56,723 matches
-
Fontanacce și Valdarno, de la izvoare până la barajul situat la 100 m în aval de fermă "S.V.A. s.r.l. fish fărm". 6.A.8. REGIUNEA LIGURIA Zone continentale - bazinul hidrografic al râului Penna, de la izvoare până la barajul situat la confluenta râului Penna cu râul Borzone. 6.B. ZONE DIN ITALIA AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SHV 6. B.1. REGIUNEA TRENTINO ALTO ADIGE, PROVINCIA AUTONOMĂ TRENTO Zone continentale - Zona Valle dei Laghi: bazinul hidrografic al lacurilor Sân Massenza, Toblino și Cavedine, până la barajul
32006D0674-ro () [Corola-website/Law/294941_a_296270]
-
izvoare până la barajul D 38 de la Saint-Martin-d'Oney (Landes). - Bazinul râului Estrigon (Landes), de la izvoare până la barajul Campet-et-Lamolère. - Bazinul râului Estampon, de la izvoare până la barajul Ancienne Minoterie de la Roquefort (Landes). - Bazinul râului Gélise, de la izvoare până la barajul din aval de la confluenta râului Gélise cu râul Osse. (Landes și Lot et Garonne). - Bazinul râului Magescq, de la izvoare până la gură de vărsare (Landes). - Bazinul râului Luys (Pirineii Atlantici), de la izvoare până la barajul Moulin d'Oro. - Bazinul râului Neez, de la izvoare până la barajul Jurançon
32005D0107-ro () [Corola-website/Law/293601_a_294930]
-
bazinul de recepție al râului Fersina, de la izvoare până la cascadă Ponte Alto. 6.A.2. REGIUNEA LOMBARDIA, PROVINCIA BRESCIA Zone continentale - Ogliolo: bazinul care se întinde de la izvoarele râului Ogliolo până la cascadă situată în aval de fermă piscicola Adamello, la confluenta râului Ogliolo cu Oglio. - Fiume Caffaro: bazinul de recepție care se întinde de la izvoarele râului Caffaro până la barajul artificial situat la 1 km în aval de fermă piscicola. - Val Brembana: bazinul de recepție al râului Brembo, de la izvoare până la barajul
32005D0107-ro () [Corola-website/Law/293601_a_294930]
-
de recepție al râului Serchio de la izvoare până la barajul Piaggione. 6.A.6. REGIUNEA UMBRIA Zone continentale - Fosso di Terrìa: bazinul de recepție al râului Terrìa de la izvoare până la barajul situat în aval de fermă piscicola Ditta Mountain Fish, la confluenta râului Terrìa cu râul Nera. 6.B. ZONE DIN ITALIA DESEMNATE CU PRIVIRE LA SHV 6. B.1. REGIUNEA TRENTINO ALTO ADIGE, PROVINCIA AUTONOMĂ TRENTO Zone continentale - Valle dei Laghi: bazinul de recepție al lacurilor Sân Massenza, Toblino și Cavedine până la barajul
32005D0107-ro () [Corola-website/Law/293601_a_294930]
-
barajul de pe D38 la Saint-Martin-d'Oney (Landes), - bazinul râului Estrigon, de la izvoare până la barajul Campet-et-Lamolère (Landes), - bazinul râului Estampon, de la izvoare până la barajul Ancienne Minoterie la Roquefort (Landes), - bazinul râului Gélise, de la izvoare până la barajul în aval de punctul de confluenta a râului Gélise cu râul Osse (Landes și Lot-et-Garonne), - bazinul râului Magescq, de la izvoare până la gură de vărsare (Landes), - bazinul râului Luys, de la izvoare până la barajul Moulin-d'Oro (Pyrénées-Atlantiques), - bazinul râului Neez, de la izvoare până la barajul Jurançon (Pyrénées-Atlantiques), - bazinul râului
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
al râului Dourdou, de la izvoarele râurilor Dourdou și Grauzon până la barajul Vabres-l'Abbaye. 4.A.6. AIN ― Zona continentală a lacurilor din zona Dombe. 4.A.7. ARTOIS-PICARDIE ― Zona continentală a râului Selle, de la izvoare, din râul La Poix, până la confluenta cu râul Evoissons. 4.A.8. AUVERGNE ― Zona continentală a râului Couze Pavin, de la izvoare până la barajul de la Besse-en-Chandesse. 4.B. ZONE DIN FRANȚA AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SHV 4. B.1. LOIRE-BRETAGNE Zone continentale ― Partea din bazinul hidrografic al fluviului Loire
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
bazinul hidrografic al râului Fersina, de la izvoare până la barajul Ponte Alto. 6.A.2. REGIUNEA LOMBARDIA, PROVINCIA BRESCIA Zone continentale ― Ogliolo: bazinul hidrografic care se întinde de la izvoarele râului Ogliolo până la barajul situat în aval de fermă piscicola "Adamello", la confluenta râului Ogliolo cu Oglio, ― Zona Fiume Caffaro: bazinul hidrografic care se întinde de la izvoarele râului Cafarro până la barajul situat la 1 km în aval de fermă piscicola, ― Zona Val Brembana: bazinul hidrografic al râului Brembo, de la izvoare până la barajul situat
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
Brembo, de la izvoare până la barajul situat în comuna Ponte Sân Pietro. 6.A.3. REGIUNEA UMBRIA Zone continentale ― Fosso di Terrìa: bazinul hidrografic al râului Terrìa, de la izvoare până la barajul situat în aval de fermă piscicola "Ditta Mountain Fish", la confluenta râului Terrìa cu Nera. 6.A.4. REGIUNEA VENEȚIA Zone continentale ― Zona Belluno: bazinul hidrografic al provinciei Belluno care se întinde de la izvoarele cursului de apă Ardo până la barajul situat în aval (înainte de locul de vărsare în râul Piave), unde
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
și Valdano, de la izvoare până la barajul situat la 100 m în aval de fermă piscicola "S.V.A. s.r.l. fish fărm". 6.A.8. REGIUNEA LIGURIA Zone continentale ― Bazinul hidrografic al râului Penna, de la izvoare până la barajul situat la confluenta râurilor Penna și Borzone. 6.B. ZONE ÎN ITALIA AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SHV 6. B.1. REGIUNEA TRENTINO-ALTO ADIGE, PROVINCIA AUTONOMĂ TRENTO Zone continentale ― Valle dei Laghi: bazinul hidrografic al lacurilor Sân Massenza, Toblino și Cavedine, până la barajul situat în aval
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
din anul 2011 avea o populație de locuitori. Municipiul Dorohoi, reședință fostului județ cu același nume, se află așezat în partea de nord-vest a Câmpia Moldovei de Sus, în Județul Botoșani, la contactul Câmpiei Jijiei Superioare cu Dealurile Bour, la confluenta râului Jijia cu râul Buhai, la 200 m altitudine pe malul drept al râului Jijia. Din punct de vedere geografic, orașul este așezat în partea de nord est a României, în zona de contact dintre regiunea de dealuri înalte Bourul-Ibănești
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
Aquila pomarina. Pentru ocrotirea lostriței (Hucho hucho) - specie endemica bazinului dunărean, relict al apelor glaciare - sunt puse sub protecție cursurile de apă în care ea este cantonata (râul Vaser pe o lungime de 18 km, de la cantonul silvic Cozia până la confluenta cu Vișeul). Studiile privind zonele naturale protejate care fundamentează Planul de Amenajare a Teritoriului Național au selectat întregul masiv al Munților Rodnei în cazul zonelor cu valoare deosebită. Borșa este înfrățita cu localitatea Salgotarjan din Ungaria, iar în prezent stabilește
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
teren. Cele mai multe alunecări de teren au avut loc pe teritoriul satului Valea Cheii unde s-au format așa numitele "somardoale". Pe teritoriul satului Pietrari se află Valea Pietroasei - de la această vale și numele satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
În apropierea satului există două situri arheologice: unul în locul numit la Movila, la 2 km V de sat, pe malul stâng al Șiretului și un al doilea situat în "Țarina de Jos", la cca. 300 m SE de sat, la confluenta pârâului Țiganca (în stânga) cu Șiretul prezentând, urme de locuire succesiva din perioadele: sec. XVII - XVIII, sec. XV epoca medievală, sec. IV epoca daco-romană și sec. ÎI - I î.Hr. Latène, cultura geto-dacică. Satele Volintirești și Kogălniceni prezintă aceași organizare sistematizata cu
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Spre valea pârâului Dobrovăț și a principalilor săi afluenți, dealurile-platou se continuă prin dealuri mai scunde , cu înfățișare de dealuri-coline , predominanțe mai ales spre marginea de sud-est a teritoriului comunei. În sectorul mijlociu a pârâului Dobrovăț , începând din aval de confluenta cu pârâul Însurățelul , până aproape de satul Dobrovăț , ca și pe cursul inferior al pârâului Dobrovicior, unde direcția văilor este perpendiculara pe direcția de înclinare a straturilor geologice-adică au o orientare subsecventa - versantul drept al văii are forme de cuesta tipică
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de altă dată, în curmezișul versanților de vai. O formă de relief destul de vastă în cuprinsul teritorului comunei Dobrovăț o constituie albiile majore, cu aspecte de șes. Cea mai întinsă albie majoră este a cea a pârâului Dobrovăț, care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme de terase fluviale sunt slab realizate în bazinul hidrografic al pârâului Dobrovăț. Teritoriul comunei Dobrovăț
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
denumirea în "Dumbrava". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Singurul obiectiv din comuna Lespezi inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local este situl arheologic de la marginea de sud a satului Dumbrava, la confluenta Șirețelul cu Șiretul, pe malul drept al Șirețelului, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca română), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al X-lea, secolele
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
Gavojdia (, ) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Gavojdia (reședința), Jenă, Lugojel și Sălbăgel. Se situează în partea de sud-est a județului Timiș, în câmpia Lugojului, la confluenta râului Spaia cu râul Timiș. Este străbătuta de drumul național DN6 (E70) și se află la o distanță de 71,6 km de municipiul Timișoara și de 11,6 km de municipiul Lugoj, orașul cel mai apropiat. Are stație de
Comuna Gavojdia, Timiș () [Corola-website/Science/301362_a_302691]
-
Stana de Mureș ("Ciuci" până în 1956, în ) este un sat în comuna Noșlac din județul Albă, Transilvania, România. Tip localitate: sat. Populație: 255 locuitori. Zona: Podișul Târnavelor - Terasele Mureșului. Ape: Mureș. Confluente: Arieș. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 140) localitatea apare sub numele de „Csúcs”. Satul este mărginit la est și la sud de o zonă de deal, la nord-est de răul Mureș, la vest de satul Copand, iar
Stâna de Mureș, Alba () [Corola-website/Science/300273_a_301602]
-
Națională de Arte București. În paralel cu activitatea didactica de la Universitatea Națională de Arte București, este profesor asociat alșcolii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), în cadrul "Masteratului de Studii Vizuale", unde preda cursuri a caror tematica se situează la confluenta artisticului cu socialul și politicul: "Imagine și societate" (sem. 1), "Imaginea vizuală, între iluzie și manipulare" (sem. 2). De asemenea colaborează ca profesor invitat (visiting professor) în cadrul programului masteral internațional "Master of Fine Arts în Imaging Arts - Photography - Fondazione Fotografia
Iosif Kiraly () [Corola-website/Science/301518_a_302847]
-
în Podu Dâmboviței se ia prima șosea la stanga, În amonte, pe râul Dâmbovița este construit un baraj, pentru un lac hidroenergetic. În dreptul muntelui Pecineagu, de unde și-a luat numele atât lacul cât și barajul, există și o hidrocentrala situată la confluenta Văii lui Ivan cu Dâmbovița, la cca 8 km în aval de baraj. În acest perimetru se întâlnesc multe cabane. Unele dintre ele au fost cabane de vânătoare, precum cabană Dragoș Bajan nou intrată din circuitul silvic în circuitul turistic
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
Moldova, România, formată din satele Holt, Letea Veche (reședința), Radomirești, Ruși-Ciutea și Siretu. Comună este așezată în partea de est a județului, imediat la est de municipiul Bacău, pe malul drept al Șiretului și pe cel stâng al Bistriței, la confluenta între cele două râuri. Este traversata de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Holt, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ207F, care o leagă spre nord de Săucești și Ițești (unde se termină în DN2). O
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Bălcescu iar la vest orașul Bacău și este străbătuta de drumurile : DN 2F, D.C.86, D.C.87, D.J.207G. Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Șiretului și al Bistriței. Șiretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenta Bistriței cu Șiretul există pericolul de inundații în perioadele de viituri. Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În vai, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime. În general calitatea apei este bună, având
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
și treceri lente. Rețeaua hidrografica a comunei,formata exclusiv din ape curgătoare care aparțin bazinului Someșului Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, râu cu debit oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Tarlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lunga sau a Molișetului, văi cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților, Agries, Racateș, Zambrita, Mihaleasa sunt încă subsecventa cu asimetrii pronunțate ale pofilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologică
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
cu terasele se face, cel mai adesea, cu pantă abruptă, rar existând și treceri lente. Unele vai au lunca dezvoltată sub formă de fâșie, cu lățime variabilă față de mijlocul apei. După ieșirea din Târlișua valea se lărgește, parazitata însă la confluenta cu văile: Răcăteșu, Mihăleasa, Zâmbrița și Borleasa, de conurile de dejecție pe care acești debitori le depun. Rețeaua hidrografica, formată exclusiv din ape curgătoare, aparține bazinului Someșul Mare. Principalul colector al rețelei este Valea Ilișua, rău cu debit oscilant dar
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]