56,840 matches
-
Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar european ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), cristei de câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar-mic
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
astfel transmis mai departe după 1832. , purtând același numele ca și moșia de baștină, a început să se impună pe plan politic, militar și diplomatic de pe vremea lui Mihai Viteazul, când membri ai ei erau prezenți în Divanul țării, pe câmpuri de luptă și în misiuni diplomatice. Astfel, odată cu declinul Craioveștilor, începea să câștige teren, braț la braț cu Goleștii, Bălenii, Bălăcenii și Cantacuzinii. După cum arăta istoricul Constantin Șerban, făcând recurs la Virgiliu Drăghiceanu, curtea de la Brâncoveni a familiei s-a
Familia Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332425_a_333754]
-
Bateria de artilerie este o subunitate compusă din mai multe piese de artilerie (tunuri, obuziere, mortiere sau rachete) împreună cu mijloacele de tracțiune, utilajul și personalul necesar. Piesele respective sunt grupate în scopul de a facilita o mai bună comunicare între câmpul de luptă și punctul de control (comandamentul), precum și pentru a asigura dispersia echipajele constitutive de artilerie și a sistemele lor. Termenul este utilizat, de asemenea, în contextul naval pentru a descrie grupurile de arme de foc amplasate pe navele de
Baterie de artilerie () [Corola-website/Science/332437_a_333766]
-
a descrie grupurile de arme de foc amplasate pe navele de război. Din punct de vedere istoric termenul de „baterie”, se referă la un grup/sistem de artilerie (de obicei tunuri, obuziere sau mortiere) în acțiune, utilizat în calitate de artilerie de câmp ori într-un asediu de cetate sau oraș. Asediul de obicei implica mai multe baterii. Termenul, de asemenea, a ajuns să fie folosit pentru un grup de tunuri dintr-o fortificație fixă, de apărare, de coastă sau de frontieră, precum și
Baterie de artilerie () [Corola-website/Science/332437_a_333766]
-
astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx")căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), vulpe roșcată (" Vulpes vulpes"), iepure de câmp (" Lepus europaeus"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") sau șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
de pe Volga ai Hanului Mamac. Datând cel puțin din secolul XV, fântâna a fost reabilitată de câteva ori de-a lungul timpului. În 1970, și spațiul adiacent au fost incluse în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, sub numărul 1754 („Câmpul de luptă a lui Ștefan cel Mare cu tătarii/1970/ist./N/”). Înainte de renovarea din 2014, fântâna se afla în stare avansată de degradare, apa nu mai era potabilă, iar lemnul de la fântână era putrezit. Potrivit unei legende, o fată
Fântâna Cadânei () [Corola-website/Science/332518_a_333847]
-
timp o privire lucida, uneori critică asupra subiectelor. Imprevizibilul, incertitudinea, aspecte legate de artizanat, sunt tot atâtea direcții ce sunt chestionate prin prisma experimentului ce poate avea loc într-o expoziție de a lui, si care ne pun în raport cu diferite câmpuri ale cunoașterii, diferite perspective, energii. Dorina Chiriac Lucrările lui Cantor se află în importante colecții de artă precum MoMA New York, Centre Pompidou - Paris; Rennie Collection-Vancouver, Canada; Philadelphia Art Museum; Walker Art Center - Mineapolis; Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofía
Magica lume a “Micului Prinț”, pe scena Teatrului de Comedie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105840_a_107132]
-
ales pentru tablourile sale cu flori, Octav Băncilă (1872, Corni, Botoșani - 1944, București) este un portretist redutabil, multe dintre lucrările sale din această categorie, purtând însă titluri generice. În 7 februarie sunt propuse două asemenea opere. Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Dimineața la câmp Profetul (1914), provine din colecția George Macovescu, Ministru de Externe (1972-1978) și Președinte al Uniunii Scriitorilor (1978-1982). Realist prin excelență, atât datorită perioadei de studii de la Academia bavareză din München, dar și a faptului că principiile sale estetice au fost
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
decorativă. Valoare estimativă: 10.000 - 15.000 de euro. Semnalăm și două creații ale lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886, Pitești - 1975, București), de această data de o cromatică exuberantă: Noaptea de Înviere (6.000 - 9.000 de euro) și Dimineața la câmp (2.000 - 3.500 de euro), datată 1925. Cea de a doua a făcut parte din expoziția Rudolf Schweitzer-Cumpăna 125 de ani de la naștere, deschisă în 2011, la Muzeul Național Cotroceni și este reprodusă în catalogul Comori ale artei românești
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
uităm că a plecat în plină glorie, adorat, atunci când avea o carieră strălucitoare, interpretând roluri memorabile, compoziții cu totul remarcabile în pelicule precum Duminică la ora 6, al lui Lucian Pintilie, Diminețile unui băiat cuminte și Ilustrate cu flori de câmp pelicule purtând semnătura lui Andrei Blaier, Dincolo de nisipuri și Prea mic pentru un război atât de mare, în regia lui Radu Gabrea, Rătăcirea lui Alexandru Țâțos, Porțile albastre ale orașului, Barieră, Asediul, Împușcături sub clar de luna de Mircea Mureșan
Dan Nuțu, un alergător de cursă lungă, se destăinuie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105875_a_107167]
-
aceste zile animalele vorbesc, căpătând puteri neobișnuite. Obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii sunt însoțite de multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de strigături și zgomote. În ajunul Bobotezei se pregătește o masă asemănătoare celei din ajunul Crăciunului. În "camera de curat", sub o față de masă se pune fân, iar pe fiecare colț, câte un bulgăre de sare. Deasupra
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
toate scenele naționale (București, Iași, Cluj, Craiova, Timișoara), precum și în alte numeroase orașe. Numeroase piese radiofonice realizate de Teatrul Național Radiofonic. - la Editura Cartea Românească: PĂIANJENUL ÎN RANĂ (teatru), 2007; GROAPA DIN TAVAN (teatru), 2007; OMUL PUBELĂ. FEMEIA CA UN CÂMP DE LUPTĂ (teatru), 2007; CAFENEAUA PAS-PAROL (roman), 2008 SINDROMUL DE PANICĂ ÎN ORAȘUL LUMINILOR (roman), 2009; DOMNUL K. ELIBERAT (roman), 2010; DEZORDINEA PREVENTIVĂ (roman), 2011; LA MASĂ CU MARX (poezie), 2011; CABARETUL CUVINTELOR (teatru), 2012; NEGUSTORUL DE ÎNCEPUTURI DE ROMAN
Matei Vișniec prezintă conferința Festivalul de la Avignon, capitala mondială a teatrului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105880_a_107172]
-
nou interval de timp. Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, ce debutează în ziua de Sfântul Nicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieții omului simplu de la țară: muncile agricole, fertilitatea câmpului, roadele bogate etc. Sfântul Vasile. Moașa se pregătește cu colaci împodobiți cu bănuți. Asistată de mamă, moașa trece prin colac copiii de până la un an, de trei ori, apoi se închină și-i ridică la grinda casei urându-le: "Bine
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
un om obișnuit cu șerpii și conștient de caracterul inofensiv al atacului, comportamentul de intimidare al acelui șarpe avusese efectul scontat: uluirea și imobilizarea adversarului, pentru a-și crea răgazul necesar fugii." Se hrănește în principal cu șopârle: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de stâncă ("Darevskia saxicola"), șopârlă de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârlă de nisip ("Eremias arguta"), mai rar cu păsări și puii și ouăle lor (ciocârlii, presuri, pietrari) și rozătoare de mărimea popândăilor sau mai mici (popândăi, șobolani, șoareci
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
o formează reptilele, îndeosebi șopârlele: șopârlele de ziduri ("Lacerta muralis") și gușterii ("Lacerta viridis"), iar pentru șerpii adulți principala pradă o reprezintă rozătoarele: hârciogii ("Cricetus") și popândăii ("Citellus"). În Crimeea în hrana exemplarelor studiate au fost găsite reptile - șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârla de stâncă ("Darevskia saxicola") și șarpele de casă ("Natrix natrix"), păsări - presura ("Emberiza") și mamifere - popândăi ("Spermophilus"), arvicoline ("Arvicolinae"), șoareci de pădure ("Apodemus sylvaticus"), hârciogi ("Cricetidae") și chițcani ("Soricidae"). În regiunea Astrahan
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
popândăi ("Spermophilus"), arvicoline ("Arvicolinae"), șoareci de pădure ("Apodemus sylvaticus"), hârciogi ("Cricetidae") și chițcani ("Soricidae"). În regiunea Astrahan șarpele rău din regiunile de semideșert se hrănește cu șopârle de nisip ("Eremias arguta") și șopârle rapizi ("Eremias velox") (31,5%), șopârle de câmp ("Lacerta agilis") (22,5%), pui de ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), de ciocârlan moțat ("Galerida cristata") și de ciocârlie mică ("Calandrella rufescens") (13,5%), pietrari ("Oenanthe") (9%), popândăi mici ("Spermophilus") (31,5%), gerbili ("Gerbillinae") (18%), șoareci săritori ("Dipodidae") (13,5
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
hârciogi ("Cricetidae") și chițcani ("Soricidae"). În regiunea Astrahan șarpele rău din regiunile de semideșert se hrănește cu șopârle de nisip ("Eremias arguta") și șopârle rapizi ("Eremias velox") (31,5%), șopârle de câmp ("Lacerta agilis") (22,5%), pui de ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), de ciocârlan moțat ("Galerida cristata") și de ciocârlie mică ("Calandrella rufescens") (13,5%), pietrari ("Oenanthe") (9%), popândăi mici ("Spermophilus") (31,5%), gerbili ("Gerbillinae") (18%), șoareci săritori ("Dipodidae") (13,5%), hârciogi ("Cricetulus") (18%), precum și cu insecte și păianjeni În
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
o viață retrasă, ascuns sub pietre sau în galerii pe care le sapă cu botul, ieșind numai când caută prada. Năpârlesc de 4-5 ori pe an (în captivitate). Se hrănește cu rozătoare de talie mare și mijlocie ca șoareci de câmp, șobolani, popândăi, gerbili, hârciogi, cu iepuri tineri, păsări (de mărimea unui porumbel) și cu puii și ouăle lor, mai rar cu șopârle (saurofagie facultativă). Vânează de dimineață până la apusul soarelui. După ce a apucat prada cu gura, se încolăcește în jurul ei
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Glaire și buncărul 211 de lângă podul Pont Neuf. Această zonă neapărată permitea desfășurarea unui atac dinspre nord, forțele germane putând folosi un drum aflat în stare bună pentru deplasarea pe direcția Fleigneux-Saint-Menges-Glaire-Sedan. Sistemele defensive de la Sedan nu era întărit cu câmpuri minate corespunzătoare. Armata a II-a franceză trebuia să apere un front de 70 km și primse pentru plasarea pe teren doar 16.000 de mine. Dintre aceste, 7.000 de mine fuseseră încredințate diviziilor de cavalerie, care trebuiau săle
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
înaintării germane prin sudul Belgiei. Pentru apărarea aliniamentului Meusei au rămas doar 2.000 de mine. Dintre acestea, Divizia de infanterie a 55-a a primit doar 422. Nici măcar toate acestea nu au fost plasate pe teren, iar unele dintre câmpurile minate au fost dezafectate sau mutate când s-a început construirea unor buncăre în zona Sedan. Armata germană a înaintat prin sudul Belgiei pe 12 mai, iar generalii Ewald von Kleist și Guderian au declanșat atacurile asupra punctelor stabilite în
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
de recunoaștere. Acestea au descoperit că buncărul 211 era încă activ. Din poziția pe care o ocupa în fața capului de pod, francezii din buncărul 211 împiedicau traversarea în condiții sigure a râului de către germani. Un pluton de de tunuri de câmp de 75 mm cu țeavă scurtă a încercat să distrugă buncărul, dar fără succes. Pe poziție a fost adus un tun Flak 88mm multirol cu ajutorul căruia s-a reușit scoaterea din luptă a buncărului. Următoarea tentativă de traversare a râului
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
avea un blindaj de 30 mm în vreme ce tancul francez Hotchkiss avea un blindaj de 45 mm, iar Char B1 unul de 60 mm. Tunurile blindatelor franceze de 47, respectiv 75 mm, erau superioare celor germane. În cazul unei lupte în câmp deschis, tancurile lui Guderian nu aveau șanse de victorie în fața celor aliate. Guderian comanda o forță blindată formată în principal din Panzer I și II. Divizia sa avea în dotare doar 30 de tancuri grele Panzer IV. Cu toate acestea
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
cel mai probabil cursul campaniei. Comandanții francezi, plasați mult în punctele de comandă aflate mult în spatele frontului, tributari ai doctrinei războiului metodologic și în plus profund șocați de violența atacului, au fost lipsiți de imaginea reală a situației dinamice de pe câmpul de luptă. Când când comandanții primeau informațiile de pe linia frontului, ele erau deja depășite de evoluția luptelor. Aceste întârzieri aveau să se dovedească dezastruoase. Deplasarea spre Bulson a început la ora 16:00 pe 13 mai. La 07:30 pe
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
oraș fără importanță strategică s-a desfășurat o bătălie de două zile, în curscul căreia germanii au venit în contact pentru prima oară cu tancul greu francez Char B1-Bis. Acest model de tanc și-a dovedit superioritatea de necontestat pe câmpul de luptă. Tancul comandat de Pierre Billotte a fost invulnerabil la loviturile antitanc germane, continuând lupta după ce a fost lovit de 140 de ori. În același timp, echipajul comandat de Billoette a distrus 13 blindate germane - 2 PzKpfw IV și
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
alpinium Cass"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), rușulița ("Hieradum aurantiacum"), omag galben ("Aconitum anthora"), taula ("Spiraea salicifolia"), ruginita ("Asplenium adulterinum"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), unghia ciutei ("Ceterach officinarum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), coada iepurelui ("Sesleria caerulea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), rogoz ("Carex acutiformis"). În vecinătatea
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]