57,527 matches
-
transporta pe calea ferată aproape 80 hl), singurele mijloace de comunicare care erau practicabile pentru mărfuri erau reprezentate de către căile maritime și fluviale. Doar câteva dintre vinurile de cea mai bună calitate și cu renume puteau face față acestor lungi călătorii și cheltuielilor aferente. Pe parcursul întregului secol al XVIII-lea, nu exista practic o piață a vinurilor la nivel național. Exista cu toate acestea o piață a alcoolului. De origine grecească (ambix) apoi arabă (al ambic și al kohol), producerea acestuia
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un condei vibrant și euforic, nu-i doar un surâzător concept de filosofie a culturii, ci urcă din fericita alcătuire lăuntrică a unui artist polivalent, care visează treaz la vremurile antice și la epoca de strălucitoare plenitudini a Renașterii. O „călătorie în câmpul ideilor” se arată a fi elevata sa incursiune în domeniul de elecție, Introducere în studiul arhitecturii (1926), ca și acel „essai critique”, Palladio (1928), de o pătrunzătoare inteligență analitică. Mai tehnic, un Dicționar de termeni privind arta românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
către Simon, îngr. Ileana Corbea, pref. Nicolae Florescu, Cluj-Napoca, 1993. Traduceri: Vitruviu, Despre arhitectură, București, 1964 (în colaborare cu Grigore Ionescu și Traian Costa). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, V, 360-364; Călinescu, Ulysse, 399-402; Mihail Sebastian, Note despre o carte de călătorie, RFR, 1938, 7; Radu Patrulius, George Matei Cantacuzino, „Arhitectura”, 1975, 4, 5; Anghelescu, Creație, 117-244; Zaciu, Lancea, 129-145; Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii, București, 1982, 79-80; Petre Pandrea, Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
fonction. Leș choses s'avèrent être d'autant plus compliquées dans le cas de la traduction littéraire. Și l'on traduit des métaphores comme " la sève de nos yeux " par " lacrimile " (" leș larmes "), " leș ramures d'un voyage " par " itinerariul unei călătorii " (" l'itinéraire d'un voyage "), " au midi de la nuit " par " la miezul nopții " (" à minuit "), ou bien une personnification comme " le băteau jette son cri " par " sirenă vaporului sună " (" la sirène du navire retentit "), a-t-on vraiment traduit ? Le sens est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1995, p. 20. 952 V. Sean Cotter, " The Soviet Translation : Romanian Literary Translators after World War Two ", în op. cît., p. 842. 953 À ce titre, Sean Cotter mentionne l'affirmation de Tudor Vianu : " O traducere trebuie să fie o călătorie într-o țară străină. " (" Une traduction doit représenter un voyage dans un pays étranger. " Notre traduction.) V. Tudor Vianu, Literatura universală și literatura națională, Editura de Stat pentru literatură și arta, București, 1956, p. 275. 954 V. Sean Cotter, " The
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
D. Gusti, cu versuri și proză, V. A. Urechia, autor de poezie patriotică și erotică, precum și al „romanului național” Coliba Măriucăi, și G.-R. Melidon, tot atât de neinteresant în ipostaza de versificator ca și în aceea de autor al însemnărilor de călătorie în Moldova de Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie, scrise cu emoție discretă și cu darul de a însufleți aridele amănunte istorice, este prezent Gh. Sion, iar un G. Hâncu este autorul unei serii de scrieri în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
patriotică și erotică, precum și al „romanului național” Coliba Măriucăi, și G.-R. Melidon, tot atât de neinteresant în ipostaza de versificator ca și în aceea de autor al însemnărilor de călătorie în Moldova de Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie, scrise cu emoție discretă și cu darul de a însufleți aridele amănunte istorice, este prezent Gh. Sion, iar un G. Hâncu este autorul unei serii de scrieri în proză intitulate pretențios Serile romane sau Cinci nuvele religioase. Printre autorii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
burse, în 1878 fusese trimis, împreună cu Aristizza Romanescu, la Paris, pentru studii. Întors acasă, este numit, în locul defunctului Mihail Pascaly, director de scenă. Plecând mai târziu de la Teatrul Național, își înjghebează o trupă, cu care colindă prin țară. După o călătorie în Apus, joacă din nou pe scena din București. În 1891, cu trupa Naționalului, el efectuează un temerar turneu la Viena. Bolnav de cancer, e trimis la Paris pentru a fi operat. Cu jocul său cerebral și pasionat deopotrivă, susținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
scrie: "...nimic în lumea aceasta sau în lumea viitoare nu poate înlocui nimic..." *3. Cu alte cuvinte, nici o categorie autentică de valori nu are un adevărat echivalent. Nu există veritabili înlocuitori, în practică, literatura poate, evident, să înlocuiască multe lucruri - călătoria sau șederea în țări străine, experiența directă, viața trăită de altcineva ; și poate fi folosită de istoriografi ca document social. Dar are oare literatura o funcție pe care nimic altceva nu poate s-o îndeplinească atât de bine ca ea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
retoric-convențional, în sensul convenției „clasice”, astfel încât „absența” se înveșmântează într-un bogat decor, al cărui simbolism complicat camuflează vidul interior. Lipsa unei evoluții stilistice, reluarea acelorași teme și motive, de la un volum la altul, își pot găsi astfel o explicație. Călătoria („exodul”), corabia (luntrea), moartea și reînvierea, umbra, devenirea (destinul), apa (fluviul, ploaia, marea), lumina (soarele, focul), fântâna, ochiul și orbirea, cunoașterea sunt polii simbolici ai acestui univers poetic. O poezie emblematică, Și parcă totul?, indică sensul unui exod universal, dinspre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
așa cum revista secesionistă Ver Sacrum (Primăvara sacră) se referea deopotrivă la un ritual de inițiere și consacrare a tinerilor romani, dar și la simbolurile vernale ale noului val, iar Zolotoe Runo (Lâna de Aur) face apel la mitologia greacă, la călătoria argonauților sub îndrumarea lui Iason în căutarea Lânei de Aur, metaforă pentru idealul estetic al unei noi generații. Aparent, spațiul feeriilor este cel mai departe de categoriile negative ale simbolismului la confluență cu decadentismul, dar dacă acceptăm diluarea acestora într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturilor lui Moreau. Acestui ansamblu realizat pe baza laboratorului de creație i se adaugă aluziile, citatele cele mai diverse, o parte menționate anterior. "Acumularea enunțărilor de subiecte posibile, de crochiuri, copii, desene după publicațiile cele mai diverse de relatări de călătorie ilustrate până la planșele obținute din atlasele zoologice studii după modelul viu, amintiri de peisaje servesc unei arte compozite și cu atât mai derutantă cu cât amalgamează, și în ceea ce privește tehnica picturală, referințele cele mai diverse: citări din Mantegna, culoare venețiană, ceruri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orientul apropiat, cât și în extremul orient. Dincolo de influența lui Claude Monet, în preajma căruia s-a aflat timp de doi ani petrecuți la Giverny, influență manifestată în pointilismul unei bune părți a operei sale, Mützner a integrat experiența culturală a călătoriei sale în Japonia de o manieră impresionistă uneori, dar încorporând ceva din decorativismul nipon, spre exemplu în picturi precum Femeie cu umbrelă japoneză. Chiar dacă opiniile privitoare la edificarea unei arte naționale ale lui Tzigara-Samurcaș diferă de cele ale lui Leon
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru a conferi peisajului acea notă nostalgică în care, pentru scurt timp, reveria recuperează lumi vrăjite și mistere închipuite. Pictorul sibian Octavian Smigelschi (1866-1912), marcat asemeni lui Kimon Loghi de pictura lui Arnold Böcklin, Franz von Stück, face o primă călătorie la München, în 1897, ca apoi să viziteze în repetate rânduri Viena și Dresda -realizează compoziții cu subiect fantastic, în care mitologia greco-latină acompaniază discret temele folclorului authton. Din cele patru cicluri care poartă amprenta simbolismului, Îngerul morții (1910-1911), Quartetul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al poveștii de dragoste din Luceafărul, poezie cunoscută prin intermediul volumului publicat de Titu Maiorescu. În același timp, este posibil ca regina să fi fost la curent și cu basmul popular românesc preluat de Kunisch și publicat într-un memorial de călătorie apărut la Berlin în 1861. Mihai Eminescu utilizase basmul lui Kunisch într-un poem cu titlul, Fata în gradina de aur, modificând finalul. În povestea reginei, raportul seducător-sedusă este inversat, Zânele, Luna, ipostaze ale unei feminități supranaturale, încearcă să-l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
omul de artă, sfârșitul trebuie să se încadreze într-o demnitate estetică: "Il faut finir en beauté!". Melancolia sa s-a rarefiat până la disoluție într-o mască, ca și cea a personajului matein, Pantazi înainte de a părăsi România pentru o călătorie necunoscută. Pallady se află sub influența seccesionului Münchenez când pictează Ofelia, (ulei pe lemn 0,840 x 0,439 cm, inventar 244, semnat jos, MNAR), se pot sesiza și o serie de stângăcii, dar este un tablou de început al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
peisajele din Macedonia, a peisajelor venețiene ale Ceciliei Cuțescu-Storck, ale celor franceze ale lui Samuel Mützner și Alexandru Poitevin-Scheletti, a peisajelor bulgare ale lui Artachino, engleze ale Alexandrei Popini, spaniole ale lui Jean Al. Steriadi. Avem astfel o pictură a călătoriei și evaziunii, a deschiderii perspectivale către spații "exotice", concomitent deschiderii picturii românești către modernitate și curentele ei specifice. Pe 21 aprilie 1907, societatea dobândește personalitate juridică și se alege un nou comitet, în care intră, alături de Gheorghe Petrașcu, Oscar Spaethe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
efect macabru, menit să confere întâlnirilor ceva din suspansul și teatralitatea unei mese negre. Oricum, oficiantul misterelor se vrea adorat în chip total, asemeni unei divinități păgâne căreia i se aduc sacrificii. Masca lui Dante deschide pentru neofit posibilitatea unei călătorii inițiatice prin infern către paradis, în excelsiorul poeziei. Salonul păstrează ambiguitatea unui spațiu liminal unde cele două lumi aparent ireconciliabile se întâlnesc oferind o viziune apoteotică căreia tronul îi conferă centrul de greutate al unei judecăți infailibile. Vizitatorii sunt "judecați
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aleg să-și decoreze interiorul casei, dacă nu să o și construiască. Una dintre temele romanului lui Huysmans, În răspăr (1884), este și această relație pe care personajul o întreține cu propria sa casă, transferând ceea ce ține de exterioritatea dezirabilă, călătoria, sau de o temporară dorință de recluziune austeră, chilia, în interiorul propriei sale locuințe, capabilă să suporte metamorfoza dorită. Des Esseintes își amenajează permanent locuința sa din Fontenay, adăugând nu numai piese noi colecțiilor sale de artă, dar și plasându-le
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui Toulouse-Lautrec. Pictorul era atras de poezia decadent-simbolistă, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Baudelaire,pentru ultimul are un adevărat cult -, păstrând atunci când se decide să se înroleze pentru Alger, un singur volum, Les fleurs du mal, pe care își notează impresiile de călătorie. În țară era un apropiat al cercurilor simboliste, prieten cu Ștefan Petică, Ion Pillat, Minulescu, iar influența simbolistă va reverbera până și în picturile sale cu țărani. Autoportretul intitulat În cabaret propune o inserție a artistului în lumea sulfuros-pestriță a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viitorului; - prezența ecourilor mitice; - istoria și peisajul românesc; - folclorul: - știința și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira; revolta; sarcasmul. Eminescu poate fi socotit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În luncă”, „Secerisul”, „Cositul”) și toamna („Toamna țesătoare”) Își găsesc imaginile specifice, dar iarna este un anotimp „fascinant” (poate indus de o anumită stare maladivă?). Coșbuc nu detestă iarna, dar pe V. Alecsandri Îl Înfioară. De aceea iarna pleacă În călătorie, În lumea soarelui. Pastelul „Iarna”, apărut În „Convorbiri literare” la 1 aprilie 1868, repetă În mare măsură tabloul hibernal stând sub semnul aceleiași Încremeniri, respingând parcă viața: ” Din văzduh, cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a doua și În partea a treia, planul terestru și cel cosmic se separă. Partea a doua este consacrată planului terestru, Cătălinei care acceptă iubirea lui Cătălin, pe când partea a treia raportată În exclusivitate la planul planul cosmic, oferă spectacolul călătoriei Luceafărului prin univers și dialogul cu Demiurgul. Acesta Îi dezvăluie lui Hyperion motivele pentru care nu poate răspunde rugăminții sale de a-1 transforma Într-un muritor. Poemul Începe Într-o atmosferă de basm, evidențiindu-se sursa folclorică de inspirație
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
forța sentimentelor, lirismul, setea de iubire ca act al cunoașterii absolute. Zborul Luceafărului devine un fulger („Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele") amintind de dinamismul luminii, pură energie surprinsă În curgerea ei prin timp și spațiu. Punctul final al călătoriei este spațiul demiurgic, atemporal, acel moment de dinaintea nașterii lumilor: „Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremeancearcă În zadar Din goluri a se naște". În dialogul cu Demiurgul, Luceafărul este Însetat de repaos: „Și din repaos
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apere averea și starea postelnicului. Adevărul era că Păturică era pus În situația de a fura cu sfanțul. Scriitorul oferă chiar o notă contabilă din care rezultă intenția parvenitului. O primă măsură luată de Păturică este aceea că face o călătorie la zece moșii ale postelnicului și la fiecare din ele găsește mari „dezordini” ale arendașilor. Dinu Păturică Însă Îi despoaie pe fiecare de câte cinzeci de pungi de bani. Cu siguranță, arendașii, mai toți greci, trebuia să-și scoată paguba
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]