6,584 matches
-
Isus Christos, făcându-se om adevărat și rămânând, în același timp, Dumnezeu adevărat. La baza religiei creștine stă relația dintre natura lui Dumnezeu, păcatul și omul. Pentru creștini, omul se mântuie prin moartea și învierea lui Iisus Hristos. Potrivit teologiei temeliilor, Iisus moare pe cruce pentru a plăti Tatălui prețul de răscumpărare a păcatelor omenirii, apoi învie, urmând ca toți oamenii să învie la sfârșitul istoriei. Potrivit, însă, teologiei liberale, omul se mântuie doar prin aderarea la Hristos. În creștinism, fundamentală
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
de arheologie, de filologie, estetică și bibliotecile de clasă, a completat laboratoarele cu aparate noi de fizică. Între 1894-1915 a fost inspector șef al școlilor din Brașov. A inițiat editarea colecției “Biblioteca teatrală” la Brașov și a pus piatra de temelie a localului internatului. A fost președintele societății România Jună din Viena. A fost membru activ al Astrei (1900) și vicepreședinte al Societății pentru Fond de Teatru Român. A colaborat la diverse publicații, precum Familia, Tribuna. A scris mai multe povestiri
Virgil Onițiu () [Corola-website/Science/307085_a_308414]
-
din Miercurea Ciuc. A restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeț, alături de care a construit o biserică nouă, a cărei zidire a durat până în anul 1986. A renovat și construit Manastirea ”Sf. Ilie” din Toplița, județul Harghita. A contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe și la repararea altor sute de lăcașuri de cult. Fără precedent în istoria recentă a bisericii, la 18 ianuarie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost obligat să demisioneze din scaunul de episcop
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
demolate până în 1862. Terenul se afla de cealată parte a străzii, față în față cu cel pe care s-a construit, în aceeași perioadă, Palatul C.E.C.. Lucrările de construcție efectivă a palatului au început în 1894, la punerea pietrei de temelie fiind prezenți, în cadrul unei ceremonii, regele Carol I al României, primul-ministru Lascăr Catargiu, miniștrii cabinetului, prefectul poliției și primarul Capitalei.. Planurile Palatului Poștelor și Telegrafului au fost realizate de arhitectul Alexandru Săvulescu în stil neoclasic, care amintește de arhitectura palatului
Palatul Poștelor () [Corola-website/Science/307284_a_308613]
-
planurile arhitecților Albert Ballu (același arhitect care a conceput Palatul de Justiție din Charleroi, Belgia) și Ion Mincu, care a condus și lucrările de construcție și a desenat și schițele decorațiunilor interioare, respectiv plafoane, pardoseli, balustrade, scări, mobilier. Piatra de temelie a clădirii a fost pusă de regele Carol I al României personal, pe 7 octombrie 1890. Martorii evenimentului relatează că ceremonia s-a desfășurat după tipicul vremii: Regele a semnat actul de fundație pe pergament, l-a pecetluit cu pecetea
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
de Justiției, care au durat trei ani și au fost realizate de arhitecți români și francezi. Cu prilejul începerii lucrărilor de consolidare și restaurare, la 19 iulie 2003 s-a organizat o ceremonie de așezare a unei noi pietre la temelia Palatului de Justiție din București. Renovarea și consolidarea Palatului de Justiție din București a fost realizată de firma Bouygues. Urmare expertizelor efectuate, Bouygues a fost obligat sa demoleze 34.000 m² de planșeu pentru a-l reface din beton armat
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
Campusul Studențesc Regie. În urma unor săpături efectuate în 21 noiembrie 1968 a fost găsită „piatra fundamentală” în interiorul căreia se află caseta metalică, utilizată pentru păstrarea documentului și a sigiliului țării, în prezent expusă în Muzeul Universității din București. Piatra de temelie a primei clădiri a fost așezată la 19 octombrie 1857, ca urmare a insistențelor depuse de caimacanul Alexandru D. Ghica. La ceremonia punerii „pietrei fundamentale” au participat alături de caimacanul Alexandru D. Ghica, reprezentanții diplomatici ai marilor puteri aflați la București
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
cu titlul "Despre originea apelor în Iași și lucrările privitoare la îndestularea cu apă, 1677-1896" și a articolelor publicate în "Ecoul Moldovei" (1896) sub genericul "Chestiunea apei în Iași". În februarie 1888, Teatrul cel Mare din Copou fiind distrus până la temelii de un incendiu, Scarlat Pastia a amenajat restaurantul din curtea Hotelului „România”, al cărui proprietar era, transformându-l într-o sală de spectacole deschisă în 1889. În această sală, cunoscută ca Teatrul „Pastia” sau sala „Pastia”, au continuat spectacolele teatrului
Scarlat Pastia () [Corola-website/Science/307345_a_308674]
-
din urmă cu o structură din 5 arcade de piatră proiectată de inginerul John Rennie. Fiul proiectantului, John Rennie - fiul a construit podul la 30 de metri în amonte față de vechiul pod. Lucrările au început în 1824, iar piatra de temelie a fost pusă în batardoul de sud pe 15 iunie 1825. Vechiul pod a continuat să fie folosit în timp ce se construia noul pod și a fost demolat după inaugurarea din 1831. Amplasarea noului pod a impus construirea străzilor mari de
Podul Londrei () [Corola-website/Science/307340_a_308669]
-
rezultatul mai multor etape succesive de construcții. Ea își trage originea în Mănăstirea Bogdănești, care fusese zidită în jurul anului 1363 de către domnitorul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), ca să slujească ca biserică domnească în vecinătatea târgului Baia atunci întemeiat. Distrusă din temelie și pustiită de către tătari în 1510 și 1512 și apoi în 1538 de către turcii lui Soliman Magnificul, ea nu a mai putut fi reconstruită. Revenit pe tronul Moldovei în anul 1541, voievodul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a luat hotărârea, la
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
anii 1934-1937. Un monah de la Mănăstirea Neamț, protosinghelul Gamaliil, a sosit în aceste locuri cu dorința de a ridica un nou așezământ monahal pe locul ruinelor fostului schit. Tradiția locului spune că în momentul în care a vrut să pună temelia pentru Sfânta Masă a noului așezământ, prin lucrarea Sfântului Duh s-a aflat o candelă aprinsă din timpul vechiului așezământ. Acest schit avea o bisericuță de lemn acoperită cu șindrilă, unde au slujit protosinghelul Gamaliil împreună cu schimonahul Varlaam, precum și monahii
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
Mănăstirea Celic-Dere, ctitorie a arhimandritului Athanasie și dărâmată de inundațiile din 1916. Spre aducere aminte s-a făcut această însemnare de arhimandritul Porfirie Ștefănescu în 1976]]-august 1977”. În 1901, episcopul Partenie Clinceni al Dunării de Jos (1886-1902) a pus temelia actualei biserici, după planurile arhitectului Toma Dobrescu din București, pe platoul din partea de sud, având în vedere consolidările (terenul fiind în pantă către nord, a fost înconjurat pe trei laturi cu un zid de piatră). Dar în anul următor, lucrările
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
Mihaela Tamaș. Tot atunci au fost refăcute din zid și acoperite cu tablă de aramă cele trei turle dispărute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Biserica a fost acoperită și ea tot cu tablă de aramă, iar temelia consolidată cu o nouă centură de beton. Vechea stăreție s-a reconstruit și a fost acoperită cu tablă din aluminiu. S-au refăcut și vechile pivnițe, a fost restaurată clopotnița, s-a consolidat zidul din incintă și s-au construit
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
echilibrului non-competitiv, acum numit „echilibrul Nash”. În 1999 a câștigat premiul Leroy P. Steele. De-a lungul timpului, ideea sa a unui punct de echilibru în teoria jocului a primit, într-un final, atenția corespunzătoare și a devenit piatra de temelie a economiei moderne. Economiștii au folosit, în mare parte, ideile sale, pentru a prezice eventimentele economice de ordin mondial. În 1994, el a fost laureat cu premiul Nobel în științe economice (alături de John Harsanyi și Reinhard Selten) ca rezultat al
John Forbes Nash, Jr. () [Corola-website/Science/308530_a_309859]
-
care deseori au forma de canion. Partea superioară a bazinului, în limitele Podișului Moldovei de Nord și ale Câmpiei Cuboltei, are altitudi de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sun pe afluentul Cula, unde ating cote de 250-300 m. La temelia bazinului se află roci nisipoase, cretă, marnă din perioada cretacică, acoperite cu un strat de roci calcaroase și lutoase de origine tortoniană. Cuvertura tortoniană este prezentată de argile loessoidale și luturi. Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai înalte - cenușii
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
de Ioachim, hirotonit și instalat la 24 noiembrie 1985. Că Arhiereu-Vicar la Român a desfășurat o activitate bogată misionar-pastorală, administrativ-gospodărească și culturală. Între anii 1985-1989 a consolidat, pictat și înfrumusețat biserică „Precista-Mare” din Român, iar în anul 1991 a pus temelia celei mai mari catedrale din România, „Înălțarea Domnului”, în municipiul Bacău și a continuat construirea ei până în anul 2001. La 4 iulie 1996, după reînființarea Episcopiei Hușilor, Sfanțul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și Colegiul Elector Bisericesc l-au ales
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
Arhiereu-Vicar al Eparhiei Românului și Husilor, cu titlul de “Vasluianul”, călugărit sub numele de “Ioachim”, hirotonit și instalat în 24 noiembrie 1985. Că Arhiereu-Vicar la Român a desfășurat o bogată activitate misionar-pastorală, administrativ-gospodărească și culturală. În anul 1991, a pus temelia celei mai mari catedrale din România, în municipiul Bacău, cu hramul “Înălțarea Domnului” și a continuat construirea ei până în anul 2001. În urmă reînființării Episcopiei Huși, Ioachim Vasluianul a fost ales Episcop al Husilor (în 4 iulie 1996), înscăunarea să
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
pictată în interior și pe exterior în 1889: ""In numele Tatălui și al Fiului și al santului Spirit, Treimea cea de o fință și nedespărțită. Aciastă santă și Dumnedzeiască Biserică ce portă hramu Santu Nicolae s'a prefăcut din facia temeliei acum pentru a treia oră și s'a zugrăvit după cum se vede cu ajutoriul titorilor enoriași și altor persone prevădzute măi josu. Aciastă lucrare sa început în anulu ... Ianuarie 29 și s'a terminat în anul 1889 Marte 10 în
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
romano-catolice din Regensburg. Acolo a avut la îndemână suportul necesar desfășurării activități. Această fază a durat până în anul 2001. În 1999 Mitropolia a cumpărat la Nürnberg o fostă mănăstire evanghelică, cunoscută cu numele "Epifaniaskirche", pe care a restaurat-o din temelii. Biserica a fost preschimbată în catedrală mitropolitană, iar în clădirile renovate funcționează acum mănăstirea Sfinților Martiri Brâncoveni care dispune de un atelier de pictură bisericească, birouri, camere pentru oaspeți și spații pentru conferințe și întruniri. Mitropolitul Serafim a fost activ
Serafim Joantă () [Corola-website/Science/308646_a_309975]
-
În Offenbach am Main o parte a clădirii cumpărate în 2002 avansează încet la stadiul de biserică. Două biserici au fost sfințite de către Prea Fericitul Daniel în 13 și 14 iunie 2009 la Salzburg și la Viena, iar piatra de temelie pentru alte două a fost pusă în 13 mai 2006 la Berlin și Mannheim. Astăzi sunt 40 de parohii doar în Germania șapte în Austria și 55 în întreaga mitropolie. Liturghie ortodoxă în limba română a devenit parte integrantă a
Serafim Joantă () [Corola-website/Science/308646_a_309975]
-
Gherasim Hunedoreanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului. În timpul păstoririi sale a fost înălțată în Arad o nouă catedrală ortodoxă, cu hramul „Sfânta Treime“ și "Sfântul Nicolae", care, la data de 6 decembrie 2008 a fost târnosită de Patriarhul Daniel. Piatra de temelie a noii catedrale episcopale, situată în cea mai aglomerată intersecție din centrul municipiului Arad, a fost pusă de arhiepiscopul Timotei Seviciu la 24 noiembrie 1991. Noua catedrală ortodoxă din Arad este prima catedrală episcopală începută, finalizată și târnostită în România
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
neîntreruptă din România. În cadrul mănăstirii Hodoș-Bodrog a fost zidită o nouă biserică, cu hramul "Pogorârea Duhului Sfânt", fiind târnosită de arhiepiscopul Timotei la data de 28 septembrie 1997. La data de 21 noiembrie 2000, arhiepiscopul Timotei a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul "Cuvioasa Parascheva" a metocului mănăstiii Hodoș-Bodrog. De asemenea, au început ample lucrări de restaurare a întregului complex arhitectonic de la mănăstirea „Sfântul Simion Stâlpnicul“, din cartierul Gai, aici fiind inaugurat, la data de 7 august 1989, Muzeul
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
din cartierul Gai, aici fiind inaugurat, la data de 7 august 1989, Muzeul colectiei de artă și carte veche românească. De asemenea, în incinta mănăstirii a fost ridicată o nouă biserică, cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului", a cărei piatră de temelie a fost așezată la 1 decembrie 2002. Arhiepiscopul Timotei a acordat atenție și celorlalte așezăminte monahale, înființate sau reînființate după 1990, cum sunt mănăstirile de la Feredeu, Roșia, Almaș, toate din județul Arad și mănăstirea Crișan, schiturile de la Cetatea Colț, Ghelari
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
perioada 1969-1970 în satul Boroaia (județul Suceava). Ctitorii acestei biserici sunt preoții Ilarion și Alexandru Argatu. Pe lângă hramul "Sfinții Părinții Ioachim și Ana", biserica are și hramul "Înălțarea Domnului". Bisericii "Sfinții Părinți" din satul sucevean Boroaia i s-a pus temelia în anul 1924. I s-a realizat o fundație de 4 metri adâncime, însă lucrările au stagnat timp de 22 ani, din cauza folosirii materialelor de construcții în alte scopuri și de către alte persoane. În anul 1946, arhiepiscopul și mitropolitul Moldovei
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
credincioși, în Mănăstirea Lainici se simțea nevoia unei biserici mai mari și mai încăpătoare. În Duminici și la marile sărbători religioase se ajunsese să se facă slujbe în aer liber. La „Izvorul Tămăduirii” din 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală de către mitropolitul Nestor Vornicescu al Olteniei. Biserica a fost începută, proiectată schematic și construită până la stadiul de finisaje de către ing. Ioan Selejan, devenit ulterior episcop și arhiepiscop. Noua biserică-catedrală din Mănăstirea Lainici este inedită prin planul său
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]