57,403 matches
-
regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.263 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Împuțita se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de carne de vită și de produse lactate. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Împuțita era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), găgăuză (%), ucraineană (%) și română (%).
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.506 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Golița se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie. În sat funcționează o fermă de carne și de produse lactate. De asemenea, aici există o moară și o fabrică de cherestea. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Golița era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%), rusă (%) și română (%).
Golița, Bolgrad () [Corola-website/Science/318263_a_319592]
-
În prezent, satul are 2.144 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Hasan-Batâr se ocupă în principal cu agricultura, aici existând teren arabil și podgorii. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc vite și oi. Produce de cereale, carne și produse lactate, struguri. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Hasan-Batâr era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Hasan-Batâr, Bolgrad () [Corola-website/Science/318271_a_319600]
-
satul are 1.211 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Băneasa se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie. Începând din 1974 a fost înființată o fermă de păsări care producea anual 200 de tone de carne de curcan. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Băneasa era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și ucraineană (%).
Băneasa, Bolgrad () [Corola-website/Science/318272_a_319601]
-
cantitatea de vin produsă de Franța. Calitatea vinurilor de Languedoc concurând vinurile de Bordeaux. Pe lângă vinuri se mai produc în regiune măsline, fructe și orez. În regiunile de deal și munte se practică creșterea oilor, caprelor, ca și producrea de carne și brânzeturi. În regiunile de coastă se practică pescuitul, în rest toată regiunea este deschisă turismului.
Languedoc () [Corola-website/Science/318282_a_319611]
-
ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele "„made in România”" sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an în perioada interbelică devenind un importator net, pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie 2009 situația se prezintă astfel: România dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din Europa, încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
în gospodăriile populației. Consumul anual în România se ridică la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proporție de 70 la sută numai din importuri. Înainte de 1989, în România erau crescuți aproape 15 milioane de porci. Livrările de carne și produse procesate din carne de porc, provenind de la firme românești pentru piața UE, au fost interzise din anul 2003, deoarece România folosea pentru eradicarea pestei porcine clasice vaccinarea porcilor. În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
în România se ridică la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proporție de 70 la sută numai din importuri. Înainte de 1989, în România erau crescuți aproape 15 milioane de porci. Livrările de carne și produse procesate din carne de porc, provenind de la firme românești pentru piața UE, au fost interzise din anul 2003, deoarece România folosea pentru eradicarea pestei porcine clasice vaccinarea porcilor. În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicția impusă
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
românești pentru piața UE, au fost interzise din anul 2003, deoarece România folosea pentru eradicarea pestei porcine clasice vaccinarea porcilor. În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicția impusă firmelor românești privind livrările de carne de porc, considerând că pesta porcină nu este încă ținută sub control. La sfârșitul lunii octombrie 2012, efectivele totale de porci erau de 2,7 milioane de capete, din care peste 1,8 milioane de capete se găseau în fermele
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de lapte realizată în plus. În schimb, dacă producem mai puțin decât ne-am angajat, vacile vor trebui să se abțină în următorii ani să dea la fel de mult lapte, pentru că UE ne va tăia cota. Anual, România exportă ovine și carne de oaie în valoare de circa 150 de milioane de euro, fiind pe locul patru în UE. În anul 2013, fermierii au înregistrat 9,11 milioane de oi și capre, pentru care au primit subvenții în valoare de peste 6,66
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
150 de milioane de euro, fiind pe locul patru în UE. În anul 2013, fermierii au înregistrat 9,11 milioane de oi și capre, pentru care au primit subvenții în valoare de peste 6,66 milioane de euro numai de la UE. Carnea de pui necesară pentru consumul local este asigurată în mare parte din producția locală. Anual, România importă circa 80.000 de tone de carne de pui din străinătate și exportă 50.000 - 60.000 de tone. Piața internă a cărnii
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
pentru care au primit subvenții în valoare de peste 6,66 milioane de euro numai de la UE. Carnea de pui necesară pentru consumul local este asigurată în mare parte din producția locală. Anual, România importă circa 80.000 de tone de carne de pui din străinătate și exportă 50.000 - 60.000 de tone. Piața internă a cărnii de pasăre se ridică la aproximativ un miliard de euro (anul 2008) Consumul total de carne de pasăre în România a fost, în anul
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Carnea de pui necesară pentru consumul local este asigurată în mare parte din producția locală. Anual, România importă circa 80.000 de tone de carne de pui din străinătate și exportă 50.000 - 60.000 de tone. Piața internă a cărnii de pasăre se ridică la aproximativ un miliard de euro (anul 2008) Consumul total de carne de pasăre în România a fost, în anul 2007, de 370.000 de tone, dintre care 70% au provenit din producția internă, iar restul
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
România importă circa 80.000 de tone de carne de pui din străinătate și exportă 50.000 - 60.000 de tone. Piața internă a cărnii de pasăre se ridică la aproximativ un miliard de euro (anul 2008) Consumul total de carne de pasăre în România a fost, în anul 2007, de 370.000 de tone, dintre care 70% au provenit din producția internă, iar restul de 30% din importuri. Consumul de carne de pasăre este în prezent (2008) de 20 kg
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
un miliard de euro (anul 2008) Consumul total de carne de pasăre în România a fost, în anul 2007, de 370.000 de tone, dintre care 70% au provenit din producția internă, iar restul de 30% din importuri. Consumul de carne de pasăre este în prezent (2008) de 20 kg pe an pe cap de locuitor, fără autoconsum, nivel similar celui din țări precum Ungaria și Bulgaria. Consumul anual de ouă este de circa 235 per capita (anul 2008). În anul
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
similar celui din țări precum Ungaria și Bulgaria. Consumul anual de ouă este de circa 235 per capita (anul 2008). În anul 2007, producția totală de ouă a fost de 6,52 miliarde bucăți. În anul 1997, producția internă la carne de pasăre înregistra un total de 105.600 tone și 1,450 miliarde bucăți la ouă de consum. Pe piața de carne de pasăre, concurenții principali sunt Transavia, Agricola Bacău, Avicola Buzău, Avicola Călărași, Avicola Crevedia, Agroli, Agrisol Internațional și
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
2007, producția totală de ouă a fost de 6,52 miliarde bucăți. În anul 1997, producția internă la carne de pasăre înregistra un total de 105.600 tone și 1,450 miliarde bucăți la ouă de consum. Pe piața de carne de pasăre, concurenții principali sunt Transavia, Agricola Bacău, Avicola Buzău, Avicola Călărași, Avicola Crevedia, Agroli, Agrisol Internațional și Ave Impex. În anul 2003, apicultura din România a înregistrat cea mai mare producție de până atunci, peste 20.000 tone de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
locuitori, preponderent albanezi. În localitate trăiesc și etnici găgăuzi, bulgari, moldoveni, ucraineni și ruși. Locuitorii satului Caracurt se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de carne și de lactate. Conform recensământului din 2001, nu exista o limbă vorbită de majoritatea populației, aceasta fiind compusă din vorbitori de bulgară (%), rusă (%), găgăuză (%), ucraineană (%) și română (%).
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.208 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Dermendere se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de carne de bovine și de lactate. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Kalanceak era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și ucraineană (%).
Dermendere, Ismail () [Corola-website/Science/318344_a_319673]
-
prezent, satul are 2.241 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Fântâna-Zânelor se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, pomi fructiferi și viță de vie. De asemenea, funcționează în sat o fermă zootehnică de creștere a ovinelor (producându-se carne de miel și lână), o moară, o cramă, un punct de desfacere a vinului, un atelier de tâmplărie și o sucursală a Stației de mașini și tractoare din Ismail. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Fântâna-Zânelor era vorbitoare de
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
locuri, Malan 60 și celelalte partide 10 locuri. PU ar fi câștigat alegerile. Smuts și cabinetul său au fost învinuiți pentru multe din greutățile care au apărut ca rezultate ale participării Africii de Sud la al II-lea Război Mondial. Deficitul de carne, lipsa de pâine albă, rata inflației și sumbrul record de locuințe al guvernului, au asigurat muniție Partidului Naționalist. În acea perioadă PU a fost caracterizat ca fiind împovărător și fără vigoare, în timp ce PN afișa energie și abilitate organizațională superioară. Al
Alegeri legislative în Africa de Sud, 1948 () [Corola-website/Science/319664_a_320993]
-
publicat prima descriere a diavolului tasmanian în 1807, numindu-l "Didelphis ursina". În 1838 diavolul tasmanian a fost redenumit "Dasyurus laniarius" de către Richard Owen, înainte de a fi mutat în genul Sarcophilus în 1841 și numit "Sarcophilus harrisii", sau "„Iubitorul de carne al lui Harris”", de Pierre Boitard. O revizuire ulterioară a taxonomiei, publicată în 1987, a încercat să schimbe numele speciei în "Sarcophilus laniarius" pe baza fosilelor aparținând a câteva animale găsite pe continent. Acestă schimbare nu a fost acceptată de către
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]
-
asemenea să înoate. Ei ocupă teritorii de 80-20 km², care se pot suprapune în mod considerabil peste teritoriile altor animale. Diavolii tasmanieni pot vâna prada de până la dimensiunea unui mic cangur, dar, în practică, ei sunt oportuniști și mănâncă și carne stricată și pradă vânată. Dieta lor este în mare parte variată și depinde de hrană. În medie, mănâncă echivalentul a aproximativ 15% din greutatea corpului lor în fiecare zi; totuși, ei pot mânca echivalentul a până la 40% din greutatea corpului
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]
-
lor în fiecare zi; totuși, ei pot mânca echivalentul a până la 40% din greutatea corpului lor în 30 de minute în cazul în care apare posibilitatea de înfometare. Diavolii tasmanieni elimină toate urmele, devorează oasele și blănurile, în plus față de carne, și organele interne. În acest sens, diavolul a câștigat recunoștința agricultorilor tasmanieni, pentru viteza cu care curăță o carcasă și ajută la prevenirea răspândirii insectelor care ar putea afecta altfel de animale. De ceva timp, Tasmania a fost ultimul refugiu
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]
-
rău social mai profund, nici nu văd în această formă de a câștiga bani o "meserie” acceptabilă social. Legislația României este un asemenea caz. Prostituția forțată este cunoscută și sub numele de trafic de femei, comerț cu sex, trafic de carne vie, proxenetism. Termenii care denumesc această realitate dau seamă nu numai de felul în care ea se desfășoară, dar și de felul în care ea se încadrează juridic. Este numită "prostituție" pentru că din exercițiul actului sexual se câștigă bani, este
Prostituție () [Corola-website/Science/319814_a_321143]