569,274 matches
-
limitează la acea parte a sintaxei limbii maghiare care tratează, în viziunea gramaticii tradiționale, tipurile de propoziții, părțile de propoziție, chestiunile legate de acordul dintre acestea și topica în propoziție. Propozițiile considerate în sine pot fi clasificate după structură, după actul de vorbire realizat și după aspectul lor pozitiv sau negativ.. Propoziția neanalizabilă este lipsită de raportul subiect-predicat, care nici nu îi este necesar. Poate fi subdivizată în: Propoziția analizabilă are cel puțin predicat. Poate fi de mai multe feluri. Dintr-
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
bisericuța veche de la Pătrăuți de lângă Suceava). Născut aproximativ în jur de 1560, în Suceava, decedat la 19 ianuarie 1629, în Suceava, înmormântat la Dragomirna, este atestat în februarie 1587 ca ""Ilie diac"". Documentul în care apare prima dată este un act de danie a domnitorului Petru Șchiopu pentru ""Ilie, fiul Crimcoaei din Suceava"" a seliștei Ungurașii de pe apa Sucevei, pentru participarea sa la respingerea unui atac căzăcesc asupra Moldovei. Doi ani mai târziu, i se schimbă dania la cererea sa cu
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
Cardul Internațional de Identitate pentru Studenți (ISIC) este un card de identitate cu fotografie, ce identifica deținătorul sau ca fiind student, singura formă de astfel de act recunoscută internațional. Deținătorii acestor carduri au acces la reduceri de prețuri facilitate de mai multe companii, mai ales în servicii legate de călătorii, cum ar fi bilete de avion, tren sau autobuz, închirieri de autovehicule, sau pentru cazare. Alte reduceri
Card Internațional de Identitate pentru Studenți () [Corola-website/Science/316291_a_317620]
-
not-profit, membră a confederației World Youth & Student Educațional Travel Confederation. De la de la începutul anilor 1960 până în prezent au fost emise peste 45 de milioane de carduri ISIC. Începând din 1956 pe plan mondial s-a sprijinit activ răspândirea conceptului de acte unice de identificare internațională pentru tineri, în mod special pentru studenți și elevi, în baza cărora aceștia să beneficieze de facilități speciale în perioada de formare personală și profesională. Proiectul s-a răspândit rapid, ajungându-se că în zilele noastre
Card Internațional de Identitate pentru Studenți () [Corola-website/Science/316291_a_317620]
-
înnoire a limbii”. Atunci au fost create circa 8.500 de cuvinte, dintre care cele mai multe au dispărut. Exemple de cuvinte create de scriitorul Ferenc Kazinczy, care sunt curente și astăzi: "alkalom" „ocazie”, "édeskés" „dulceag(ă)”, "egyesület" „asociație”, "évszak" „anotimp”, "felvonás" „act (de piesă de teatru)”, "füzet" „caiet”, "hálás" „recunoscător”, "kedvenc" „favorit(ă)”, "keringő" „vals”, "könnyelmű" „ușuratic(ă)”. Pe la mijlocul secolului al XX-lea a început o tendință de înlocuire a termenilor străini din domeniul sporturilor cu cuvinte maghiare. Astfel au apărut cuvintele
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
Paris unde a urmat cursurile Facultății de Drept la îndemnul părinților, dar și Școala de Antropologie de la Sorbona. Sub influența ideilor vremii, Emil Racoviță a intrat în contact cu cercurile socialiste, participând la Congresul Internaționalei a II-a și semnând actul ce proclama ziua de 1 Mai ca Ziua Internațională a Muncii. În perioada interbelică, devenit proprietar al moșiei după moartea tatălui său și crezând sincer în ideile socialiste ale vremii sale, Emil Racoviță a împărțit pământul țăranilor din Șurănești și
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
doar cu delegația Republicii Populare Ucrainene, considerată singura reprezentantă legitimă a poporului ucrainean. În timp ce Rada Centrală era obligată să părăsească Kievul și să abandoneze capitala în mâinile trupelor bolșevice, delegații la tratative au semnat, în noaptea de 9 - 10 februarie, actul care consfințea pacea dintre Ucraina și Puterile Centrale. Semnarea tratatului de pace s-a făcut în ciuda protestelor delegației bolșevicilor ucraineni. Oleksandr Sevriuk (șeful delegației), Mikola Liubinski, Mikola Levițki și Serhii Ostapenko Secretarul de stat pentru afacerile externe, Richard von Kühlmann
Tratatul de la Brest-Litovsk (Ucraina – Puterile Centrale) () [Corola-website/Science/320027_a_321356]
-
(în ) sau Actul de la 16 februarie a fost semnată de Consiliul Lituaniei la 16 februarie 1918 și proclama restaurarea unui stat independent lituanian, guvernat pe principii democratice, cu capitala la Vilnius. Actul a fost semnat de toți cei douăzeci de reprezentanți, în frunte
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
(în ) sau Actul de la 16 februarie a fost semnată de Consiliul Lituaniei la 16 februarie 1918 și proclama restaurarea unui stat independent lituanian, guvernat pe principii democratice, cu capitala la Vilnius. Actul a fost semnat de toți cei douăzeci de reprezentanți, în frunte cu Jonas Basanavičius. Actul de la 16 februarie a fost rezultatul final al unei serii de rezoluții pe această problemă, inclusiv una emisă de conferința de la Vilnius și Actul de la
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
a fost semnată de Consiliul Lituaniei la 16 februarie 1918 și proclama restaurarea unui stat independent lituanian, guvernat pe principii democratice, cu capitala la Vilnius. Actul a fost semnat de toți cei douăzeci de reprezentanți, în frunte cu Jonas Basanavičius. Actul de la 16 februarie a fost rezultatul final al unei serii de rezoluții pe această problemă, inclusiv una emisă de conferința de la Vilnius și Actul de la 8 Ianuarie. Drumul spre declararea independenței a fost unul lung și complex, deoarece Imperiul German
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
Vilnius. Actul a fost semnat de toți cei douăzeci de reprezentanți, în frunte cu Jonas Basanavičius. Actul de la 16 februarie a fost rezultatul final al unei serii de rezoluții pe această problemă, inclusiv una emisă de conferința de la Vilnius și Actul de la 8 Ianuarie. Drumul spre declararea independenței a fost unul lung și complex, deoarece Imperiul German exercita presiuni asupra Consiliului în vederea formării unei alianțe. Consiliul a trebuit să manevreze cu atenție între interesele germanilor, ale căror trupe erau prezente în
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
exercita presiuni asupra Consiliului în vederea formării unei alianțe. Consiliul a trebuit să manevreze cu atenție între interesele germanilor, ale căror trupe erau prezente în Lituania, și dorințele poporului lituanian. Efectele imediate ale anunțării restabilirii independenței Lituaniei au fost puține. Publicarea Actului a fost interzisă de autoritățile germane, iar textul a fost distribuit și tipărit ilegal. Activitatea Consiliului a fost împiedicată, iar germanii au rămas la controlul Lituaniei. Situația s-a schimbat în toamna lui 1918, după ce Germania a pierdut Primul Război
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
fost urmate de toate constituțiile Lituaniei. Declarația însăși este un element-cheie în restaurarea independenței Lituaniei în 1990. Separându-se de Uniunea Sovietică, Lituania a subliniat că este doar restaurată ca stat independent existent între cele două războaie mondiale și că Actul nu și-a pierdut puterea de lege. După ultima divizare a Uniunii Polono-Lituaniene în 1795, Lituania a fost anexată de Imperiul Rus. Pe parcursul secolului al XIX-lea, atât lituanienii cât și polonezii au încercat să-și redobândească independența. Ei s-
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
20 de membri, cu scopul de a formaliza rezoluția. Autoritățile germane nu au permis publicarea rezoluției, dar au lăsat Consiliul să funcționeze. Conferința de la Vilnius a decis și alegerea unei adunări constituante prin vot popular în cel mai scurt timp. Actul de la 11 Decembrie a fost a doua etapă în drumul spre declarația finală de independență. Primul draft, cerut de cancelarul Georg von Hertling, a fost pregătit de ministerul german de externe la 1 decembrie. Cancelaria germană și o delegație a
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
Lersner, a insistat să nu se schimbe nicio literă din textul convenit și ca toți membrii consiliului să semneze documentul. După întoarcerea delegației la Vilnius, s-a ținut o ședință a Consiliului în ziua de 11 decembrie pentru a discuta Actul. El a fost adoptat fără alte modificări. Cincisprezece membri au votat pentru Act, trei împotrivă, unul s-a abținut și unul nu a participat. Nu este clar dacă toți membrii Consiliului au semnat acest document. Actul a fost scris în
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
ca toți membrii consiliului să semneze documentul. După întoarcerea delegației la Vilnius, s-a ținut o ședință a Consiliului în ziua de 11 decembrie pentru a discuta Actul. El a fost adoptat fără alte modificări. Cincisprezece membri au votat pentru Act, trei împotrivă, unul s-a abținut și unul nu a participat. Nu este clar dacă toți membrii Consiliului au semnat acest document. Actul a fost scris în limba germană și se pare că nu s-a pregătit nicio traducere oficială
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
decembrie pentru a discuta Actul. El a fost adoptat fără alte modificări. Cincisprezece membri au votat pentru Act, trei împotrivă, unul s-a abținut și unul nu a participat. Nu este clar dacă toți membrii Consiliului au semnat acest document. Actul a fost scris în limba germană și se pare că nu s-a pregătit nicio traducere oficială în lituaniană. De aceea, surse diferite dau traduceri ușor diferite. Actul de la 11 decembrie a proclamat independența Lituaniei, dar a cerut și protecția
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
participat. Nu este clar dacă toți membrii Consiliului au semnat acest document. Actul a fost scris în limba germană și se pare că nu s-a pregătit nicio traducere oficială în lituaniană. De aceea, surse diferite dau traduceri ușor diferite. Actul de la 11 decembrie a proclamat independența Lituaniei, dar a cerut și protecția guvernului german (clauza 2) și „o alianță fermă și permanentă” cu Germania. Întrucât Actul arăta că alianța avea să se formeze pe baza convențiilor privind afacerile militare, de
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
pregătit nicio traducere oficială în lituaniană. De aceea, surse diferite dau traduceri ușor diferite. Actul de la 11 decembrie a proclamat independența Lituaniei, dar a cerut și protecția guvernului german (clauza 2) și „o alianță fermă și permanentă” cu Germania. Întrucât Actul arăta că alianța avea să se formeze pe baza convențiilor privind afacerile militare, de transport, vamale și monetare, mulți lituanieni au considerat că Consiliul și-a depășit autoritatea: rezoluția din septembrie adoptată la conferința de la Vilnius cerea explicit ca o
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
notificări de independență—una pentru Rusia, în care legăturile Lituaniei cu Rusia vor fi denunțate și în care nu se va menționa nimic despre o alianță cu Germania și o a doua versiune pentru Germania care va repeta, în principal, actul de la 11 decembrie. Consiliul a hotărât să amendeze prima parte a actului de la 11 decembrie. Petras Klimas a introdus o propoziție prin care cerea Adunare Constituantă. Un alt element important a fost declarația că principiile democratice aveau să stea la
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
vor fi denunțate și în care nu se va menționa nimic despre o alianță cu Germania și o a doua versiune pentru Germania care va repeta, în principal, actul de la 11 decembrie. Consiliul a hotărât să amendeze prima parte a actului de la 11 decembrie. Petras Klimas a introdus o propoziție prin care cerea Adunare Constituantă. Un alt element important a fost declarația că principiile democratice aveau să stea la baza guvernării noului stat, principiu enunțat la conferința de la Vilnius Conference, dar
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
decembrie. Petras Klimas a introdus o propoziție prin care cerea Adunare Constituantă. Un alt element important a fost declarația că principiile democratice aveau să stea la baza guvernării noului stat, principiu enunțat la conferința de la Vilnius Conference, dar omis în actul de la 11 decembrie. A doua parte, care pomenea „ferma și permanenta alianță cu Germania”, a fost înlăturată cu totul. Versiunea finală a fost aprobată la 8 ianuarie 1918, ziua în care Președintele Statelor Unite ale Americii Woodrow Wilson și-a anunțat cele paisprezece
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
A doua parte, care pomenea „ferma și permanenta alianță cu Germania”, a fost înlăturată cu totul. Versiunea finală a fost aprobată la 8 ianuarie 1918, ziua în care Președintele Statelor Unite ale Americii Woodrow Wilson și-a anunțat cele paisprezece puncte. În esență, actul de la 8 ianuarie nu era diferit de cel ce avea să fie adoptat la 16 februarie. Ober Ost, administrația militară germană, a respins, însă, modificările. La 26 ianuarie, respectând cererea inițială, cele două versiuni de notificare au fost aprobate, dar
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
la 16 februarie. Ober Ost, administrația militară germană, a respins, însă, modificările. La 26 ianuarie, respectând cererea inițială, cele două versiuni de notificare au fost aprobate, dar nu au inclus modificările de la 8 ianuarie. Textele au fost pregătite pe baza actului de la 11 decembrie. Aceste concesiuni făcute germanilor au dus la crearea de tensiuni în rândul membrilor Consiliului. Petru membri — Mykolas Biržiška, Steponas Kairys, Stanisław Narutowicz și Jonas Vileišis — au demisionat din Consiliu în semn de protest. Președintele Consiliului, Antanas Smetona
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
decembrie. Aceste concesiuni făcute germanilor au dus la crearea de tensiuni în rândul membrilor Consiliului. Petru membri — Mykolas Biržiška, Steponas Kairys, Stanisław Narutowicz și Jonas Vileišis — au demisionat din Consiliu în semn de protest. Președintele Consiliului, Antanas Smetona, care susținea actul de la 11 decembrie, s-a retras. Jonas Basanavičius, care avea ulterior să fie supranumit „părintele independenței”, a fost ales președinte. Germania nu a recunoscut independența Lituaniei, iar delegația lituaniană nu a fost invitată la negocierile de la Brest-Litovsk care au început
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]