6,227 matches
-
de succes. Noua întrebare reformulată suna astfel: "înainte de a face dragoste cu mine la noapte, nu ai vrea să cinezi?" Dacă femeia era de acord cu cina, decizia majoră era ca și luată. Dar, spre surprinderea totală a clasei, noua tactică nu i-a adus succesul scontat. Iată de ce: EL: înainte de a face dragoste cu mine la noapte, nu ai vrea să cinezi?" EA: Da - aș vrea să cinez. EL: Colosali Și în cât timp termini? SĂ FIM DEGAJAȚI Nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
existențiale, culturale și vizuale, astfel că virtualitatea este câmpul de derulare a forțelor și a energiilor pentru putere și pentru rezistența și opoziția la putere. Conceptul de împuternicire capătă, în acest context, valoare ideologică prin raportarea dintre variile strategii și tactici corporal-identitare, de la manifestarea diferenței la vizibilitatea marginalului. Alteritatea tehnologică se întâlnește astfel cu alteritatea socială, politică și ideologică. Se poate lesne observa că, în spațiile virtualității, experiențele corporale și identitare ale gravitației, densității, greutății sau distanței sunt reconfigurate. În aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
produs al puterii și generează subiectivități subversive și rezistențe materiale. Mai degrabă decât o realitate fizică și un trup biologic, spațiul virtual se conturează ca o heterotopie social-politică, cu activități ale puterii și ale contraputerii, un corp social conturat prin tactici și strategii de putere/cunoaștere, atât lingvistic-discursive, cât, mai ales, instituționale și culturale. Subiectivitatea postumană este prinsă în noduri ale relațiilor de putere, într-o rețea de identități și de alterități sociale, economice, politice și ideologice, o rețea definită deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
În cadrul procesului de antrenament distingem două categorii de obiective: de instruire, de performanță. Corelarea celor două categorii determină stabilirea conținutului pregătirii realizate prin antrenamentul sportiv. Eșalonarea conținuturilor se face ținând cont de factorii antrenamentului sportiv: pregătirea fizică, pregătirea tehnică, pregătirea tactică, pregătirea psihologică, pregătirea teoretică, pregătirea artistică. Acești factori au ponderi diferite în lecțiile de antrenament, în funcție de etapa de pregătire în care se află sportivul. De asemenea, există din ce în ce mai mulți specialiști care includ între acești factori și refacerea, ca element de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fizică nu trebuie confundată cu pregătirea fizică (procesul care conduce la dezvoltarea aptitudinilor motrice ale individului, prin repetarea sistematică a exercițiilor fizice) și nici cu condiția fizică (nivelul superior al dezvoltării aptitudinilor motrice, indispensabil valorificării optime a indicilor tehnici și tactici ai sportivului în concurs, consecință a pregătirii fizice). Așa cum reiese din definițiile prezentate, dezvoltarea fizică nu este doar un proces natural, ci și condiționat din punct de vedere social. Este natural deoarece omul, în ontogeneza sa, se supune legilor naturii
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sistemului nervos vegetativ la efort (instalarea predominenței vagale); realizarea unui sinergism optim participării suportului endocrin în efort. Clasificarea calităților motrice Este cunoscut că nivelul inițial al calităților motrice influențează în mod evident capacitatea de dobândire a tehnicii și, implicit, a tacticii. În aceste condiții vom constata diferențe în nivelul de pregătire al subiecților, întrucât diferite sunt și calitățile lor motrice. După Gundlach (citat de Manno, 1996, p. 76), calitățile motrice pot fi: calități condiționale și calități coordinative (de coordonare). Calitățile condiționale
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de manifestă atunci când proba se desfășoară cu mici variații de intensitate față de valoarea medie. Organismul lucrează într-un regim relativ constant (ex. probele de 1500 m înot, 5000 m alergare etc). Rezistența în efort variabil este solicitată de unele cerințe tactice care impun schimbarea rapidă a regimului de efort (ex. jocurile sportive). De aceea este necesar ca unele funcții și mecanisme de reglare a organismului să fie perfect adaptate pentru a face față unui asemenea travaliu. * Rezistența la eforturi repetate cu
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
rezistenței se caracterizează prin eforturi de intensitate maximală și submaximală, intercalate cu unele întreruperi, care de fapt favorizează desfășurarea eforturilor următoare. Aceste întreruperi pot fi constante, ca de exemplu la haltere, sărituri, aruncări, sau variabile, care apar ca o necesitate tactică pentru analiza acțiunilor următoare și reorganizarea acestora (ex. în jocurile sportive). * Rezistența în regimul celorlalte calități motrice în regim de forță capacitatea individului de a manifesta valori mari de forță în eforturi prelungite (este deseori întâlnită în sporturile de luptă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
referă la clasificarea valorică a celor implicați în procesul de pregătire. c) Funcția cumulativă - efectele utilizării sistematice și continue a exercițiilor fizice determină acumulări verificate în timp, care conduc la creșterea nivelului de pregătire pe multiple planuri (fizic, psihic, tehnic, tactic etc.). Această funcție este pusă în evidență prin: progresivitate sub raportul cantității și calității efortului depus; îmbunătățirea capacității de combinare și asociere a exercițiilor fizice; creșterea capacității de analiză a efectelor obținute ca urmare a utilizării sistematice a exercițiilor fizice
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
externe serioase Liderii diferă de manager și prin felul în care abordează motivarea și elanul. Diferențe din punct de vedere al “Motivației” Manager Lider Folosește controlul. Structurează echipa șio organizează. Aplică stimulente. Apelează la abordarea “oficială”. Pune accentul pe structură, tactică și sisteme. Se bazează pe încredere. Atrage oamenii și îi aliniază la noua direcție. Inspiră. Apelează la o cauză “comună”. Pune accentul pe valorile esențiale, pe filosofia comună și binele comun. Diferențe din punctul de vedere al “Elanului” Manager Lider
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3089]
-
și a Mării Negre, ca să ne limpezim mai bine la minte, noi, cei de aztăzi. Pentru a nu veni liftele cu vreo nouă cloceală despe identitatea geților și sciților amintes pe Arian Flavius(95-175) din Nicomedia care a scris lucrarea Arta tacticii militare cam în aceeași vreme cu Iustin Martirul și spune despre armata romană că are în componență ,,diferite steaguri nu numai romane dar și scitice... Steagurile scitice le alcătuiesc niște balauri de mărime proporțională cu prăjinile de care sînt ei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îmbătată de sîngele mucenicilor și sfinților lui Iisus, faptă care i-a fost iluminatului Ioan de mare mirare. Geții aveau steagurile lor sub forma unor balauri de diferite culori iar Arian Flavius(95-175) îi descrie foarte viu în lucrarea Arta tacticii militare: ,,Balaurii aceștia au capul și întregul trup pînă la coadă ca al șerpilor”. Culoarea stacojie era atît a steagurilor cît și a soldaților și împăraților romani. Dar nedumerirea lui Ioan i-a fost lămurită de îngerul însoțitor la 17
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
precum și aviația militară 3 . Operațiunile din Basarabia și Bucovina de Nord au dovedit calitățile armatei, privite pe diferite planuri, măsuri judicioase la comandamente, rezistența proverbială a soldatului român la oboseala marșurilor și manevrelor, inteligența în utilizarea terenului și a împrejurărilor tactice 4. La 16 iulie 1941, era eliberat Chișinăul. Relevând semnificația momentului, ziarul “Universul” consemna: “Hotarele ciuntite acum un an au fost reîntregite de ostașul neînfricat al României. După Bucovina, eliberată de sub jugul străin acum două săptămâni, iata că, numai dupa
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
independente, precum și aviația militară . Operațiunile din Basarabia și Bucovina de Nord au dovedit calitățile armatei, privite pe diferite planuri, măsuri judicioase la comandamente, rezistența proverbială a soldatului român la oboseala marșurilor și manevrelor, inteligența în utilizarea terenului și a împrejurărilor tactice. La 16 iulie 1941, era eliberat Chișinăul. Relevând semnificația momentului, ziarul “Universul” consemna: “Hotarele ciuntite acum un an au fost reîntregite de ostașul neînfricat al României. După Bucovina, eliberată de sub jugul străin acum două săptămâni, iata că, numai dupa alte
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
succes, faceți ceea ce fac ei și veți avea succes”. +++ Astăzi, expresia „bune practici” a devenit o modă în companiile care caută cele mai bune metode de a acționa și de a lua decizii. Vă sugerez să furați cele mai bune tactici de la oamenii de succes. De asemenea, căutați-i pe cei mai buni profesioniști din afara domeniului dumneavoastră. De pildă, dacă doriți un model pentru gestionarea locațiilor multiple, inspirați-vă la McDonalds. Pentru curățenie, UPS este exemplul perfect. Pentru seriozitate, uitați-vă
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
3. Scene intime sau theatrum amoris 160 Scenă primei apariții a Parizienei 164 Scenă primei întâlniri 164 Scenă de seducere 166 Scenă declarației de dragoste 170 Scenă așteptării 171 Scenă răpirii 171 Scenă căsătoriei 172 Scenă rupturii 173 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării 175 2.3.1. Jocul de roluri versus osmoza decadenta 176 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului 190 2.3.3. Modă că po(i)etică a creației 206 REZU MAȚ 219
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a fi fericită. Inițiativa, fantezia și rapiditatea o deosebesc de semenele sale din alte țari [v.Hoffet, p.90]. Ea este o femeie puternică și dinamica, cu abilități și flexibilitate. Pariziana este interesantă prin constituirea unor mecanisme, stratageme, strategii și tactici specifice,prin care se afirma și se impune. Afirmarea ei se face pe mai multe scene (mondene, private și intime) și pe mai multe căi, directe și indirecte. Pariziana introduce în farmecul politeții mondene teatralizarea sentimentelor și a comportamentelor. Întreaga
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și din dotarea masculină (convingerea, contrazicerea). Pentru afirmarea în exteriorul spațiului privat, Pariziana are nevoie de calități tradițional calificate că masculine curaj, ambiție, fermitate, spirit activ, orgoliu, independentă, agresivitate, duritate și spirit întreprinzător, de care dă dovadă. Combinarea acestor două tactici care îi reușesc de minune lui Clorinde într-un joc dialectic complex pot aduce triumfuri fulgerătoare: rar îi rezista cineva. Chiar și comparate cu intrigile lui Rougon, cele ale Clorindei par destul de elaborate și ambițioase. Zola urmărește mecanismele prin care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dames de Zola, se bucură de mare succes și sunt în mare vogă. Aceste instituții moderne exploatează gustul estetic și goana după articole noi ale femeii pariziene. Parizienele sunt o categorie pretențioasa și greu de cucerit. Seducerea femeii este o tactică savanta, minuțios elaborată prin amplasarea secțiilor, expoziția și spectacolul prezentării, exploatate și astăzi de marile complexe. Pentru atragerea clientelor sunt mereu inventate mijloace noi266: publicitate, reduceri, spații de divertisment etc. Probarea rochiilor în magazinele noi este pentru Pariziana o repetiție
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pentru Pariziana. "Elle sentit croître en elle le désir naturel de le séduire et y céda" [Maupassant, Fort comme la mort, p.51]. Scenă seducerii (verbală și para-verbală) este o operație dirijata cu bună știință, care manifestă maleabilitatea Parizienei 314. Tactică pe care femeia pariziana o folosește este una complexă: "Elle l'avait attiré, (...) cherchant à l'affoler sans rien donner ensuite, le provoquant pour se refuser, employant pour lui toutes leș manœuvres (...), tânt que l'homme qu'elle rend pareil
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
devine soțul său), seducerea dorită a lui Georges Fromont (scenariu eșuat în tinerețe, dar dus la bun sfârșit prin adulter), seducerea forțată a lui Frantz (cumnatul sau, care află despre adulter) și alte scenarii minore de succes. Clorinde are o tactică de seducere diferită, "une double conduite" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.157] față de Rougon și față de Delenstag. Cucerirea bărbatului nu este o întreprindere prea grea pentru Pariziana, care a făcut din această ocupația să de bază. Cel ce o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Rougon și față de Delenstag. Cucerirea bărbatului nu este o întreprindere prea grea pentru Pariziana, care a făcut din această ocupația să de bază. Cel ce o privește sau o asculta este complet manipulat de artă seducerii. Femeia pariziana are o tactică de seducere care funcționează, mai mult sau mai puțin eficient, de la caz la caz320. Pariziana știe să-și teatralizeze sentimentele cu talentul unei actrițe. Scenă declarației de dragoste La capitolul mărturisirii, Pariziana apare mai mult agent pasiv, decat activ. Michèle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mon cœur. Oh! j'ai souffert, allez, et lutté, je ne peux plus, je vous aime..." [Maupassant, Bel-Ami, p.215-216]. Semnificative apar însă recomandările lui Duroy, dezgustat de sentimentele prea sincere și acaparatoare ale doamnei Walter, care dă sfaturi de tactică feminină, bazată pe sentimente și durere, mai mult simulate decât resimțite 324. Scenă așteptării Tradițional, așteptarea corespunde imanentei statice feminine: Penelopa așteptându-l pe Ulise, singurul autorizat de a călători. Așteptarea este, pentru tânăra față sau femeia în vârstă, o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
voluptuoasa, care are sângele fierbinte, dar inima rece. În raporturile cu bărbatul, ea simulează implicarea afectiva. Relația care se creează este ținută sub un control politicos, dar ferm, pentru a prelua și menține inițiativa, capacitate ce necesită o agresivitate subtilă. Tactică se schimbă pe parcurs, evoluând între răceală și tandrețe disimulata. În toate scenele în care apare, Pariziana înscrie un spectacol inedit. Aceste scene au deseori efectul unui "stop-cadru" întreținut pentru a insista asupra perceperii trăsăturilor sale esențiale, legate de multiple
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
prea mare, decodarea este încetinita și oprește atenția cititorului. Originalitatea ei este în contrast, în ruptură cu banalitatea, cu cotidianul. Pariziana este femeia modernă care transcende în toate aceste scene, regizate de ea cu iscusința, stereotipul femeii tradiționale. 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării Pariziana realizează un cod de comunicare specific, creează o imagine destinată în mare parte celuilalt, exteriorului. Imaginile sunt o cale mai directă de transmitere a mesajului decât cuvintele. Civilizația secolului al XIX-lea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]