56,716 matches
-
Fontanacce și Valdarno, de la izvoare până la barajul situat la 100 m în aval de fermă "S.V.A. s.r.l. fish fărm". 6.A.8. REGIUNEA LIGURIA Zone continentale - bazinul hidrografic al râului Penna, de la izvoare până la barajul situat la confluenta râului Penna cu râul Borzone. 6.B. ZONE DIN ITALIA AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SHV 6. B.1. REGIUNEA TRENTINO ALTO ADIGE, PROVINCIA AUTONOMĂ TRENTO Zone continentale - Zona Valle dei Laghi: bazinul hidrografic al lacurilor Sân Massenza, Toblino și Cavedine, până la barajul
32006D0674-ro () [Corola-website/Law/294941_a_296270]
-
au întocmit planurile de observații, au fixat locul stâlpilor de frontieră, au confruntat și au schimbat datele măsurătorilor și calculelor și au controlat în comun plantarea stâlpilor de frontieră. V. Comisia mixtă constată că în secțiunea de frontieră "D" de la confluenta râului Nera cu fluviul Dunărea pînă la 765 m aval de obiectul principal al Sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier", pe o lungime de 136,6 km, au fost executate următoarele lucrări în legătură cu marcarea frontierei: - s-a marcat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128599_a_129928]
-
forestier calamitat Braniște - tronson ÎI 3. Reabilitare drum auto forestier calamitat Isachia - tronson ÎI 4. Reabilitare drum auto forestier calamitat Troci 5. Drum auto forestier transformare CFF Roșoșa 6. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Brodina - obiect ÎI, sectorul cuprins între confluenta cu pârâul Ehrește și confluenta cu pârâul Oglindă 7. Corectarea torenților de pe versantul drept al râului Suceava, între km 43+000 și 45+500 al căii ferate Putna - Nisipitu 8. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Brodina - etapă a III-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188952_a_190281]
-
3. Reabilitare drum auto forestier calamitat Isachia - tronson ÎI 4. Reabilitare drum auto forestier calamitat Troci 5. Drum auto forestier transformare CFF Roșoșa 6. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Brodina - obiect ÎI, sectorul cuprins între confluenta cu pârâul Ehrește și confluenta cu pârâul Oglindă 7. Corectarea torenților de pe versantul drept al râului Suceava, între km 43+000 și 45+500 al căii ferate Putna - Nisipitu 8. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Brodina - etapă a III-a JUDEȚUL TULCEA 1. Reabilitare drum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188952_a_190281]
-
gurii canalului, până la limita dreapta a șenalului navigabil al Dunării, prin care se asigura accesul navelor în canal; ... b) pe Canalul Poartă Albă - Midia - Năvodari în lungime de 27,500 km, situat între portul Midia, km 0 al canalului, si confluenta cu Canalul Dunăre-Marea Neagră, la km 29 + 41 al acestuia, inclusiv bifurcația în lungime de 5,5 km, parte integrantă a Canalului Poartă Albă - Midia - Năvodari, care de la km 3 al acestuia face legătura cu portul Luminița, si pe malurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212677_a_214006]
-
domeniul tineretului; ● îmbunătățirea cadrului juridic și instituțional în domeniul relațiilor interetnice, sprijinirea consolidării și dezvoltării identității etnice; ● pregătirea populației pentru impactul cultural al integrării europene și euroatlantice. 5.5. În domeniul siguranței naționale și ordinii publice Prin situarea să la confluenta apărării intereselor statului și ale cetățeanului acest domeniu reprezintă o componentă importantă a politicii de securitate a României. Acțiunile specifice în domeniul menținerii ordinii publice și siguranței naționale vor viza prevenirea și combaterea fenomenului infracțional, protejarea cetățenilor, a proprietății private
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165377_a_166706]
-
până aproape de casă lui Soceanu câteva construcții unde stă acum familia Ursescu de asemenea pe partea dreaptă a pârâului bisericii din islaz până la Cerna ,biserica de lemn pe Valea Bisericii încă există și de asemenea se află o moară la confluenta pârâului bisericii cu Cerna încă se poate observa în zăvoiul din marginea Cernii canalul ce aducea apă la stăvilar...conacul Dragu încă nu există erau construcții acolo unde este casa lui Jean Drăgulescu Boalda și Glod aveau doar câteva construcții
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
1325. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 084), localitatea apare sub numele de „F. (Felsö) Suk”. Localitatea s-a extins în 1966 prin unirea satului Jucu de Sus cu satul Jucu de Jos. La Jucu de Sus, la confluenta Văii Sărații (afluent de dreapta al Someșului Mic) cu câteva mici pâraie tributare (pârâul Schiniștii ș.a.) apar izvoare sărate și un câmp larg cu eflorescente saline, care dovedesc existența în subsol a unui masiv de sare. Masivul de sare străpunge
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
alcătuiesc unul dintre cele mai impresionante sisteme carstice din M. Pădurea Craiului Peșteră este situată pe malul stâng al Văii Iadului, peste drum de Consiliul local al comunei Bulz (jud. Bihor), la o distanță de aproximativ 2 km amonte de confluenta cu Crisul Repede, coordonate . De la halta C.F.R. Stana de Vale (linia ferată Cluj-Napoca — Oradea) se urmează drumul carosabil de-a lungul Văii Iadului până la Consiliul local al comunei Bulz, iar de aici la peșteră, sau din șoseaua Cluj-Napoca — Oradea (D.N.
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
concepute astfel încât să nu poată fi extinse fără ample modificări. Astfel, pentru lacurile de acumulare ale sistemului de irigații de pe Mostiștea nu au fost prevăzute amplasamente pentru ecluze, iar amplasamentul lacului de acumulare de pe Ialomița a fost deplasat amonte de confluenta cu Prahova, făcând imposibilă utilizarea lui pentru tranzitarea debitelor spre Bărăganul Central. Execuția canalului dinspre Siret spre Bărăgan a fost amânată, fiind reluată abia mult mai tarziu, în 1986. În anul 2012 erau realizați 20 de kilometri din proiect.
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
lupta împotriva tătarilor respectiv împotriva semințiilor turce musulmane. Două din aceste hanate tătărești au fost în mod deosebit remarcabile pentru longevitatea și însemnătatea lor politico-militară: la nord, cel din Kazan de pe cursul superior al Volgii, și cel din Astrahan la confluenta fluviului cu Marea Caspică. Ambele au devenit cu timpul parte a Rusiei țariste. După preluarea puterii de către sovietici, fostul hanat de la Kazan a devenit o Republică Sovietică Autonomă Tătăreasca transformată după 1991 în Republică semi-indepententă denumită "Tatarstan". O altă regiune
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
prezintă centre de polarizare dispuse axial. Pentru arealul din care face parte, are rolul de axa de gravitație regională majoră din mai multe motive: Dacă partea nordică împarte aproape median Podișul Sucevei - fiind o subunitate a acestuia, în aval de confluenta cu Moldova porțiunea sudică include terminațiile estice ale Subcarpaților Moldovei și versanții vestici ai Podișului Bârladului - fiind o subunitate de rang superior a Podișului Moldovei, căreia îi și aparține geologic. În această subunitate este mărginit la est de către Culmea Șiretului
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
și Podișul Fălticenilor spre sud. Cu orientare generală nord-vest - sud-est și o evoluție avansată care tinde să-i dea un caracter de depresiune-culoar, culoarul are o lungime de peste 100 km, are o lărgime de 10 - 13 km în zonele de confluenta cu Suceava și Moldova și în rest de 4 - 6 km. Este adâncit cu peste 150 m în Podișul Sucevei, fiind dominat de podișurile vecine prin versanți povârniți, iar profilul sau transversal este relativ simetric. Tot la acest nivel, lunca
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
7 - 8 trepte, o extindere deosebită având cea de 10 - 15 m. Până la altitudinea de 60 - 70 m terasele sînt acoperite de depozite groase de luturi loessoide. Cea mai înaltă are altitudinea relativă de 200 - 210 m. În zonele de confluenta cu râurile Suceava și Moldova sînt caracteristice terase de confluenta (gruiuri aluvionare), care s-au format datorită mutării în aval pe distanțe de zeci de kilometri a confluentelor. Orașele care se găsesc aici sunt Siret (veche capitala a Moldovei), Bucecea
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
15 m. Până la altitudinea de 60 - 70 m terasele sînt acoperite de depozite groase de luturi loessoide. Cea mai înaltă are altitudinea relativă de 200 - 210 m. În zonele de confluenta cu râurile Suceava și Moldova sînt caracteristice terase de confluenta (gruiuri aluvionare), care s-au format datorită mutării în aval pe distanțe de zeci de kilometri a confluentelor. Orașele care se găsesc aici sunt Siret (veche capitala a Moldovei), Bucecea și Dolhasca (nod feroviar). Așezările rurale sunt dispuse pe terase
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
mai înaltă are altitudinea relativă de 200 - 210 m. În zonele de confluenta cu râurile Suceava și Moldova sînt caracteristice terase de confluenta (gruiuri aluvionare), care s-au format datorită mutării în aval pe distanțe de zeci de kilometri a confluentelor. Orașele care se găsesc aici sunt Siret (veche capitala a Moldovei), Bucecea și Dolhasca (nod feroviar). Așezările rurale sunt dispuse pe terase. Este în contact cu Subcarpații Moldovei (de la nord spre sud subunitățile Dealul Runc, Dealul Bărboiu și Culmea Pietricica
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
în cantități moderate. Iarnă bate Crivatul, iar stratul de zăpadă persistă în medie între 1 decembrie și 15 martie. Frecvent, în sezonul rece se produc inversiuni termice. Direcțiile dominante ale vântului sunt nord - sud, respectiv nord-vest - sud-est în zonele principalelor confluente. Secundar vânturile bat sud - nord pe axa văii și sud-est - nord-vest la nivelul confluentelor (exemplu: Bacău).
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
1 decembrie și 15 martie. Frecvent, în sezonul rece se produc inversiuni termice. Direcțiile dominante ale vântului sunt nord - sud, respectiv nord-vest - sud-est în zonele principalelor confluente. Secundar vânturile bat sud - nord pe axa văii și sud-est - nord-vest la nivelul confluentelor (exemplu: Bacău).
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
Gavojdia (, ) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Gavojdia (reședința), Jenă, Lugojel și Sălbăgel. Se situează în partea de sud-est a județului Timiș, în câmpia Lugojului, la confluenta râului Spaia cu râul Timiș. Este străbătuta de drumul național DN6 (E70) și se află la o distanță de 71,6 km de municipiul Timișoara și de 11,6 km de municipiul Lugoj, orașul cel mai apropiat. Are stație de
Comuna Gavojdia, Timiș () [Corola-website/Science/301362_a_302691]
-
și Hnet=174 m) pompează apă în galeria sud-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Vidruța. La 6 km în amonte de barajul Petrimanu se gaseste captarea gravitațională Galbenu, creată pe cel mai important afluent al Lotrului-Latorita, în aval de confluenta cu pârâul Galbenu. Un baraj de 60 m înălțime în dublu arc, din beton, realizează un volum util de 1,8 mil m³. De la priză de apă a barajului apă se scurge gravitațional pe galerie subterană spre lacul Vidra (se
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
În apropierea satului există două situri arheologice: unul în locul numit la Movila, la 2 km V de sat, pe malul stâng al Șiretului și un al doilea situat în "Țarina de Jos", la cca. 300 m SE de sat, la confluenta pârâului Țiganca (în stânga) cu Șiretul prezentând, urme de locuire succesiva din perioadele: sec. XVII - XVIII, sec. XV epoca medievală, sec. IV epoca daco-romană și sec. ÎI - I î.Hr. Latène, cultura geto-dacică. Satele Volintirești și Kogălniceni prezintă aceași organizare sistematizata cu
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
județul Brașov, Transilvania, România. Ungra este situată în partea de nord a județului Brașov, la numai 9 km de orașul Rupea și circa 62 km distanță de municipiul Brașov. Ungra este așezată pe malul drept al Oltului, nu departe de confluenta acestuia cu pâraiele Homorod și Valea Dăișoarei, la 3 km de drumul național 13, Brașov-Sighișoara, în zona denumită Țară Rupei sau Zona Rupea (Ținutul Cohalmului), dar cea mai exactă denumire din punct de vedere istoric pentru această regiune este aceea
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
Of the Fall". "Red Dust", care prezintă un viitor în care planetă Marte a fost colonizata de chinezi, este un planetary românce care conține o serie de tehnologii și motive SF: nanotehnologie, biotehnologie, inteligență artificială, realitate virtuală. Cărțile din seria Confluentei, care vorbește despre un viitor aflat la zece milioane de ani de noi, fac parte dintre numeroasele române care apelează la teoria punctului Omega a lui Frank J. Tipler (aceea că universul pare să ecolueze către un grad maxim de
Paul J. McAuley () [Corola-website/Science/334631_a_335960]
-
la 45 de kilometri sud-est de Belgrad și se întinde pe o suprafață de 11,3 hectare în centrul orașului modern Semendria. Ea este situată strategic pe malul drept al fluviului Dunărea într-o câmpie de forma triunghiulara formată la confluenta Dunării cu râul Jezava, la o altitudine de doar 72 de metri deasupra nivelului mării. Această locație a permis capitalei sârbe să rămână aproape de Regatul creștin al Ungariei, mulțumindu-l, de asemenea, pe sultanul Murad al II-lea al Imperiului
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
la sistemul defensiv, unul pentru oraș și unul pentru suburbie. Porțiunea sudică a zidurilor exterioare a fost lăsată deschisă. Au existat patru faze principale în construcția cetății. Lucrările la prima parte, un palat fortificat pentru despotul Đurađ Branković construit la confluenta râurilor, au început în toamna anului 1428. Sub supravegherea lui George Paleologul Kantakuzen, fratele mai mare al despotinei Jerina Branković, au fost aduse cherestea, văr și pietre mari din anticele orașe române Mons Aureus (satul modern Seone, aflat la vest
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]