15,959 matches
-
de rătăcirile istoriei, constrânsă uneori să se retragă în rafturile bibliotecilor, poetul de ieri și de azi, cronicarul sentimentelor autentice și al paradoxurilor interioare nu uită că istoria își are propria muză, nu uită că istoria conjugă cel mai des verbul a fi la toate timpurile, dar rămâne fidel priorităților sale statornice, care, odată exprimate în acea Ars poetica atât de proprie poetului, vin către noi ajutândune să înțelegem mai ușor că pe baricadele timpului suntem falși în singurătate și vinovați
OMAGIU POETULUI DANIEL CORBU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1735]
-
cu Dumnezeu, și cuvântul era Dumnezeu.[...]. Toate lucrurile au fost făcute prin El, și nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.” Evanghelia după Ioan 1:1,3 Etimologic termenii performativ, performativitate își află originea în verbul englezesc perform(a îndeplini, a săvârși) și substantivul englezesc-performance(îndeplinire, realizare, performanță), termenii originari punând în evidență sensul acțional al celor dintâi. Temenii performativ, performativitate se impun în universul discursiv odată cu cercetările lui John Langshaw Austin, care caută să argumenteze
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
numită cezură și reprezentată de o liniuță de unire - ce desparte poemul în două - delimitând cele două imagini; - construcția poemului trebuie să fie cât mai simplă, fără epitete, metafore sau alte figuri de stil, și să conțină cel mult un verb, de preferat la timpul prezent sau gerunziu;
Ce este pe scurt un haiku? by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/83677_a_85002]
-
altor categorii gramaticale (cuvinte de legătură, adjective, adverbe etc.). Treptat, copilul a fost antrenat să sesizeze intuitiv acordul corect al părților de vorbire prin exerciții diverse de utilizare a structurilor gramaticale cu forme flexionare (pluralul substantivelor, exersarea genului, exersarea cazului, verbe la diferite timpuri, exersarea pronumelui și mai ales a celui de politețe, exersarea acordului substantivadjectivverb). Dezvoltarea capacității de exprimare libera, cu respectarea normelor gramaticale și educarea capacității de întreținere a unui dialog. În acest context s-au realizat exerciții de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
o acțiune și ulterior să o denumească; Să identifice genul masculin și feminin (fată - băiat); Să folosească cuvinte „politicoase”: „la revedere / pa”, „mulțumesc”, „poftim”, etc.; Să asocieze un substantiv cu un adjectiv (minge mare); Să folosească un substantiv și un verb (dă-mi papa); Să identifice obiecte / ființe / acțiuni după descriere / utilitate; Încurajarea în general a exprimării verbale, cu folosirea de indici nonverbali și paraverbali. După un an de terapie au apărut primele semne ale progresului. Adrian a început să imite
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
înlănțui. 4. FUNCȚIA EMOTIVĂ/ PERSONALĂ (axată pe EMIȚĂTOR) *Centrează mesajul pe emițător, trădează starea afectivă, sentimentele, valorile morale, capacitățile cognitive și cultura emițătorului. *Scop: exprimă atitudinea vorbitorului față de conținutul enunțului, a stării interne a emițătorului. *Ea se se exprimă prin: verbe și pronume la persoana I, interjecții, enunțuri exclamative, prin lungirea emfatica a sunetelor, folosirea diminutivelor și augmentativelor, preferința pentru un anumit termen din seria de sinonime aflată la dispoziția vorbitorului. *O întâlnim în poezie, dar și în eseu, publicistică, memorialistică
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
enunțul către receptor *Scop : servește la incitarea acestuia la acțiune /respectiv la încetarea acțiunii prin ordine, îndemnuri, rugăminți, interdicții; se urmărește un anumit răspuns de la receptor, persuadarea lui. Se exprimă gramatical prin persoana a II-a la pronume și la verb, vocativ la substantiv și imperativ la verb. *O întâlnim mai ales în teatru, dar și în orice comunicare ce apelează la dialog sau monolog (comunicarea informală, cotidiană, textele oratorice, jurnalistice, publicistice, în ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame etc.
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
acestuia la acțiune /respectiv la încetarea acțiunii prin ordine, îndemnuri, rugăminți, interdicții; se urmărește un anumit răspuns de la receptor, persuadarea lui. Se exprimă gramatical prin persoana a II-a la pronume și la verb, vocativ la substantiv și imperativ la verb. *O întâlnim mai ales în teatru, dar și în orice comunicare ce apelează la dialog sau monolog (comunicarea informală, cotidiană, textele oratorice, jurnalistice, publicistice, în ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame etc.). *Ex: Ia, lasă-i și tu, măi
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
să fie adecvate, să se mențină contactul vizual cu auditoriul, ideile să nu fie prea multe, să se știe exact ce se dorește a fi spus. MĂRCILE SPECIFICE MONOLOGULUI SCENIC SUNT: stilul direct, enunțul la persoana I introdus printr-un verb dicendi sau de gândire, cuvintele de accentuare, adverbele interogative sau de întărire, exclamațiile-interogațiile, interjecțiile etc. TIPURILE DE MONOLOG: * Monologul literar este prezent în toate genurile literare, dar cu anumite trăsături specifice: * Epic: Monolog propriu zis, când este destinat unui personaj
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
june cu educațiune, mă fac că n-auz (...) Ce să fac? Pe unde să ies? Îmi trebuie o inspirațiune ingenioasă...”(I. L. CaragialeO noapte furtunoasă) 2. Analizați mărcile gramaticale specifice monologului interior (stilul direct, enunțul la persoana I introdus printr-un verb dicendi sau de gândire, cuvintele de accentuare, adverbele interogative sau de întărire, exclamațiile-interogațiile, interjecțiile) din fragmentele narative următoare: a. “Iar după o reflecțiune de câteva minute, Dinu Păturică zise în sinea lui: “Iară-mă, în sfârșit, ajuns în pământurile făgăduinței
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
ca feciorul lui Bălosu. (Marin Preda, Moromeții I) d. Pristanda (continuă repede, pe nerăsuflate): Două la primărie, optspce, patru la școală, douăzeci și patru, două la catindrală la Sf. Nicolae, treizeci... (I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută) 3. Imaginați-vă diverse mijloace verbale (verbe, adjective descriptive), paraverbale și nonverbale prin care puteți face o declarație de dragoste. verbale nonverbale paraverbale 1. Citiți cu atenție textul de mai jos și recunoașteți elementele paraverbale și nonverbale care au contribuit la formarea spiritului oratoric junimist, așa cum este
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
în întregime: Meditația a-II-a subliniază ceea ce este important pentru cel ce meditează, anume motivul care a dus la identificarea gîndirii cu aparența și care obligă la căutarea unui nou nume, acela de “conștiință”, pentru o nouă identitate a gîndirii. Ori verbul videri înfățișează cu mai multă evidență că neologismul “conștiință” ne face să descoperim lucrul cert și indubitabil pe care îl căutam. Acest videri, departe de a semnala o etapă încă imprecisă a procesului care l a condus pe Descartes la
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
consumațiuni de valori, ci părți de valori adăugate, trebuie luate în calcul la determinarea valorii. Practica economică circumscrie costului producției sfera cheltuielilor producției, adică a cheltuielilor care formează costurile. Costul este o categorie economică universal acceptată și are la origine verbul latin “constare”, care înseamnă a stabili, a fixa ceva, verb din care s-a desprins noțiunea de “costa”, pentru a exprima “cît s-a consumat sau cît s-a plătit” pentru un lucru sau pentru un obiect. Ulterior, de la această
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în calcul la determinarea valorii. Practica economică circumscrie costului producției sfera cheltuielilor producției, adică a cheltuielilor care formează costurile. Costul este o categorie economică universal acceptată și are la origine verbul latin “constare”, care înseamnă a stabili, a fixa ceva, verb din care s-a desprins noțiunea de “costa”, pentru a exprima “cît s-a consumat sau cît s-a plătit” pentru un lucru sau pentru un obiect. Ulterior, de la această noțiune s-a ajuns la noțiunea de cost, al cărui
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra în relații cu cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate îndeplini la persoanele deficiente de auz rolul de substantiv, adjectiv, verb etc. sintaxa fiind aceea care deține rolul important atât în construcția propoziției,cât și în precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază în redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
important atât în construcția propoziției,cât și în precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază în redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod, imperativul este transpus prin expresia feței, la fel și interogația și exclamația, nu se face distincția dintre pronumele și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin „mama” și „tata”. În
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; • Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; Dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; Absența flexiunilor verbale; • Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
pe acest radical, coerența sensurilor sale este remarcabilă. Vastele familii de cuvinte create pe acest radical implică toate, în cele din urmă, ideea înaintării, a faptului de a tinde către un capăt, a pătrunderii până la un punct final, a străbaterii. Verbele, substantivele, adverbele și prepozițiile născute pe radicalul *peralcătuiesc o întreagă constelație lingvistică, care diversifică în toate direcțiile posibile acest nucleu semantic. Drept care punctul de unde începe mișcarea, direcția mișcării, apoi mișcarea însăși între punctul de pornire și capătul vizat, deci parcursul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
maritim. Punctul de pornire este îndeobște coasta, parcursul este marea, limita mișcării este malul opus, „dincolo“-ul este regiunea care începe pe „țărmul celălalt“. *Pereste, de aceea, preponderent inclus într-un vocabular care dezvoltă o strategie a navigației. Până și verbul „a vinde“ (perao), care la prima vedere nu are nimic comun cu un verb de mișcare, aparține formațiunilor în *per-, pentru simplul motiv că la greci „vânzarea“ era o operațiune legată nemijlocit de traversarea mării, era o desfacere a mărfii
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
opus, „dincolo“-ul este regiunea care începe pe „țărmul celălalt“. *Pereste, de aceea, preponderent inclus într-un vocabular care dezvoltă o strategie a navigației. Până și verbul „a vinde“ (perao), care la prima vedere nu are nimic comun cu un verb de mișcare, aparține formațiunilor în *per-, pentru simplul motiv că la greci „vânzarea“ era o operațiune legată nemijlocit de traversarea mării, era o desfacere a mărfii „pe țărmul celălalt“. Să examinăm, în primă instanță, câteva familii de cuvinte create pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
primă instanță, câteva familii de cuvinte create pe radicalul *perși născute în nemijlocită legătură cu marele semantism al deplasării maritime. Iată, mai întâi, grupul care dezvoltă un semantism al limitei. Substantivul peras (hom.: peirar, posthom.: peiras) înseamnă „capăt“, „limită“, „extremitate“; verbele denominative sunt peratoo, „a limita“, la pasiv (peratoomai) însemnând, desigur, „a lua sfârșit“, „a se termina“, și peraino, „a împlini, a duce la capăt“ (la pasiv „a fi împlinit, limitat“). În cele ce urmează ne vom opri pe larg asupra
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și iese din satul Pripas, conferind textului circularitate. Drumul devine astfel o metaforă a vieții și a morții, o linie de demarcație dintre realitatea vieții și ficțiunea cărții, căpătând funcție metatextuală. Drumul este personaj în opera rebreniană, fiind personificat cu ajutorul verbelor: „se desprinde”, „aleargă”, „urcă”, ”înaintează”, având semnificația simbolică a destinului personajelor din satul ardelean de la începutul secolului al XX-lea, Prislop: Din șoseaua care vine de la Cârlibaba, întovărășind Someșul, când în dreapta, când în stânga, până la Cluj și chiar mai departe se
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
forme specifice fiecărei limbi: fr.Jean, sp.Juan, rus. Ivan, germ. Johannes, engl. John, maghiară Janos etc. Forma specifică românească, Ion are la bază un nume vechi de persoană de origine ebraică, ”Johanan”, alcătuit din: ”Jo” abreviere pentru ”Jahve” și verbul ”hanan” - ”a face favoare”, semnificând ”Jahve a avut milă, a făcut favoare”, sintagmă de mulțumire rostită de către părinții care nu puteau avea copii și Dumnezeu, din milă, le dăruia un copil. Ion, din romanul omonim al lui Rebreanu, este fiul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
fragezi ca piersica, ochii albaștri ca cerul de primăvară”, este fata cea mai frumoasă din Pripas. Ea reprezintă floarea mult visată atât de Ion, cât și de bogătașul George. Florica are ca nume de familie substantivul propriu Oprea provenit de la verbul ”a opri” +sufixul ”ea”, reprezentând o piedică, ”o opreliște” în calea împlinirii sufletești a lui Ion. Prenumele George provine din românescul Gheorghe, din grecescul ”Georgos” -”lucrător al pământului, agricultor, țăran”. Cuvântul ”Georgos” are la bază o formă neatestată ”ga-vorgos”, compus
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
totul neobișnuită", cufărul, scaunele de lemn, saboții, cartea nu prea groasă), terminând cu referința la femeia care citește. Chiar dacă secvența începe cu dialogul dintre Antipa și Pașaliu, descrierea tabloului se transformă într-un veritabil monolog al lui Pașaliu. Folosind imperativul verbului a imagina, monologul începe prin apelul la imaginație. În comparație cu pânza reală, caracteristica dominantă a descrierii literare este mimetismul. Descrierea ekphrastică este fidelă compoziției picturale, constituindu-se într-o fișă tehnică a tabloului. Dar ceea ce face diferența între descrierea tehnică și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]