58,661 matches
-
aplică personajelor - destul de stranii că profil - suspendate într-o secvență a intrigii. Ceremonia catalana frusta, sacru-carnavalescă o locuiește încă pe artistă. Dar în colțul cel mai intim al atelierului ei, Ana Ruxandra Ilfoveanu ține un jurnal al unei altfel de călătorii. Artista a început o lucrare de „enluminare“ a memoriei familiei de artiști Ilfoveanu, având ca pretext caligrafierea jurnalului Ninei Berberova. Ana Ruxandra oferă, grafiate în penița, ornate cu chenare heraldice, somptuoase pagini de codex în jurul unei fotografii, colate cu bune
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
Simenon, comisarul Maigret, și-a făcut pentru prima oara apariția într-o povestire din "Detective", scrisă la cererea lui Joseph Kessel. Anul 1932 este cel în care scriitorul călătorește intens, alcătuind rapoarte în Africa, Europa de Est, Turcia și Uniunea Sovietică. O călătorie în jurul lumii a urmat în anii 1934-1935. Între 1932 și 1936, Simenon, Tigy și Boule au locuit în La Richardière, un conac din Marsilly, departamentul Charente-Maritime, construcție datând din secolul XVI. Această locuința este evocata în românul "Le Testament Donadieu
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
În această perioda a scris trei române (unul dintre acestea fiind "Trei dormitoare în Manhattan"). Boule nu a putut fi împreună cu familia din cauza vizei. În anii petrecuți în Statele Unite, Simenon a vizitat regulat New York-ul. Împreună cu familia a făcut multe călătorii cu mașina, plimbându-se din Mâine în Florida, iar mai apoi spre vest, ajungând până în California. A locuit pentru scurt timp pe Insula Anna Maria, de lângă Bradenton, Florida, înainte de a închiria o casă în Nogales, Arizona, unde Boule a reușit
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
zi vânzându-se cca. 3000 de exemplare și 300 de mii numai în SUA până la sfârșitul anului. Anul următor, în 1853, apare prima versiune românească a romanului, tradus de Theodor Codrescu. Tot în 1853, Harriet Beecher Stowe face prima sa călătorie în Europa, având o primire entuziastă în Anglia. Fiind acuzată de adversarii ei că deformează realitatea, Harriet Beecher Stowe publică "Cheia Colibei unchiului Tom", volum documentar folosit de ea la scrierea romanului. În 1854, în urma impresiilor călătoriei prin Europa, publică
Harriet Beecher Stowe () [Corola-website/Science/317289_a_318618]
-
face prima sa călătorie în Europa, având o primire entuziastă în Anglia. Fiind acuzată de adversarii ei că deformează realitatea, Harriet Beecher Stowe publică "Cheia Colibei unchiului Tom", volum documentar folosit de ea la scrierea romanului. În 1854, în urma impresiilor călătoriei prin Europa, publică volumul "Amintiri însorite din țările europene". Doi ani mai târziu vizitează din nou Europa, întâlnindu-se cu regina Victoria a Angliei. Tot în 1856 publică "Dred" sau "Povestea mlaștinei întunecate", cel de-al doilea roman valoros al
Harriet Beecher Stowe () [Corola-website/Science/317289_a_318618]
-
în 1856 publică "Dred" sau "Povestea mlaștinei întunecate", cel de-al doilea roman valoros al scriitoarei Beecher Stowe. În 1857, fiul ei cel mare, Henry, se îneacă. Începe să colaboreze la revista "The Atlantic Monthly". În 1859 face a treia călătorie prin Europa. Apare romanul " Preotul pleacă la pețit", inspirat din viața provinciei Noua Anglie, roman apărut inițial în foileton în revista "The Atlantic Monthly". Romanul "Mărgăritarul din Insula lui Orr" apare în 1862, după ce fusese publicat inițial în foileton în
Harriet Beecher Stowe () [Corola-website/Science/317289_a_318618]
-
Cei trei își unesc forțele pentru căutarea banilor. Bill Carson, numit și Chiorul, i-a spus lui Tuco chiar înainte să moară unde este cimitirul, iar lui Joe unde era ascunsă cutia. Cei trei aventurieri complet diferiți pleacă într-o călătorie imposibilă pentru găsirea comorii. Uneori se deghizează în yanchei, alteori în soldați ai Confederației. Comoara devine motiv de vrajba între cei trei, adeverindu-se încă o dată zicală că banii sunt ochii dracului.
Cel bun, cel rău, cel urât () [Corola-website/Science/317330_a_318659]
-
celebrau într-o cameră mică aflată în incinta Fabricii de bere. Lipsa unei biserici a fost constatată și de împăratul Francisc I (1806-1835) care a vizitat localitatea la 7 august 1817 și a notat cele constatate în jurnalul său de călătorie. Ca urmare a numeroaselor solicitări ale comunității catolice din localitate, arhiepiscopul de Lemberg înființează Parohia Rădăuți, numindu-l ca paroh pe pr. Joseph Sattfeld. Acesta este instalat oficial la 26 aprilie 1818. În vara acelui an, preotul Joseph Sattfeld a
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
Maica Domnului, steaua mistică a evanghelizării"". Pe aici treceau pelerinii în drumul lor spre Sanctuarul marian de la Cacica, de aceea capela a primit hramul Sf. Rochus (patronul pelerinilor). Călătorii făceau un popas aici, ascultând Sfânta Liturghie și primind binecuvântarea de dinaintea călătoriei. După cel de-al II-lea război mondial, familia Anderl a emigrat în Germania, iar proprietatea lor (casa și grădina) a fost rechiziționată de stat. Capela a fost îngrijită timp de mulți ani de către doamna Otilia Luther, până la trecerea sa
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
să muncească, Tamara se hotărăște să-și ia soarta în mâini, alegând, pentru a reuși, o carieră în pictură. Începând din 1920 frecventează Académie de la Grande Chaumière și își desăvârșește formația cu pictorii Maurice Denis și André Lhote precum și cu călătorii în Italia unde copiază din mari maeștri ai picturii. Primul contact cu publicul are loc în 1922, la Salonul de Toamnă, unde expune un portret. În continuare dezvoltă un stil sculptural, în culori puternice, influențat de cubism. Succesul nu este
Tamara de Lempicka () [Corola-website/Science/317354_a_318683]
-
de la diverse personalități artistice sau ale lumii mondene, portrete care constituie o altă latură a operei sale. Felul particular în care realizează aceste portrete, prin deformarea proporțiilor, ii atrag supranumele de “Ingres pervers”. După divorțul din 1928, efectuează o primă călătorie în Statele Unite unde se bucură de un mare succes. De acum opera sa este recunoscută oficial, începând să fie achiziționată de muzee. În 1933 se căsătorește cu baronul Raoul Kuffner, unul din cei mai importanți clienți. Rangul social de acum
Tamara de Lempicka () [Corola-website/Science/317354_a_318683]
-
volumul 7 subintitulat Asia. Compilația a fost mixata și înregistrată în Tailanda, unde Tiësto a captat și îmbinat pasiunea pentru viața a oamenilor și puritatea locurilor. Asia i-a dat inspirația să producă un nou CD din experiențele trăite în călătoriile sale. "Primul disc va fi ambiental și am încercat să pun câte ceva din frumusețea locului, iar al doilea se va axa pe energia incredibilă de care au dat dovadă oamenii din Asia și pe care am simțit-o în timpul turneului
Tiësto () [Corola-website/Science/317361_a_318690]
-
person, și solicită de multe ori Winnetou Old Shatterhand fratele meu Scharlee ("Scharlee" fiind o aproximare german fonetic de "Charlie", si sensul cuvântului în cele din urmă Karl în limba germană). Poate, de asemenea, a scris povestiri despre același personaj călătorie Orient, unde este cunoscut sub numele de Kara Ben Nemsi. Mai atașat prefixul vechi la numele mai multor personaje sau, considerându-l a fi tipic american și un semn de experiență personajelor mare. În poveștile, Old Shatterhand este dat numele
Old Shatterhand () [Corola-website/Science/317472_a_318801]
-
prietena sa Joanna, îl vizitează pe Courbet la Trouville. Courbet are o aventură cu Joanna și îi pictează portretul: ""Frumoasa irlandeză"". Whistler se ceartă cu Courbet și se întoarce singur în Anglia. În lunile martie-septembrie 1866, Whistler face o lungă călătorie prin America de Sud; rămâne mai mult timp în Valparaiso (Chile). Reîntors în Anglia, Whistler caută noi căi în pictură, ar dori să se exprime mai fin și mai original. În 1867, când i se expun patru tablouri la Expoziția Mondială de la
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
căzut la cel puțin 1.300 km distanță. La peste 600 km de vârful muntelui, lumina Soarelui nu s-a mai văzut timp de aproximativ două zile. Torentele piroclastice s-au răspândit cel puțin 20 km de la vârful muntelui. În timpul călătoriei mele spre partea de vest a insulei, am trecut prin aproape întreaga Dompo și o parte considerabilă a Bima. Mizeria extremă la care au fost reduși locuitorii este șocantă. Erau încă pe marginea drumului rămășițe ale mai multor cadavre, și
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
1.000-2.800 m. Ea acoperă o suprafață de până la 80.000 de hectare (800 km²). Pădurea tropicală a fost explorată de către o echipă olandeză, condusă de Koster și de Voogd în 1933. Pe cont propriu, ei și-au început călătoria într-o "țară destul de aridă, uscată și fierbinte", iar apoi au intrat "într-o junglă puternică" cu "giganți ai pădurii imenși și maiestoși". La 1.100 de metri, au intrat într-o pădure montană. Mai sus de 1.800 de
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
a fost fiul medicului Simon-Jacques Goujaud-Bonpland și al Margueritei Olive Goujaud-Bonpland, născută de la Coste. În 1793 Aimé pornește pe Atlantic la bordul unei fregate care purta război contra Angliei. Între anii 1799 - 1804 studiază medicina în Paris și pornește în călătorie de explorare în Spania și America împreună cu geograful german Alexander von Humboldt. În acestă expediție de cercetare cei doi se sprijină reciproc. Astfel Bonpland reușește printre altele să documenteze cu peste 60.000 de descrieri și desene despre plante, din
Aimé Bonpland () [Corola-website/Science/321847_a_323176]
-
campanie a fost una dintre cele mai vehemente din istoria Franței. Ministrul de interne Oscar Bardi de Fourtou a înlocuit din funcție mai mulți prefecți și funcționari, a demis primari și viceprimari, a înmulțit manifestele conservatoare. Mac Mahon a efectuat călătorii de propagandă electorală în țară. El a fost criticat apoi de republicani pentru că a permis reapariția „candidaturilor oficiale”, practică specifică celui de al Doilea Imperiu, printr-un mesaj: „Guvernul meu vă va desemna dintre candidați pe cei care au dreptul
Criza politică de la 16 mai 1877 () [Corola-website/Science/321862_a_323191]
-
în organizarea unor astfel de evenimente; pe lângă aceștia, vor mai apărea însă și unele elemente specifice. Voiajul de presă este un eveniment mai complex, care, pe lângă vizita propriu-zisă, mai include și deplasarea și cazarea jurnaliștilor. Voiajul de presă este o călătorie la care organizația invită jurnaliștii pentru a se informa. Acesta se organizează numai în cazul în care acesta este singurul mod în care se poate furniza informații complete. De asemenea, nu trebuie neglijat faptul ca voiajul de presa ajută la
Vizita și voiajul de presă () [Corola-website/Science/321887_a_323216]
-
în timp, prin ziduri și pot readuce morții la viață. Spre surprinderea lui, Cargill se trezește că este votat noul conducător al Orașului Umbrelor - pe baza unui sistem de vot retroactiv, care presupune ca votul să aibă loc printr-o călătorie înapoi în timp după ce votanții au văzut rezultatele conducerii candidatului. Cargill începe să călătorească în timp pentru a pune la punct conspirațiile rebelilor care au dus la situația în care se află în acel moment. Ucis și readus la viață
Făuritor de univers () [Corola-website/Science/321891_a_323220]
-
dormit elementare. Vagonul este împărțit într-un număr de compartimente (de regulă 8 sau 9) accesate de pe un culoar iar paturile sunt transformate în banchete pe timpul zilei de o parte și de alta a compartimentului. La o anumită oră a călătoriei (sau la cererea pasagerilor din compartiment), însoțitorul de vagon transforma compartimentul în configurația de noapte în două (clasa întâi) sau trei (clasa a doua) paturi pe fiecare latura a compartimentului, creând astfel patru (clasa întâi) sau șase (clasa a doua
Vagon cușetă () [Corola-website/Science/321899_a_323228]
-
compartiment la capătul vagonului este rezervat însoțitorului (care probabil supervizează două vagoane adiacente), care vinde (dacă nu este inclus în tarif) băuturi reci și calde, precum și un mic dejun dimineață. În Europa de Vest însoțitorul preia biletele și pașapoartele pasagerilor la începutul călătoriei și le returnează în apropiere de destinație, astfel pasagerii nu sunt deranjați de inspecțiile la bilete și pașapoarte. În câteva dintre fostele țări ale blocului răsăritean acest aspect nu există și este un lucru normal că pasagerii să fie treziți
Vagon cușetă () [Corola-website/Science/321899_a_323228]
-
Vagonul de dormit este un tip de vagon de călători care poate acomodă pasagerii în paturi de un fel sau altul, în special cu scopul de a face călătoria de noapte mai odihnitoare. Primele astfel de tipuri de vagoane au fost folosite sporadic pe căile ferate americane în anii 1830 iar paturile puteau fi transformate în scaune pe timpul zilei. Câteva din tipurile mai luxoase au camere private, adică încăperi
Vagon de dormit () [Corola-website/Science/321898_a_323227]
-
își închiriază un atelier de pictură. Pentru a-și câștiga existența, lucrează ca desenator într-un birou de arhitectură. În anii 1907 până în 1910 petrece lunile de vară împreună cu Schmidt-Rottluff în localitatea Dangast, la Marea Nordului. În anul 1909, în timpul unei călătorii în Italia, artistul vizitează orașele Verona, Padova, Veneția, Ravenna și Roma. În 1911, îl va întâlni pe Kirchner la Moritzburger Teichen, lângă Dresda, unde va veni uneori și Max Pechstein. Împreună dezvoltă un stil comun în creația artistică. În toamna
Erich Heckel () [Corola-website/Science/321915_a_323244]
-
care l-a publicat în vara anului 2007. Bustul eroului Ion Grămadă a fost inaugurat la 26 august 2007, puțin după ora prânzului, pe un amplasament situat pe o culme de lângă DN17 (E58) care străbate comuna Stroiești, "„astfel ca toți călătorii să-l poată vedea pe Eroul Bucovinei pășind pe cer”". Cu prilejul dezvelirii monumentului, un sobor de patru preoți a celebrat și o slujbă de pomenire a eroului și de binecuvântare a bustului. La acest eveniment au participat subprefectul Ștefan
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]