KorAP: Find »[drukola/base=văr & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...225 226 227 ...233 >

5,805 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

1890, s? a celebrat la Ia? i c? s?toria dintre Nicolae Iorga ? i Maria Tasu52. La pu? în timp dup? aceea, tinerii c? s?tori? i au plecat �n Italia. Familia Iorga a petrecut dou? luni de la sf�r? ițul prim? verii ? i �nceputul verii, str? b?ț�nd Italia �n lung ? i?n lat. �n zilele noastre, cu c? l?toriile cu itinerar prestabilit ? i pl? țîțe dinainte, po? i str? bate Italia �ntr? o s? pt? m�n? sau dou?. Pe vremea lui Iorga, o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
adversar �nver? unat al acestora. Este interesant faptul c? Moses Gaster, un admirator al lui Eminescu ? i a tot ce era rom�nesc, ? i Iorga au devenit foarte apropia? i. Iorga l? a invitat s? conferen? ieze la cursurile de văr? de la V? lenii de Munte, iar �n 1939, la moartea doctorului Gaster, Iorga a �nfruntat violență atmosfer? antisemit? din Rom�nia scriind un necrolog plin de sim? ire. �n 1907 �ns? , erau adversari. �n anul acela, vorbind �n fă? a Asocia? iei Ebraico? Rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ale acestuia n? ar fi avut nici o valoare pentru mintea de doi bani ? i plin? de ur? a lui Cuza. Cuza respingea orice idee privind asimilarea evreilor. �n�1909, c�nd Iorga l? a invitat s? conferen? ieze la cursurile de văr? ale Universit?? îi sale de la V? lenii de Munte, l? a pus �ntr? o postur? nepl? cut? , vorbind numai despre chestiunea evreiasc?. Ulterior, distan? a dintre ei s? a m? riț ? i mai mult, atunci c�nd Iorga a renun? at

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lux, se dedau la jocuri obscene ? i la orgii cu l? utari ? igani, ? i cu ciocoii. Via? a la ? ar? era �eternul spectacol divin al r? s?riturilor de soare trandafirii, al apusurilor ro? îi, al amiezilor lini? țîțe de văr? , al serilor tainice ? i al nop? ilor senine de iarn? , al p? m�ntului �nghe? at ? i al cerului �nstelat parc? cu m? rg? ritare�. �??rănii duc astfel de vie? i poetice ? i vor continua s? duc? astfel de vie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
suportat costurile utilajului ? i ale construc? iei, iar s? tenii ? i?au adus contribu? ia prin munca lor entuziast?. To? i cei implică? i au participat la inaugurarea din prim? vară lui 1908197. �n vară aceea, Iorga �? i deschidea Universitatea de Văr?. Dar �nainte de a discuta despre Universitatea de Văr? a lui Iorga, s? examin? m deteriorarea tot mai accentuat? a situa? iei din Austro? Ungaria. Maghiarizarea for? at? din Transilvania (? i din alte p? r? i) a atins punctul culminant �n acest

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? tenii ? i?au adus contribu? ia prin munca lor entuziast?. To? i cei implică? i au participat la inaugurarea din prim? vară lui 1908197. �n vară aceea, Iorga �? i deschidea Universitatea de Văr?. Dar �nainte de a discuta despre Universitatea de Văr? a lui Iorga, s? examin? m deteriorarea tot mai accentuat? a situa? iei din Austro? Ungaria. Maghiarizarea for? at? din Transilvania (? i din alte p? r? i) a atins punctul culminant �n acest deceniu ? i era �ndreptat? nu numai �mpotriva rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu dou? decenii �n urm? , Memorandi? ții ini? iaser? o ac? iune e? uat? pentru drepturile na? ionale ale rom�nilor. Pentru a o �n? elege, trebuie s? analiz? m activitatea lui Iorga �n cadrul Ligii culturale ? i a Universit?? îi lui de Văr? de la V? lenii de Munte. �nainte de 1907, Iorga �? i petrecuse multe veri �n ?? ri str? ine f? c�nd cercet? ri; lucrase at�ț �n Rom�nia �ocupat? �, c�ț ? i �n Regat. Dup? 1908, �? i petrecea verile la universitatea lui de văr?. C

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de Văr? de la V? lenii de Munte. �nainte de 1907, Iorga �? i petrecuse multe veri �n ?? ri str? ine f? c�nd cercet? ri; lucrase at�ț �n Rom�nia �ocupat? �, c�ț ? i �n Regat. Dup? 1908, �? i petrecea verile la universitatea lui de văr?. C�nd intelectualul bucovinean Gheorghe Tofan i? a propus �n 1904 s? organizeze un curs de văr? pentru studen? îi de dincolo 212, �n vederea realiz? rîi unit?? îi na? ionale, Iorga nu a fost capabil s? preia ideea. Prin 1908 atmosferă

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
str? ine f? c�nd cercet? ri; lucrase at�ț �n Rom�nia �ocupat? �, c�ț ? i �n Regat. Dup? 1908, �? i petrecea verile la universitatea lui de văr?. C�nd intelectualul bucovinean Gheorghe Tofan i? a propus �n 1904 s? organizeze un curs de văr? pentru studen? îi de dincolo 212, �n vederea realiz? rîi unit?? îi na? ionale, Iorga nu a fost capabil s? preia ideea. Prin 1908 atmosferă politic? se schimbase ? i s? a stabilit la V? leni. �n num? rul din 11 iunie 1908

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i dona? îi, statul nemi? c�nd nici un deget. Iorga percepea taxe modeste pentru cas? ? i mas?. Toate acestea se ad? ugau activit?? îi re�nvingoratei Ligi culturale. Iorga nu s? a ab? țuț niciodat? de la ? elurile Universit?? îi de Văr?: �S�ntem convin? i c? s�ntem o na? iune cu o unitate admirabil? ? i o cultur? original? comun? tuturor. Nu trebuie s? ne uit? m niciodat? tradi? iile culturale. De pe aceast? temelie trebuie s? oferim na? iunii rom�ne

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i o energie cople? itoare; iar �ntr? o zi, urma? îi no? tri vor trage din toate acestea concluziile cuvenite�215. Autorit?? ile austro? ungare �i �mpiedicau pe rom�nii �de dincolo� s? vin? la cursuri 216. Dup? 1908, Universitatea de Văr? ? i?a desf?? urat activitatea �n fiecare văr? , cu excep? ia anului 1913 ? i a perioadei de dup? 1914. Pe la 1922, ea a devenit �Universitatea Popular? Nicolae Iorga�. Editură lui Iorga, Datina rom�neasc? func? iona ne�ntrerupt. Oamenii de ? tiin

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tr? o zi, urma? îi no? tri vor trage din toate acestea concluziile cuvenite�215. Autorit?? ile austro? ungare �i �mpiedicau pe rom�nii �de dincolo� s? vin? la cursuri 216. Dup? 1908, Universitatea de Văr? ? i?a desf?? urat activitatea �n fiecare văr? , cu excep? ia anului 1913 ? i a perioadei de dup? 1914. Pe la 1922, ea a devenit �Universitatea Popular? Nicolae Iorga�. Editură lui Iorga, Datina rom�neasc? func? iona ne�ntrerupt. Oamenii de ? tiin?? str? ini care vizitau Rom�nia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a Gali? iei, într�nd �n Ungaria. Dar Hindenburg a c�? tigat la Tannenberg. Germanii erau gata s? cucereasc? Parisul, dar au fost opri? i �n urma B? ț? liei de pe Marna. �n iarnă 1914? 1915, s�rbii ? i?au eliberat ? ara. �n prim? văr? , Italia a intrat �n r? zboi de partea Alia? ilor; Alia? îi au �ncercat s? debarce �n Dardanele. La sf�r? ițul lui 1915, Bulgaria a intrat �n r? zboi de partea Puterilor Centrale. �n Apus, totul se rezumă la un cr�ncen r? zboi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
m? rimii naturale, prosl? vînd �sf�ntul egoism�, triumful ideii na? ionale �n pofida Parlamentului, a partidelor politice ? i poate ? i a altora�. Dup? care Iorga scria batjocoritor: �Ptiu! Aici �n Rom�nia nu se poate �nt�mpla a? a ceva! �36. Văr? ovia a fost cucerit? de armată german?. Iorga scria: �Este �nfr�nt doar cel care accept? �nfr�ngerea�, deoarece �nfr�ngerea este un fenomen psihologic. Amintindu?? i de campania lui Napoleon, a tras concluzia c? Rusia era invincibil? 37. �n ciuda

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
or �n zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea r? zboiul �n Rom�nia (? i �n alte p? r? i)? �n vreme ce dezintegrarea for? elor ruse? ți se accentua, o nou? armat? rom�n? instruit? ? i echipat? de francezi era gata la sf�r? ițul prim? verii anului 1917. Dup? afirmă? iile lui Iorga, trupele nu erau doar instruite ? i echipate de francezi, dar aveau ? i un aspect francez ? i (speră el), chiar ? i spiritul cu care erau �mbibate p? rea francez. Generalul Berthelot ? i personalul s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Prin? ul Carol pentru cine nu? l cunoa? te ? i totu? i �l judec? (Ia? i, 1918), Iorga descria manifest? rile de dragoste ale ardelenilor �n timpul vizitei lui Carol. A vorbit ? i despre participarea lui Carol la cursurile Universit?? îi de Văr? a lui Iorga de la V? lenii de Munte. Vară lui 1918 a fost fierbinte ? i lung?. Iorga primea tot timpul ? tîrî din Rom�nia ocupat? despre depravarea ? i demoralizarea general? ? i despre jaful la care o supuneau germanii ? i austro? ungarii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Br? tianu i? a explicat clar lui Cl�menceau c? dac? Rom�nia n? ar fi �ncheiat o pace separat? , n? ar exista acum o armat? rom�n? la dispozi? ia Alia? ilor9. ?i c? de aceast? armat? rom�n? era nevoie �n prim? văr? ? i văr? (?i mai ț�rziu). Ea a fost folosit? la zdrobirea Republicii Sovietice Ungare. Lucr? torii de la CFR, petroli? ții de la Ploie? ți ? i al? i muncitori rom�ni au organizat greve de simpatie pentru regimul lui B�la Kun10

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i? a explicat clar lui Cl�menceau c? dac? Rom�nia n? ar fi �ncheiat o pace separat? , n? ar exista acum o armat? rom�n? la dispozi? ia Alia? ilor9. ?i c? de aceast? armat? rom�n? era nevoie �n prim? văr? ? i văr? (?i mai ț�rziu). Ea a fost folosit? la zdrobirea Republicii Sovietice Ungare. Lucr? torii de la CFR, petroli? ții de la Ploie? ți ? i al? i muncitori rom�ni au organizat greve de simpatie pentru regimul lui B�la Kun10. Armata rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu num? rul mare de evrei. El nu a fost niciodat? un antisemit intransigent. Dac? s�ntem de acord cu acest aspect, gradul s? u de toleran?? devine semnificativ. Iorga ? i?a dorit �ntotdeauna s? aib? evrei la cursurile lui de văr? de la V? leni; trata �doctrina� lui Cuza (antisemitismul intransigent al acestuia) cu ironie ? i dispre?. Totul este relativ, chiar ? i antisemitismul. Chiar ? i �n timpul perioadei sale antisemite, l? tratul lui Iorga p? rea s? fie mult mai r? u dec

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
la �solidaritatea latin? � ? i pentru �a avea o prezen?? cultural? rom�neasc? �n cele dou? mari capitale latine�146. ?coală de Romă nu avea s? fie o astfel de �expozi? ie personal? � a lui Iorga, a? a cum erau celelalte. Universitatea de văr? a lui Iorga ? i?a deschis din nou por? ile la V? lenii de Munte �n 1921 sub genericul �Universitatea de văr? a profesorului Nicolae Iorga� ? i ? i?a continuat activitatea p�n? �n vara anului 1940. Rom�nia avea acum numeroase minorit?? i. Iorga �i accepta

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Romă nu avea s? fie o astfel de �expozi? ie personal? � a lui Iorga, a? a cum erau celelalte. Universitatea de văr? a lui Iorga ? i?a deschis din nou por? ile la V? lenii de Munte �n 1921 sub genericul �Universitatea de văr? a profesorului Nicolae Iorga� ? i ? i?a continuat activitatea p�n? �n vara anului 1940. Rom�nia avea acum numeroase minorit?? i. Iorga �i accepta bucuros la V? leni pe studen? îi unguri ? i germani din Transilvania, ca ? i pe cei evrei. Numai c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ministru a fost Vintil? Br? tianu. �n vară lui 1927, Mihai Manoilescu, un economist renumit, care ? i?a �nceput carieră politic? că democrat sub �ndrumarea lui Maniu, devenind ulterior ideologul corporatismului ? i al fascismului �n Rom�nia, a conferen? iat la ? coală de Văr? a lui Iorga despre �falsă legalitate� care predomina �n Rom�nia207. Manoilescu l? a vizitat pe Carol �n exil ? i a adus scrisori de la acesta pentru diver? i ? efi de partide. Aceste scrisori au fost g? site atunci c�nd Manoilescu a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
A continuat s??? i exprime speran? ele inutile c? regele Carol ? i prin? esa Elenă se vor �mp? că. De? i Iorga p? strase rela? îi bune cu am�ndoi, Carol ? i prin? esa Elenă au vizitat separat ? coală de Văr? a lui Iorga de la V? lenii de Munte, �n vară lui 193025. �ntre timp, criza se accentua. Sinteză analizei f? cute de Iorga vie? îi ? i realit?? ilor moderne a fost �Agonia economiilor industriale�. El nu �n? elegea c? , �n ciuda unei recolte

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rului Kaiser. Dar citînd interpret? rile lui Iorga asupra imperialismului, se simte �nc? o dat? c�ț de mult era el produsul secolului al XIX-lea. Iorga continuă s? participe la congresele internă? ionale de istorie, cum a fost cel de la Văr? ovia din 1933. Din memoriile sale ai impresia c? aceste congrese constau cam din 50% istorie ? i 90% politic?. El de? ine un loc aproape permanent �n Comitetul Internă? ional al Istoricilor, cel rezervat automat istoriei sud? est europene (? i totodat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i la Colegiul Fran? ei, conținu�nd �n tot acest timp s? ? în? cursuri la ? colile sale din Fran? a, de la Vene? ia ? i de la Romă. Era �n curs de organizare ? coală să de Arheologie de la Șanț? Quaranta (Albania)121. Universitatea de Văr? de la V? leni a continuat s? func? ioneze p�n? �n vară nefast? a lui 1940. Iorga nu a neglijat nici �? coală Misionar? pentru Femei�122. �n aprilie 1937, Iorga a fondat Institutul de Istorie Universal?. Cursurile au �nceput �n mai 1937 cu un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]