5,770 matches
-
Poetul a depus aici o intensă activitate redacțională, fiind principalul îndrumător al revistei. Aici i-au apărut cele mai reprezentative poezii, reunite apoi în volumul "Fire de tort" (1896): "Mama", "Ștefăniță Vodă", "Lupta vieții", "Pașa Hassan", "Doina", "Scara", "Iarna pe uliță", "Dragoste învrăjbită", "Fata mamei", "Noi vrem pământ", "In opressores". Într-o rubrică intitulată "Vorba ăluia", G. Coșbuc explica originea unor zicători și expresii populare despre care tot Slavici afirma: "„Era înainte de toate rubrica Vorba ăluia în care dădea lămuriri nu
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
de Undrea sau Andrea vine de la faptul că încă se păstrează amintirea Sfântului Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie. Decembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Septembrie. I.L. Caragiale spunea în despre luna decembrie: "Gerul îngheață becurile felinarelor pe ulițe. Primăria hotărăște a așeza la fiecare răspânte câte o sobă de tuci. Un amic al guvernului va fi însărcinat, fără leafă, numai cu diurnă, să meargă la Paris spre a cumpăra sobele, cari vara vor putea servi și la altceva
Decembrie () [Corola-website/Science/296721_a_298050]
-
Wilhelm, în prezența liderilor comunității evreiești locale, Adalbert Burger (președinte) și Mendel Farkas (vicepreședinte). În holul de la intrare se află o placă de marmură pe care sunt înscrise numele principalilor donatori. Clădirea a fost cunoscută sub numele de "Sinagoga de pe ulița Școlii" (în ), după denumirea inițială a străzii respective. Au fost efectuate reparații exterioare și interioare ale sinagogii în anii 1970, 1972 și 1985, încercându-se eliminarea cauzelor degradării clădirii (infiltrațiile de apă de pe acoperiș, infiltrațiile subterane etc.). Cu toate acestea
Sinagoga Status Quo Ante din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/317004_a_318333]
-
1845. Biserica, așa cum o vedem astăzi, a fost restaurată între anii 1860 și 1866, pe timpul Mitropolitului Nifon Primat al României (1850-1875), cu ajutorul familiilor Hagii Tudorache, N. Zamfirescu și Romanescu. Mitropolitul Nifon s-a născut la București, în mahalaua Oțetarilor (pe ulița Teilor, actuala stradă Vasile Lascăr), în anul 1789, ca fiu al blănarului Rusailă, originar din orașul Castoria - Macedonia și venit în București, împreună cu soția sa, Aposta, cu ajutorul arhimandritului Iason, care îl întâlnise pe Rusailă la Salonic, în timpul unui pelerinaj la
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
sunt amintite două, ""Sfinții Arhangheli"", respectiv ""Sfântul Ioan Botezătorul"." Alte surse bibliografice indică un al treilea hram pentru această biserică, anume ""Sfântul Vasile cel Mare"". Se află pe noua listă a monumentelor istorice inregistrată sub codul: . Aflată în capătul unei uliței de duce spre marginea apus a satului, vechea biserică din Grindeni este folosită în prezent de comunitatea greco-catolică. Adusă din satul Cuci, aflat în apropiere, la 1840, biserica este compartimentată în pronaos, naos și absida altarului. Absida, este de formă
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
Divanul Valahiei și Moldaviei, care revendică cele două prăvălii din fața bisericii; - Cartografia orașului București, din 1838 fila 324 vorbește despre Mahalaua „Sfântul Vasile”, din culoarea galbenă - Tot Cartografia din 1838 arată că în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 347 nr. 2218. - Tot aici, pe ulița Podul Mogoșoaiei, mahalaua Sfântul Vasile, este înregistrat și căminarul Toma Baltă
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
bisericii; - Cartografia orașului București, din 1838 fila 324 vorbește despre Mahalaua „Sfântul Vasile”, din culoarea galbenă - Tot Cartografia din 1838 arată că în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 347 nr. 2218. - Tot aici, pe ulița Podul Mogoșoaiei, mahalaua Sfântul Vasile, este înregistrat și căminarul Toma Baltă, ctitor al actualei biserici, care s-a construit cu cea
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
despre Mahalaua „Sfântul Vasile”, din culoarea galbenă - Tot Cartografia din 1838 arată că în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 347 nr. 2218. - Tot aici, pe ulița Podul Mogoșoaiei, mahalaua Sfântul Vasile, este înregistrat și căminarul Toma Baltă, ctitor al actualei biserici, care s-a construit cu cea mai mare parte a cheltuielilor date de el. . Biserica
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
1838 arată că în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia, fila 336 nr. 2152, Diaconu Pană- diacon- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 347 nr. 2218. - Tot aici, pe ulița Podul Mogoșoaiei, mahalaua Sfântul Vasile, este înregistrat și căminarul Toma Baltă, ctitor al actualei biserici, care s-a construit cu cea mai mare parte a cheltuielilor date de el. . Biserica veche a fost distrusă de cutremurul din 1838 și refăcută
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
al XIV-lea. Istoricul ieșean N.A. Bogdan menționează o tradiție potrivit căreia Biserica „Sf. Sava” din Iași ar fi fost mai întâi o capiște (templu) armenească. Cum armenii ar fi monopolizat aproape tot comerțul orașului și s-au stabilit pe ulița Podul Vechi (azi strada Costache Negri), ea ar fi fost preluată de ortodocși prin secolul al XVI-lea probabil după o învoială bănească. Ortodocșii le-ar fi dat armenilor în compensație un teren în dosul bisericii unde să-și construiască
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
a ars în incendiul din 19 iulie 1827. După cum relatează o însemnare de pe un Triod din patrimoniul Bisericii Talpalari, publicată de Nicolae Iorga în "Inscripții", vol. II, p. 188, un foc mare "început la casele spătarului Ilie Zmău și arzând Ulița mare toată, Mitropolia, Trisfetitele, Curtea gospod, Podul vechi, Târgul de jos, Heresteaua și Sfântul Constantin până peste Bahlui, au ars și biserica Tălpălari, distrugându-o până la goliciunea zidurilor". Zidurile Bisericii „Sf. Grigore” au fost dărâmate în 1860 și s-a
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
său i-a fost dus lui Gabriel Báthory, la Sibiu, ca dovadă a victoriei. În memoria conducătorului lor, brașovenii au bătut o monedă comemorativă din aur cu inscripția: "„Michael Weiss 1612. Și-a făcut datoria față de patrie”". În 1887 "Nonnengasse" (Ulița Călugărițelor) din Brașov a primit denumirea de Michael Weiss în cinstea fostului său primar, care s-a opus guvernării tiranice a lui Gabriel Bathory. În Lista Monumentelor Istorice, întocmită de Ministerul Culturii și Cultelor, este înscris Monumentul studenților sași căzuți
Michael Weiss () [Corola-website/Science/317708_a_319037]
-
După cum susține istoricul Ioan Caproșu, zona cuprinsă astăzi între strada Palat și strada Sf. Lazăr a început să se populeze mai ales în secolul al XVIII-lea, aici formându-se pe la mijlocul acelui secol un mic cartier denumit Broșteni, cu două ulițe podite - Podul Lung (Ulița Carvasaralei) și Podul Spânzurătorilor și o stradă comercială, numită Ulița Sf. Constantin, cu prăvălii cu un singur nivel. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preotul grec Poliz din Tesalonic (Grecia) a construit cu
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
Caproșu, zona cuprinsă astăzi între strada Palat și strada Sf. Lazăr a început să se populeze mai ales în secolul al XVIII-lea, aici formându-se pe la mijlocul acelui secol un mic cartier denumit Broșteni, cu două ulițe podite - Podul Lung (Ulița Carvasaralei) și Podul Spânzurătorilor și o stradă comercială, numită Ulița Sf. Constantin, cu prăvălii cu un singur nivel. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preotul grec Poliz din Tesalonic (Grecia) a construit cu banii săi o biserică
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
Lazăr a început să se populeze mai ales în secolul al XVIII-lea, aici formându-se pe la mijlocul acelui secol un mic cartier denumit Broșteni, cu două ulițe podite - Podul Lung (Ulița Carvasaralei) și Podul Spânzurătorilor și o stradă comercială, numită Ulița Sf. Constantin, cu prăvălii cu un singur nivel. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, preotul grec Poliz din Tesalonic (Grecia) a construit cu banii săi o biserică de lemn cu hramul „Sf. Constantin” pe un loc domnesc
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
de către mai mulți locuitori din mahalaua Broștenilor pe motiv că s-ar fi întins pe proprietățile lor. Domnitorul Grigore al III-lea Ghica a dispus ca o comisie boierească să verifice întinderea terenului dăruit de Matei Ghica. În cartea "Pe ulițele Iașului" Vasile Panopol relatează că bătrânul magistrat Gheorghe Dimachi își amintea că la începutul secolului al XIX-lea pe strada Palatului, până la Biserica „Sf. Constantin”, se aflau „boingii” și câteva crâșme, iar mai departe până peste podul de pe râul Bahlui
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
s-a descoperit lângă zidul de nord al Bisericii „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust”, mormântul celebrului cântăreț și cobzar, Barbu Lăutarul, pe numele lui adevărat Barbu Muntean (1780-1860). Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” a dat și numele uliței din apropiere. De ulița Zlataust se leagă și numele scriitorului Ionel Teodoreanu, autorul romanului "La Medeleni". Amintirile acestei mahalale au fost evocate în scrierile "Fata din Zlataust", "Ulița copilăriei" și "Casa bunicilor". Casa Teodorenilor se invecinează și astăzi cu gardul
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
zidul de nord al Bisericii „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust”, mormântul celebrului cântăreț și cobzar, Barbu Lăutarul, pe numele lui adevărat Barbu Muntean (1780-1860). Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” a dat și numele uliței din apropiere. De ulița Zlataust se leagă și numele scriitorului Ionel Teodoreanu, autorul romanului "La Medeleni". Amintirile acestei mahalale au fost evocate în scrierile "Fata din Zlataust", "Ulița copilăriei" și "Casa bunicilor". Casa Teodorenilor se invecinează și astăzi cu gardul bisericii. Biserica „Sf. Ioan
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
1780-1860). Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” a dat și numele uliței din apropiere. De ulița Zlataust se leagă și numele scriitorului Ionel Teodoreanu, autorul romanului "La Medeleni". Amintirile acestei mahalale au fost evocate în scrierile "Fata din Zlataust", "Ulița copilăriei" și "Casa bunicilor". Casa Teodorenilor se invecinează și astăzi cu gardul bisericii. Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” din Iași impresionează și azi prin zidăria din piatră și Turnul-clopotniță masiv, acesta fiind prevăzut prevăzut și cu o tainiță
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
fost ambasadorul Austro-Ungariei în Rusia. Așa a cunoscut-o pe una din fiicele tarului Nicolae al II-lea al Rusiei și s-a îndrăgostit nebunește de ea. Povestea celor doi a fost păstrată până astăzi prin viu grâi, spusă pe la ulițele din sat așa că sunt mai multe variante. Cei mai multi săteni însă povestesc că și față era îndrăgostită de baron, doar că acesta nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor și pretenților unei prințese. Această i-ar fi cerut baronului Ugron să
Castelul Ugron din Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/319669_a_320998]
-
care au semnalat necesitatea dezvoltării artelor decorative ca element esențial al înfloririi culturale. Studentul Baltazar a fost studios și s-a dovedit un cititor pasionat. Tudor Arghezi a menționat faptul că „"... Baltazar citea cât mai mult, citea acasă, citea pe uliți, citea în tramvai și pretutindeni"”. El a putut suplini astfel lipsa studiilor în Occident datorită unor însușiri intelectuale deosebite. „"Intuiția lui în ale plasticii, atât de fină și acută, talentul lui înnăscut, modelat, împuternicit de muncă și concentrare, un fel
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
din urmă fiind satirizate cu multă candoare. A zugrăvit în acest sens o serie de peisaje urbane bucureștene - ", Vânzătoare de pânzeturi în Bazaca, " (aflat la Galeria Națională) etc. El a prezentat mahalaua în toate ipostazele ei: sub zăpadă (vezi " Pe uliță" cunoscut și ca ""), sub soare (vezi "La soare") sau sub imperiala dominație a naturii (vezi ""). Atmosfera mahalalelor a fost binecunoscută de către Apcar Baltazar, care s-a și născut în acest univers geografic. Scenele pictate sunt luate din mahalaua Silvestrului, unde
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
sunt realizate cu profiluri exagerat de lungi și podoabele medievale redate în gros-plan similar unui cadru cinematografic duc spre un efect decorativ remarcabil. În "Domnițe bizantine", un efect suplimentar îl aduce și silueta proiectată într-o perspectivă plonjată care traversează ulița pustie. O atmosferă tipic medievală este prezentă și în tabloul "Curte la mănăstire" și "Călugărița". Apcar Baltazar a visat să creeze o artă decorativă care să aducă o înnoire potrivit perceptelor realiste ale contemporaneității de atunci, folosind vechile elemente tradiționale
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
cu două noi emisiuni: „Sarea în bucate” (care înlocuiește Focul din vatră), după un concept original, primul „show culinar radiofonic” din România - în fiecare sâmbătă de la ora 12,20 - emisiune în care îl are partener pe Romeo Lupu; și „Pe ulița vieții” (interviuri de excepție cu oameni născuți la sat) - în fiecare duminică de la ora 12,20. Fiecare editie din aceste doua emisiuni numara intre 250.000 si 300.000 de ascultatori. Din septembrie 2016, intră în grilă cu o rubrica
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
marii orașului a făcut eforturi pentru a-l, și a-l restaura și a-l ridică la standarturi vestice. Au fost lărgite drumurile principale, s-au amenajat trasee pentru trăsuri, și s-au adoptat legi care interziceau aruncarea gunoiului în ulițe. În acea perioadă. în anul 1868 a ajuns la Akka Baha Ullah, predicator de seamă al noii credințe bahaiste, care fusese surghiunit din țara sa natală, Persia. El a fost, însă, închis de autorități în citadela vreme de doi ani
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]