7,897 matches
-
colectivă invocată de un narator stăpân peste întreaga povestire. 6.5. Adjective și determinanți Non-clasificarea nu se referă doar la adjective. Determinanții substantivului sunt și ei implicați într-un fel care interesează direct analiza stilistică. În mod tradițional, se disting substantive "numărabile" (câine, casă...) și "ne-numărabile" (unt, suferință...). A. Culioli a completat această opoziție distingând trei clase, nu două236: substantivele discrete corespund "numărabilelor": în Am văzut un câine, se distinge doar un exemplar de câine de un alt exemplar din
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
adjective. Determinanții substantivului sunt și ei implicați într-un fel care interesează direct analiza stilistică. În mod tradițional, se disting substantive "numărabile" (câine, casă...) și "ne-numărabile" (unt, suferință...). A. Culioli a completat această opoziție distingând trei clase, nu două236: substantivele discrete corespund "numărabilelor": în Am văzut un câine, se distinge doar un exemplar de câine de un alt exemplar din aceeași categorie; termenii compacți, proveniți îndeobște din nominalizări (de exemplu blândețe, albeață...), implică o relație predicativă cu un suport: prin
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
câine de un alt exemplar din aceeași categorie; termenii compacți, proveniți îndeobște din nominalizări (de exemplu blândețe, albeață...), implică o relație predicativă cu un suport: prin excelență, "blândețea" este o proprietate a unui obiect suport, explicat sau nu în context. Substantivele compacte variază continuu în grad: o mare blândețe; termenii denși (unt, apă...) pot fi analizați prin prelevarea unei părți: un pic de apă, o sticlă de lapte, mult unt. Spre deosebire de cei compacți, ei nu au nevoie de un suport (putem
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
prin prelevarea unei părți: un pic de apă, o sticlă de lapte, mult unt. Spre deosebire de cei compacți, ei nu au nevoie de un suport (putem spune "Am cumpărat unt"). Această tripartiție trebuie înțeleasă: de fapt, nu este o tipologie a substantivelor, ci a tipurilor de funcționări ale substantivelor în enunțuri. Același substantiv poate trece de la o funcționare la alta: Am văzut un câine (discret)/ În magazin găsiți câine și vizon (dens). Însă este evident că un anumit substantiv preferă un anumit
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
apă, o sticlă de lapte, mult unt. Spre deosebire de cei compacți, ei nu au nevoie de un suport (putem spune "Am cumpărat unt"). Această tripartiție trebuie înțeleasă: de fapt, nu este o tipologie a substantivelor, ci a tipurilor de funcționări ale substantivelor în enunțuri. Același substantiv poate trece de la o funcționare la alta: Am văzut un câine (discret)/ În magazin găsiți câine și vizon (dens). Însă este evident că un anumit substantiv preferă un anumit tip de funcționare. O dată cu articolul nehotărât, prezența
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lapte, mult unt. Spre deosebire de cei compacți, ei nu au nevoie de un suport (putem spune "Am cumpărat unt"). Această tripartiție trebuie înțeleasă: de fapt, nu este o tipologie a substantivelor, ci a tipurilor de funcționări ale substantivelor în enunțuri. Același substantiv poate trece de la o funcționare la alta: Am văzut un câine (discret)/ În magazin găsiți câine și vizon (dens). Însă este evident că un anumit substantiv preferă un anumit tip de funcționare. O dată cu articolul nehotărât, prezența unui adjectiv epitet este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o tipologie a substantivelor, ci a tipurilor de funcționări ale substantivelor în enunțuri. Același substantiv poate trece de la o funcționare la alta: Am văzut un câine (discret)/ În magazin găsiți câine și vizon (dens). Însă este evident că un anumit substantiv preferă un anumit tip de funcționare. O dată cu articolul nehotărât, prezența unui adjectiv epitet este obligatorie în funcționarea densă și compactă: *o apă, *o blândețe... Dar dacă este modificat de adjectivele non-clasificante (o apă limpede, o blândețe primăvăratică...) sau clasificante (o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ceea ce ar presupune o obiectivare cantitativă: de aici, imposibilitatea unui enunț ca *Am văzut culoare o apă mai albăstruie decât la tine. Caracterul "impresionist" se regăsește într-un anumit număr de grupuri prepoziționale stereotipice care au aceeași funcție de a modifica substantivul: o iarbă de smarald, o piele de abanos... Când Flaubert scrie în Educația sentimentală (II, IV) "apusul întindea la înălțimea unui om o lumină roșiatică", grupul nominal nu denotă doar un obiect, ci evocarea unei emoții estetice provocate de spectacolul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
valoare stilistică În aceeași ordine de idei, vom semnala existența pluralului cu valoare numită adesea "amplificatoare", căruia i se atribuie, pe bună dreptate, o valoare stilistică. Efectele de sens legate de acest tip de plural sunt variabile; ele depind de substantivul avut în vedere (nisipurile, zăpezile, ploile, apele...), de determinantul și de complementele sale, de întregul enunț, chiar de fragmentul în care apare. De pildă, pentru nisipuri, Maria Jarrega distinge nu mai puțin de patru interpretări posibile, dintre care primele trei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ca și moartea de care trecem prin ceața de miraj sclipesc acele vârfuri la care nu le pot refuza nici un nume238. În acest context, este foarte greu de înlocuit nisipurile cu nisipul. Pluralul pare să anuleze orice valoare clasificatoare a substantivelor: este vorba de o întindere nedeterminată pe plan cantitativ. Absența delimitării cantitative determină interpretarea de tip "ușurință", "infinit", "imensitate". Ceea ce justifică apariția nisipurilor în enunțurile literare în care sunt preferate mai ales descrierile panoramice de peisaje, ideea de eternă căutare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dintre coline, dune, munți, platouri... Vom spune cu greu El văzu nisipurile unei dune, însă un enunț ca Am observat nisipul dunei nu pune probleme: dacă spunem nisipul, nu facem altceva decât să insistăm asupra materiei nisipoase. În schimb, găsim substantive al căror referent impune un plural, dar care, asociate cu un, își pierd capacitatea de a clasifica. Este cazul, mai ales, pentru degete, ochi, mâini... care, în afara contextelor speciale (de exemplu, mâna lui stângă sângera) apar, în general, la plural
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
e vorba de două buze sau de doi ochi. Dacă Ea are ochii negri are un sens descriptiv, Un ochi negru te privește sugerează alte valori (funebre, misterioase...), tot ce putem asocia personajului Carmen. Există și situația simetrică pentru întrebuințarea substantivelor ochi, buze... la singular, substantive care, de regulă, sunt la singular, deoarece se referă la un singur obiect. Substantive precum cer, lună... au un referent unic și definit; *un cer sau *o lună sunt excluse din punct de vedere logic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sau de doi ochi. Dacă Ea are ochii negri are un sens descriptiv, Un ochi negru te privește sugerează alte valori (funebre, misterioase...), tot ce putem asocia personajului Carmen. Există și situația simetrică pentru întrebuințarea substantivelor ochi, buze... la singular, substantive care, de regulă, sunt la singular, deoarece se referă la un singur obiect. Substantive precum cer, lună... au un referent unic și definit; *un cer sau *o lună sunt excluse din punct de vedere logic. Folosirea articolului nehotărât devine posibilă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ochi negru te privește sugerează alte valori (funebre, misterioase...), tot ce putem asocia personajului Carmen. Există și situația simetrică pentru întrebuințarea substantivelor ochi, buze... la singular, substantive care, de regulă, sunt la singular, deoarece se referă la un singur obiect. Substantive precum cer, lună... au un referent unic și definit; *un cer sau *o lună sunt excluse din punct de vedere logic. Folosirea articolului nehotărât devine posibilă în expresii nominale precum o lună înghețată sau un cer de piatră, în care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cer, lună... au un referent unic și definit; *un cer sau *o lună sunt excluse din punct de vedere logic. Folosirea articolului nehotărât devine posibilă în expresii nominale precum o lună înghețată sau un cer de piatră, în care modificatorii substantivului sunt non-clasificatori: nu se face referire la cer și lună decât dacă provoacă o anumită impresie asupra subiectului. De aceea, într-un enunț de genul O lună galbenă urca pe cer, avem tendința să îi conferim adjectivului galbenă o valoare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
luat forma "impresionismului". Se dorea deplasarea centrului de interes din descriere: esențialul nu era să se decupeze realul, ci să se prezinte un univers de impresii. Romanul naturalist a folosit, într-un mod extrem de interesant, combinația dintre determinantul un și substantivul deverbalizat (un freamăt al penelor albe, o scânteiere a fildeșului, un tropăit al turmei...) în care genitivul apare ca subiect (penele freamătă, fildeșul scânteiază...). De exemplu: "Era oare cu putință [...] ca tot orizontul acestui oraș populat și activ să fie
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
oraș populat și activ să fie orizontul cetății blestemate, zărită într-o străfulgerare sângerie în noaptea sosirii ei?"240 "Un soare urca într-o pulbere de raze."241 "Fu o străfulgerare, o ninsoare de aur peste un oraș de cristal". Substantivele "deverbalizate" se caracterizează prin: 1) relația morfologică și semantică pe care o întrețin cu un verb (a fremăta → freamăt); 2) faptul că se combină cu aceleași grupuri nominale ca verbul și le conferă aceleași roluri: dacă nu ar fi *Disperarea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a crinilor, o izbucnire a sângelui ... sunt interpretate ca procese în combinație cu un. Grupul nominal are atunci o valoare non-clasificatoare. Însă există o diferență importantă între non-clasificarea unui freamăt al penelor și cea a unei ape de smarald: cu substantivele deverbalizate, modificatorul substantivelor se interpretează ca subiect, pe când cel al termenilor ca apă are statut de atribut. De fapt, lucrurile sunt mai complexe. În freamăt al penelor, genitivul tinde să aibă o interpretare dublă: poate fi subiect, după cum am mai
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
izbucnire a sângelui ... sunt interpretate ca procese în combinație cu un. Grupul nominal are atunci o valoare non-clasificatoare. Însă există o diferență importantă între non-clasificarea unui freamăt al penelor și cea a unei ape de smarald: cu substantivele deverbalizate, modificatorul substantivelor se interpretează ca subiect, pe când cel al termenilor ca apă are statut de atribut. De fapt, lucrurile sunt mai complexe. În freamăt al penelor, genitivul tinde să aibă o interpretare dublă: poate fi subiect, după cum am mai spus, dar se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
poziții (am fi putut avea "de o strălucitoare albeață" fără ca sensul să fi fost afectat în un fel) și al doilea, clasificant, care nu poate fi decât postpus. După cum am văzut deja, adjectivul care clasifică aduce un plus de informație substantivului, atribuindu-i chiar și o interogație; în schimb, caracterul non-opozitiv al informației aduse printr-o întrebuințare non-clasificantă, semantica ei vagă îi construiesc o poziție indiferentă față de substantiv și îi interzic să accepte o interogație. Cu toate acestea, libertatea adjectivelor non-clasificante
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
postpus. După cum am văzut deja, adjectivul care clasifică aduce un plus de informație substantivului, atribuindu-i chiar și o interogație; în schimb, caracterul non-opozitiv al informației aduse printr-o întrebuințare non-clasificantă, semantica ei vagă îi construiesc o poziție indiferentă față de substantiv și îi interzic să accepte o interogație. Cu toate acestea, libertatea adjectivelor non-clasificante este limitată. În afara fenomenelor de emfază deja amintite, trebuie să acordăm atenție și factorilor de ordin prozodic: există tendința de a plasa cel mai lung element pe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ante-punerile adjectivelor care clasifică, ele având o puternică incidență semantică. De fapt, aici se încrucișează cu noțiunea tradițională de epitet retoric (numită atât de simplu epitet în tratatele de retorică). Este vorba de acele adjective "pe care le adăugăm unui substantiv, nu doar pentru a determina sau a completa ideea principală, ci mai ales pentru a o caracteriza și pentru a o face mai savuroasă, mai sensibilă sau mai energică", ca să reluăm termenii lui Fontanier de la începutul secolului al XIX-lea242. Cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
principală, ci mai ales pentru a o caracteriza și pentru a o face mai savuroasă, mai sensibilă sau mai energică", ca să reluăm termenii lui Fontanier de la începutul secolului al XIX-lea242. Cu alte cuvinte, epitetul retoric nu ar contribui la referința substantivului. Subansamblul de epitete retorice, epitetele de natură sunt plasate în fața substantivului (întunecata noapte, strâmtul coridor...); efectul dorit este acela de a face să apară o parte din semnificatul substantivului care le urmează. De fapt, să analizăm: (1) un întuneric și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o face mai savuroasă, mai sensibilă sau mai energică", ca să reluăm termenii lui Fontanier de la începutul secolului al XIX-lea242. Cu alte cuvinte, epitetul retoric nu ar contribui la referința substantivului. Subansamblul de epitete retorice, epitetele de natură sunt plasate în fața substantivului (întunecata noapte, strâmtul coridor...); efectul dorit este acela de a face să apară o parte din semnificatul substantivului care le urmează. De fapt, să analizăm: (1) un întuneric și (1') un zid negru palide spectre o culoare palidă. În (1
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
XIX-lea242. Cu alte cuvinte, epitetul retoric nu ar contribui la referința substantivului. Subansamblul de epitete retorice, epitetele de natură sunt plasate în fața substantivului (întunecata noapte, strâmtul coridor...); efectul dorit este acela de a face să apară o parte din semnificatul substantivului care le urmează. De fapt, să analizăm: (1) un întuneric și (1') un zid negru palide spectre o culoare palidă. În (1') adjectivul are o valoare de clasificare, poate suporta prezența interogațiilor (Este un zid negru? Îi plac culorile palide
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]