzând aceasta am alergat acasă. Acești oameni, după ce au stricat 2 dugheni din vecinătatea mea au năvălit la mine și cu topoare și ciomege mi-au stricat ușele, ferestrele și intrând în casă mi-au stricat toate mobilele și mi-au furat tot ce aveam în casă”. Cum nu putea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ns.)”. Ce au făcut mai departe oamenii înfuriați, le-a spus anchetatorilor tot Goldstein: „Văzând aceasta am alergat acasă. Acești oameni, după ce au stricat 2 dugheni din vecinătatea mea au năvălit la mine și cu topoare și ciomege mi-au stricat ușele, ferestrele și intrând în casă mi-au stricat toate mobilele și mi-au furat tot ce aveam în casă”. Cum nu putea face mare lucru pentru a opri devastările, negustorul a scris că: „...eu m-am dat la o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a spus anchetatorilor tot Goldstein: „Văzând aceasta am alergat acasă. Acești oameni, după ce au stricat 2 dugheni din vecinătatea mea au năvălit la mine și cu topoare și ciomege mi-au stricat ușele, ferestrele și intrând în casă mi-au stricat toate mobilele și mi-au furat tot ce aveam în casă”. Cum nu putea face mare lucru pentru a opri devastările, negustorul a scris că: „...eu m-am dat la o parte și de acolo priveam cum ei mă jefuiau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cum ei mă jefuiau”. Probabil fiind permanent în relații de afaceri cu sătenii, evreul i-a recunoscut pe toți cei care i-au „vizitat” casa neprotocolar, așa că i-a înșiruit pe hârtie anchetatorilor vasluieni: „...printre cei care au furat și stricat dela mine și depe la alții din vecinătatea mea, am recunoscut pe Gh. Butnaru, Gh. Pintiliescu, Gh. Onofrei, Iancu Duduc și Constantin N. Mâță”. Fiind întrebat în cursul anchetei dacă nu i-a văzut și pe alți cetățeni devastând, negustorul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Onofrei, Iancu Duduc și Constantin N. Mâță”. Fiind întrebat în cursul anchetei dacă nu i-a văzut și pe alți cetățeni devastând, negustorul a scris următoarele: „...pe Vasile Enacache Tofan l-am văzut printre oameni dar nu l-am văzut stricând sau furând. Dintre acei oameni, Gh. Tofan mi-a dat câteva lucruri de ale mele în stradă zicându-mi să le duc în casă dacă sunt de ale mele, căci el nu strică nimic”. Goldstein era foarte bine informat odată ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
printre oameni dar nu l-am văzut stricând sau furând. Dintre acei oameni, Gh. Tofan mi-a dat câteva lucruri de ale mele în stradă zicându-mi să le duc în casă dacă sunt de ale mele, căci el nu strică nimic”. Goldstein era foarte bine informat odată ce l-a „turnat” cu lux de amănunte anchetatorilor pe unul dintre protestatari: „...mai mulți oameni mi-au spus că tot boclucul acesta l-a făcut Vasile Enacache Tofan care a dat de băut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
instructor de pe lângă Tribunalul Vaslui, la data de 5 aprilie 1907. Iată ce auzise acest muncitor de la alții: „Vineri în ziua de 40 de sfinți (9 martie a.c.) spre seară, D. Caleap venind de la Roman mi-a spus că s’a stricat (distrus, devastat, n.a.) târgușorul Băcești și că vin vreo 300 de studienți (subl.ns.) ca să strice a doua zi și târgușorul Pungești. A doua zi, sâmbătă, m am dus și eu la Pungești să văd ce sunt acei studienți și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]