566,127 matches
-
de SVT din cauza complicațiilor logistice care ar fi putut rezulta și a anunțat că toate cele trei spectacole urmau să se țină în același oraș. Pe 20 iunie 2012, s-a anunțat că Göteborg s-a retras din cursă, din cauza obligației de a găzdui Expoziția de Cai de la Göteborg. Au existat și dubii că ar fi putut fi puse la dispoziție destule camere de hotel, din cauza faptului că mai multe evenimente importante au loc în Göteborg în luna mai 2013. Următoarele
Concursul Muzical Eurovision 2013 () [Corola-website/Science/326388_a_327717]
-
Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei (prescurtat PTAP). În cazul studenților, acest lucru însemna că în programa școlară erau rezervate ore de trageri cu armamentul și alte cursuri de instrucție. Curând, acestora li s-a adăugat așa-zisa „practică agricolă”, o obligație de a participa un număr de zile la muncile câmpului. Ulterior, această sarcină s-a extins la nivelul liceelor și chiar la anii terminali ai școlilor primare, elevii fiind însoțiți de profesorii lor. Deși nu mai erau susținute de același
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
în Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001). Această lege a fost adoptată ca urmare a adoptării aquis-ului comunitar, în procesul de aderare al României la Uniunea Europeană. Conform cu art. 7 din legea mai sus amintită, ""autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgență solicitării"". Orice persoană, fizica
Informație de interes public () [Corola-website/Science/322566_a_323895]
-
în codurile civile ale majorității statelor din Europa sau pe continentul nord-american, apărând sub denumirea de "custodie" (custody)" sau "responsabilitate părintească (parental responsibility)" . În doctrină s-a apreciat că autoritatea parentală nu este nimic altceva decât consacrarea juridică a unei obligații în primul rând morale a părinților de a conduce copilul la vârsta adultă și la independența sa, asigurându-i protecția și educația prin respectul persoanei sale Autoritatea parentală, dacă pare naturală în societatea de azi, nu este decât o creație
Autoritatea părintească () [Corola-website/Science/322563_a_323892]
-
de altă parte noul cod civil a definit noțiunea de "autoritate părintească" considerat mai cuprinzător. Este de presupus că documentele juridice ulterioare intrării în vigoare a noului Cod civil vor întări utilizarea termenului de autoritate părintească cu privire la ansamblul drepturilor și obligațiilor părinților cu privire la copiii lor. Totuși există cel puțin un text legislativ european (încă este neclar dacă a fost sau nu însușit de România) care precizează dorința de a se înlocui termenul de "autoritate părintească" considerat perimat cu termenul de "responsabilitate
Autoritatea părintească () [Corola-website/Science/322563_a_323892]
-
în domeniul protecției copilului, poate pronunța decăderea din exercițiul drepturilor părintești dacă părintele pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijența gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului. (2) Cererea se judecă de urgență, cu citarea părinților și pe baza raportului de anchetă psihosocială. Participarea procurorului este obligatorie." Articolele 509-512 dezvolta noțiunea și consecințele decăderii din exercițiul drepturilor
Autoritatea părintească () [Corola-website/Science/322563_a_323892]
-
în tăgada paternității poate fi pornită de soțul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum și de copil." Când în urma testului ADN se constată că tatăl prezumat (căsătorit cu mama copilului) nu este tatăl biologic, instanța de judecată îl exonerează de obligațiile parentale dar și de drepturile parentale asupra minorului. Situațiile legale născute din circumstanțele când un copil rezultă dintr-o relație extraconjugală sunt complexe din punct de vedere legal. În România, un copil născut sau conceput în timpul căsătoriei îl are ca
Autoritatea părintească () [Corola-website/Science/322563_a_323892]
-
naștere. Ulterior, se poate deschide în instanță o acțiune de tăgadă a paternității. Destul de des, în urma divorțului, profesioniștii constată că părintele care nu obține dreptul de a găzdui copilul în mod statornic este limitat în exercitarea prerogativelor sale (drepturi și obligații) care decurg din autoritatea parentală. Această situație este evidentă mai ales în cazul situației anterioare intrării în vigoare a noului Cod Civil, în care instanțele erau obligate să încredințeze minorul spre creștere și educare unui singur părinte. Părinte care a
Autoritatea părintească () [Corola-website/Science/322563_a_323892]
-
familiile, grupurile profesionale care lucrează cu copiii, dar și orice cetățean responsabil ar trebui să știe de existenta acestor drepturi. Polițiștii și judecătorii sunt cei care au sarcina să aplice legea, dar toată lumea (în special cine lucrează cu copiii) are obligația să raporteze cazuri de abuz sau neglijență îndreptate asupra copiilor. Autoritățile publice locale și centrale au obligația de a garanta și promova drepturile copilului. Interesul pentru drepturile copilului a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când
Drepturile copilului () [Corola-website/Science/322591_a_323920]
-
existenta acestor drepturi. Polițiștii și judecătorii sunt cei care au sarcina să aplice legea, dar toată lumea (în special cine lucrează cu copiii) are obligația să raporteze cazuri de abuz sau neglijență îndreptate asupra copiilor. Autoritățile publice locale și centrale au obligația de a garanta și promova drepturile copilului. Interesul pentru drepturile copilului a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când a luat naștere prima mișcare preocupată de aspecte referitoare la "dezvoltarea copilului", care pleda pentru "protecția copilului
Drepturile copilului () [Corola-website/Science/322591_a_323920]
-
pe mandate de câte 2-4 ani. Consiliul Coordonator al Audiovizualului activează în baza și în conformitate cu Codul audiovizualului al Republicii Moldova. Consiliul Coordonator al Audiovizualului exercită următoarele atribuții: <br> a) supraveghează respectarea modului în care radiodifuzorii publici și radiodifuzorii privați își îndeplinesc obligațiile asumate în licența de emisie, în condițiile și cu respectarea prevederilor legale; <br> b) supraveghează corectitudinea conținutului programelor oferite de radiodifuzori, numai după comunicarea audiovizuală a acestor programe; <br> c) adoptă concepția de reflectare a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare
Consiliul Coordonator al Audiovizualului () [Corola-website/Science/322633_a_323962]
-
de servicii de programe asigurate de distribuitorii de servicii, periodic și ori de cîte ori consiliul consideră necesar sau este sesizat cu privire la nerespectarea de către radiodifuzorul sau distribuitorul de servicii a prevederilor legale, a normelor de reglementare în domeniu sau a obligațiilor înscrise în licența de emisie; <br> e) oferă avizul referitor la Caietul de sarcini al radiodifuzorului public; <br> f) adoptă codul de conduită al radiodifuzorilor în vederea conceperii și comunicării audiovizuale a serviciilor de programe în conformitate cu prezentul cod și standardele europene
Consiliul Coordonator al Audiovizualului () [Corola-website/Science/322633_a_323962]
-
al Audiovizualului sînt motivate. Deciziile, inclusiv motivarea, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina web. Deciziile Consiliului Coordonator al Audiovizualului pot fi contestate în instanță de contencios administrativ de către orice persoană care se consideră prejudiciată de acestea. Obligațiile Consiliului Coordonator al Audiovizualului: (1) În calitatea sa de garant al apărării interesului public în domeniul comunicării audiovizuale pe principii democratice și a drepturilor consumatorului de programe, Consiliul Coordonator al Audiovizualului este obligat să asigure: b) încurajarea liberei concurențe; c
Consiliul Coordonator al Audiovizualului () [Corola-website/Science/322633_a_323962]
-
Familiei (art. alin 2 și art 38 alin. 4) care nu au fost însă acceptate de către Curte. În domeniul egalității de tratament intre femei și bărbați, o directiva bazata pe jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene prevede transferul de obligații între cele două părți (reclamant și pârât). Dacă o persoană se consideră nedreptățită prin neaplicarea principiului egalității de tratament și dacă există o prezumție de discriminare, pârâtul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
Discriminare sexuală în România cu privire la încredințarea minorilor () [Corola-website/Science/322650_a_323979]
-
ipoteza în care contactele cu părinții riscă să amenințe aceste interese sau să încalce drepturile respective, autoritățile naționale trebuie să vegheze la stabilirea unui raport de proporționalitate între ele"". Pe parcursul deciziei, Curtea a amintit că art. 8 implică și unele obligații pozitive pentru a asigura exercitarea reală a vieții de familie. În acest sens, Curtea amintește a amintit că art. 8 implică dreptul părintelui de avea la dispoziție măsuri eficace pentru a i se asigura dezvoltarea raporturilor legale cu copilul său
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
pentru a asigura exercitarea reală a vieții de familie. În acest sens, Curtea amintește a amintit că art. 8 implică dreptul părintelui de avea la dispoziție măsuri eficace pentru a i se asigura dezvoltarea raporturilor legale cu copilul său. Această obligație nu este una absolută, întrucât reunirea unui părinte cu copilul său după o perioadă mai lungă de timp poate impune anumite pregătiri. Natura și întinderea acestora depinde de circumstanțele fiecărei spețe, iar obligația statelor de a recurge la forța lor
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
dezvoltarea raporturilor legale cu copilul său. Această obligație nu este una absolută, întrucât reunirea unui părinte cu copilul său după o perioadă mai lungă de timp poate impune anumite pregătiri. Natura și întinderea acestora depinde de circumstanțele fiecărei spețe, iar obligația statelor de a recurge la forța lor coercitivă este limitată. În realitate, statul a considerat că aceste obligații ale statelor trebui să țină cont de drepturile și interesele persoanelor vizate, în special de interesul superior al minorului. Curtea admite că
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
său după o perioadă mai lungă de timp poate impune anumite pregătiri. Natura și întinderea acestora depinde de circumstanțele fiecărei spețe, iar obligația statelor de a recurge la forța lor coercitivă este limitată. În realitate, statul a considerat că aceste obligații ale statelor trebui să țină cont de drepturile și interesele persoanelor vizate, în special de interesul superior al minorului. Curtea admite că atunci când contactul cu părinții riscă să pună în primejdie aceste interese, autoritățile naționale au sarcina de a veghea
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
Pe de altă parte, statul român nu a luat nicio măsură coercitivă la adresa fostului soț al reclamantei ori alte măsuri utile pentru executarea hotărârii, precum asistența psihologică a copilului. De aceea, Curtea a constatat că statul român și-a neglijat obligațiile pozitive impuse prin prevederile art. 8 din Convenție. Reclamanta, cetățean francez, a fost căsătorită cu un bărbat având dublă cetățenie, română și americană. În urma divorțului celor doi, instanța a decis să încredințeze copiii reclamantei. În vara lui 1990, cei doi
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
pe care acestea le emit, în special cu privire la cererile de a proteja minorii împotriva scoaterii lor ilicite din țară: ""măsura de a obliga reclamanta pârâtă să solicite acordul pârâtului reclamant la părăsirea țării împreună cu unul dintre copii este justificată și obligația pozitivă a statului de a ocroti viața de familie, astfel cum a fost reglementată de art.8 CEDO și detaliată de jurisprudența Curții, în cazuri precum Monory împotriva României și Ungariei sau Ignaccolo-Zenide împotriva României, în măsura în care părăsirea țării de către mamă
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
Aceste critici au vizat diferențele de tratament juridic instituite intre bărbați și femei sub aspectul condițiilor de pensionare, solicitându-se în mod constant egalizarea acestora. Criticile au fost invocate nu doar din perspectiva bărbaților, care s-au considerat discriminați prin obligația de a munci pana la o vârsta mai înaintata decât femeile, așa cum releva Decizia nr. 888 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 24 ianuarie 2007, dar și din perspectiva femeilor, nemulțumite
Discriminare sexuală în relațiile de muncă () [Corola-website/Science/322655_a_323984]
-
egală cu cea a bărbaților. Câteva din cauzele pe care Curtea Constituțională le-a avut pe rol. În domeniul egalității de tratament intre femei și bărbați, o directiva bazata pe jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene prevede transferul de obligații între cele două părți (reclamant și pârât). Dacă o persoană se consideră nedreptățită prin neaplicarea principiului egalității de tratament și dacă există o prezumție de discriminare, pârâtul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
Discriminare sexuală în relațiile de muncă () [Corola-website/Science/322655_a_323984]
-
în numele tatălui și că un calendar provizoriu, accesul a fost stabilit într-o hotărâre din ianuarie 2005. Curtea nu a considerat în mod special rolul articolului 21 din Convenția de la Haga în hotărârea sa. Cu toate acestea, a reiterat că obligațiile pozitive impuse statelor în temeiul articolului 8 din CEDO a trebuit să fie interpretate în lumina Convenției de la Haga. Curtea a arătat că doar foarte târziu, la începutul anului 2005, după ce autoritățile române au fost notificate de începerea procedurilor la
Lafargue vs. România () [Corola-website/Science/322709_a_324038]
-
Curtea a statuat că un astfel de pas ar fi fost inadecvat și a fost în orice caz, o metodă indirectă și excepțională de executare. În continuare, Curtea a considerat că lipsa de reacție a tatălui nu exonerează autoritățile de obligațiile lor în materie. Acesta a atras atenția la faptul că mama a fost supusă la o amendă administrativă doar o singură dată, procurorii pronunțând NUP la majoritatea plângerilor penale formulate de tată în decursul celor 6 ani de zile în
Lafargue vs. România () [Corola-website/Science/322709_a_324038]
-
centrale (Capitolul IV) în domeniul responsabilităților părinților. El conține legi specifice privind cazurile de răpire a copilului și referitoare la drepturile de acces. Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 nu se aplică în materie de filiație, adopție, stabilire nume minor, emancipare, obligație de întreținere, acte fiduciare și succesiuni ori în privința măsurilor luate ca urmare a săvârșirii de către minor a unor fapte penale. Indiferent de locul unde a fost încheiată căsătoria sau de cetățenia avută de soți, cererea de divorț poate fi introdusă
Bruxelles II () [Corola-website/Science/322690_a_324019]