8,375 matches
-
nu este preotul catolic capodopera Duhului Sfânt?! Și cine este Învățătorul preoților dacă nu Cel care i-a instruit pe Apostoli? Cine este susținătorul rândașilor sanctuarului, atât de persecutați de lume, dacă nu Cel care a insuflat tăria în martiri, tărie pe care o admirăm atât de mult? Cum am putea să uităm un asemenea Făptuitor al desăvârșirii noastre creștine, și, cum am putea să nu ne simțim atrași spre El, de acea intimitate afectuoasă care ne înveselește zilele, uneori atât
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
succesivi. La urma urmelor, să nu fim leneși în asumarea obligațiilor și în respectarea cuvântului dat este prudență; a face față propriilor noastre îndatoriri și a avea simțul responsabilității este dreptate; a ști să depășești indulgența față de propriile comodități este tărie; a fi amabili, politicoși, gentili este temperanță. Să dea Domnul ca cei din lume să nu mai observe anumite lipsuri din cadrul vocației noastre; ca același acoperiș să adăpostească atât formarea evlavioasă, cât și disciplina unor virtuți naturale trainice și puternice
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
aceea a reușit să ne dăruiască un apostolat minunat, din toate punctele de vedere. Avea înaintea sa orbirea și neînțelegerea conaționalilor săi; în fața sa era zidul strașnic al unui păgânism înrădăcinat în viață de câteva milenii; dar a crezut cu tărie în iubirea lui Dumnezeu față de biata omenire. Și noi, asemenea lui, am moștenit o lume perversă care ispășește încă și azi urmările a cel puțin patru secole de greșeli și de rătăciri și, cu toate acestea, nu se căiește în fața
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
acestea, Dumnezeu nu ne iubește cu calm. Iată-L pe Cristos Domnul, Care vine înaintea noastră și ne arată Inima Sa scoasă din piept, descoperită și sângerândă, Inimă care arde și picură, pentru a ne sili să luăm în seamă tăria iubirii Sale. Dar, oare o luăm în seamă? Ce ne spune adesea minții noastre această imagine neobișnuită pe care Dumnezeu însuși ne-o pune în față, ca să ne scoată din indiferența ce ne înstăpânește? Fericiți sunteți voi care aveți timp
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a bacalaureatului au demonstrat cât de corecte erau rezultatele absolvenților de liceu la acest important examen care este bacalaureantul. Universitățile s-au bucurat. Au primit mai mulți studenți în anul I, deci finanțarea devenea mai bună. Au avut, însă, universitățile tăria de a selecționa dintre aceștia până la examenul de licență și la examenul de licență pe cei cu adevărat pregătiți ? Poate că unele facultăți au realizat această selecție, dar multe nu. Motivul - același, finațarea, dar și păstrarea posturilor didactice. Învățământul pe
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
a desfășurat activitatea. Încă o dată, gânduri de recunoștință și mulțumiri, însoțite de urările noastre de sănătate și bucurii, pentru dascălii noștri care ne sunt astăzi alături. Iar noi, cei care acum jumătate de secol am părăsit băncile Facultății, să avem tăria de a continua tradiția întâlnirilor, să ne bucurăm împreună cu familiilor noastre de un cer luminos, de sănătate și să privim cu detașare spre un apus, pe care-l dorim cât mai îndepărtat și cât mai senin. III.8.2. Foștii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
A continuat cu gruparea catedrelor, de la 5 la 2, și formarea unor colective de cercetare omogene și competitive. Contribuția colectivelor de cercetare de la Facultatea de Fizică la locul ocupat de Universitatea ”Al. I. Cuza” în domeniul cercetării trebuie subliniată cu tărie, fiind motivul principal care a dus la premierea Universității de către Ministerul Educației și Cercetării. Numeroasele proiecte de cercetare câștigate de către membrii Facultății de Fizică au permis dotări cu aparatură performantă, o bază sigură pentru o producție științifică de calitate, dar
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
profesor, în instituția școlară și în afara ei. Felicitări Școlii din Valea Lupului, direcțiunii, profesorilor pentru sprijinul și înțelegerea manifestată la apariția acestei reviste ! Să fim sănătoși și să citim cât mai multe numere din revista Alter Ego. Avem nevoie de tărie și voință pentru a consolida prestigiul școlii în societate. Vă mulțumesc ! Prorector, Prof. dr. M. Toma 20 aprilie 2000 IV.6.5. Concursul de fizică „Ștefan Procopiu” al elevilor români de pretutindeni Facultatea de Fizica este co-organizatoare a concursului de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ca subiecți ai muncii noastre, cât de repede și cât de bine vă veți apropia de fizică pentru ca, mai întâi, să vă împrieteniți cu ea și apoi să sfârșiți prin a o iubi. Vă urez să fiți sănătoși, să aveți tăria de a nu vă da bătuți atunci când, inevitabil, vor veni greutățile, să perseverați și să aveți succesul pe care-l meritați ! Multe succese în noul an universitar ! 1 octombrie 2003 Prorector, Prof. dr. M. Toma IV.8.7. Cuvânt la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
prăbușirea catastrofală, pentru Friedmann dinamismul era asociat cu un univers care a început printr-o expansiune. Viziunea nouă asupra universului pe care o avansează Friedmann este aceea că a existat un impuls inițial care să se opună atracției universale. În funcție de tăria acestui impuls (viteza cu care a început expansiunea), aceasta putea continua la infinit, putea încetini sau chiar se putea transforma într-o contracție. Astfel, Friedmann a fost cel care a elaborat primii muguri ai BB- ului. Cu toate ca Einstein a fost
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
puțin două treimi din membrii cari le compun și otărârea nu se poate lua decât cu două treimi din voturile membrilor de față. Art. 92. Persoana Domnului este neviolabilă. Miniștrii lui sunt răspunzători. Nici un act al Domnului nu poate avea tărie dacă nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine răspunzător de acel act. Art. 93. Domnul numește și revoacă pe miniștrii săi. El sancționează și promulgă legile. El poate refuza sancțiunea sa. El are dreptul de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Art. 119. Militarilor nu se pot lua gradurile, onorurile și pensiunile decât numai în virtutea unei sentințe judecătorești și în cazurile determinate de lege. Art. 120. Contingentul armatei se votează pe fiecare an. Legea care fixează acest contingent nu poate avea tărie pe mai mult decât pe un an. Art. 121. Garda cetățeană este manținută în Statul României. Organizațiunea ei este regulată de o lege specială. Art. 122. Numai în virtutea unei legi se va putea mobiliza garda cetățenească. Art. 123 [122]. Nici o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
atingătoare de România. Tot ce-mi permit este de a adăuga că despuierea noastră de o porțiune din patrimoniul nostru nu ar fi numai o durere adâncă pentru națiunea română, ci ea ar dărâma în sânul ei orice încredere în tăria tractatelor și în sânta pază, atât a principiilor de dreptate absolută cât și a drepturilor scrise. Turburarea ce ar încerca din aceasta credințele ei în viitor ar paraliza pacinica ei dezvoltare și avântul ei spre propășire. De aceea-mi și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și deplin împuternicirile sale, au onoarea de a se adresa către Alteța-Voastră spre a o ruga ca să supună la Excelențele-Lor plenipotențiarii Marilor Puteri a lor cerere de a fi admiși în sânul Congresului spre a expune și apăra acolo drepturile tării lor. Subsemnații, bazați pe spiritul de dreptate și pe bunăvoința cu care Europa s-a arătat pururea către România cutează a spera că Marile Puteri vor binevoi a-i asculta mai nainte de a delibera asupra intereselor românești. Rugăm pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai mult ce noi oferim pentru stabilitate și ordine pe Dunărea-de-Jos. De aceea eu mă lingușesc a crede că puterile europene vor privi cu bucurie această nouă garanție, acest omagiu principiului autorității pe care li-l oferă românii cu o tărie de voință și cu o unanimitate pe cari ei de mai multe ori au arătat-o pentru faptele cele mari. (Aplauze.) Sunt sigur, în orice caz, că marile puteri europene nu vor da o rea interpretare acestui mare act de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ale reprezentațiunii naționale nu se creează o stare nouă de lucruri, ci se dă o consacrare mai mult unei situațiuni deja dobândite. Suntem convinși, d-lor senatori, că Europa va vedea în acest act o garanție de ordine și de tărie. Suntem mândri și fericiți d-a supune Senatului acest proiect de lege și a-i face cunoscut că el a fost admis cu entuziasm și unanimitate de toate secțiunile, ca unul ce răspunde la interesele generale ale țării. Raportor, Ion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Doamnă, cu fală și credință această Coroană Regală. Ea stă neclintită pe Capetele Voastre, căci s-a oțelit prin sângele nostru și s-a întărit prin devotamentul și iubirea noastră. Urmașii Voștri o vor purta cu aceeași mândrie, cu aceeași tărie și dinastia voastră va fi tot atât de națională ca și Voi, prin credința, prin amoarea românilor. Trăiască România! Trăiască Regele și Regina ei! Trăiască Dinastia! D. președinte al Senatului, înaintând în fața Tronului a depus coroana în mânele Regelui și d. președinte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Națiunii, vitejia armatei și credința care am avut-o în bărbăția poporului au împlinit dorințele noastre cele mai ardinte prin proclamarea Regatului, care este garanția cea mai sigură pentru viitor. Primesc dar cu mândrie, ca simbol al independenței și al tăriei României, această Coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor noștri, sânțită de Biserică. Ea va fi păstrată ca o comoară prețioasă, amintind momentele grele și timpurile glorioase ce am străbătut împreună. Ea va arăta generațiunilor viitoare voinicia românilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pentru a obține garantarea franco-engleză a executării promisiunilor și angajamentelor rusești. Toate acestea însă nu erau cunoscute de marele public. Partidele și oamenii politici din opoziție atacau guvernul și pe prim-ministru și manifestau pe străzi, cerînd demisia guvernului. Numai tăria de caracter a unui om ca Ion. I.C. Brătianu a putut să înfrunte toate aceste atacuri, fără a pronunța un cuvînt în apărarea sa. Cît a putut Brătianu să rabde și să tacă, în cei doi ani de neutralitate, e
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
organism de Stat, în acest scop. Mă frămînta această idee, mai cu seamă de cînd pășisem pragul Ministerului de Interne. Așteptam momentul oportun ca să prezint chestiunea guvernului. Inculeț cunoștea ideea mea și era cîștigat pentru a o susține cu toată tăria, așa cum a făcut-o ori de cîte ori ministerul pe care-l conducea putea dovedi dinamism și înfăptuiri de opere creatoare. În vara anului 1935, am fost autorizat de guvern să alcătuiesc proiectul de lege. În consiliul de miniștri rezistența
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
neamului „să se întoarcă spre datina străbună, înlocuind obiceiul străin al pomului de Crăciun cu Steaua năzuințelor creștine ale românismului”. În această zi, comandanți și străjeri alături de dregători și popor „și-au plecat fanioanele și genunchii pentru sănătatea, slava și tăria” Marelui Voievod Mihai. Căci, a spus Carol al II-lea, „Mihai nu reprezintă numai toată afecțiunea, mândria și speranța Mea, dar și toată nădejdea poporului Român în viitor”. Ziua onomastică a lui Mihai a fost sărbătorită cu deosebit fast la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
când „puteam să ne facem în voie planuri de viitor” în timp ce „pe voi, azi, și cine știe câtă vreme încă de acum înainte, s-ar putea să vă aștepte vremuri grele”. Carol îi dorea lui Mihai „să întâmpine cu înălțime și cu tărie de caracter ceea ce viața și soarta îți vor scoate în cale”. Apoi „Mihăiță, cu glas destul de tare a citit cuvântarea pregătită”. ieri seară. Sfârșindu-se masa, Carol l-a primit pe primul-ministru Gh. Tătărescu pentru a discuta proiectul notei de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Oltei (sora mea), majoritatea salariaților primăriei din Costișa și câteva neamuri. Grămezile de porumb despănușat creșteau văzând cu ochii, spre bucuria părinților mei. După vreo 2-3 ore, mama ne aducea pe arie plăcinte, must de mere și la bărbați ceva tărie (țuică de prune sau rachiu de secară). Apoi începea veselia și munca sporea. Dezlegându-se limbile, bărbații începeau a spune glume, bancuri, snoave, povestiri, care mai de care mai deocheate. Noi, copiii, roșeam și pufneam pe sub nas. Mai mult ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
gazda trebuia să dovedească cât de cât simț ospitalier. Servea câte un ceai (nu era la modă cafeaua), o dulceață, prăjiturele și eventual niște plăcinte fragede. Băieții organizatori se îngrijeau de muzică (un patefon sau gramofon), sucuri și uneori ceva... tărie (pentru ei). Stăteam la masă și serveam ce avea pregătit pentru acea dată, povesteam câte toate și-apoi treceam la dans. În aceste "ceaiuri" ne învățam pașii de dans de la vals, tangou, sârbă sau horă. Cu câtă sinceritate și afecțiune
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
frământările sufletești, să scriu, pentru a lăsa după ceasul destrămării, o moștenire de preț, celor ce i-am iubit cu adevărat. Aspecte ale localității Costișa (trecut și prezent) "Natura a știut să facă și din ciulini o capodoperă" afirmă cu tărie V. Ghica. Privit de sus, pământul se vede ca o lacrimă Așa o fi fost proiectat? Oare de ce? Naturii nu-i poți comanda, decât dacă îi dai ascultare. De asemenea, natura prin nimic n-o sperii, trebuie să te rogi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]