57,801 matches
-
Însângerate care nu răspundeau decât cu vorbe triste. Faulques a căutat sticla cu coniac și și-a turnat trei degete Într-un pahar. Noaptea zboară, a murmurat după prima dușcă. Și nu se pierde În vaiete. Nimeni care să mă iubească cu adevărat, spusese Markovic În acea după-amiază. Fusese, oare, Întotdeauna ceea ce spun pozele lui că este? Și, totuși, pictorul de război știa că doar astfel putea să treacă prin toate acelea și să mențină lentila focalizată. Spre deosebire de Markovic și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În ochi, cu toată lumina Renașterii reflectată În ai săi. În cinci minute, a adăugat imediat, coborând tonul (se aplecase nițel spre el, cu coatele pe masă și degetele Împletite, privindu-l dezinvolt), vreau să mergem la hotel, să mă iubești și să mă faci curvă. Capisci? Stau aici, cu tine, și mănânc spaghete exact la optzeci și cinci de kilometri de locul unde m-am născut. Și, grație lui Starnina, ori Uccello, ori cui a pictat cu adevărat acest tablou
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
amurgul melancolic al soarelui de toamnă toscan, care părea copiat dintr-un tablou de Claudio de Lorena. Apoi, În odaie, cu ferestrele deschise spre oraș și spre râul imediat, din care urca la ei vuietul curentului care depășea digurile, se iubiseră Îndelung și metodic, fără grabă, cu pauze foarte mici, ca să se odihnească doar câteva minute și s-o ia de la capăt, Înfruntându-se În penumbra fără altă lumină decât cea venită de-afară, suficientă pentru ca Olvido, Întorcându-și fața către
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fotografic necomplice. Fotografia ca artă e un teren primejdios: epoca noastră preferă imaginea - lucrului, copia - originalului, reprezentarea - realității, aparența - existenței; preferă ca eu, Îmbrăcată de cei mai buni designeri, să fur fraze de la Sasha Stone ori Feuerbach. De aceea te iubesc, pentru moment. Ești felul meu de a zice: la naiba cu revistele de modă, la naiba cu colecția de primăvară de la Milano, la naiba cu Giorgio Morandi, care și-a petrecut jumătate din viață făcând naturi moarte cu sticle, la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Își aminteau. Vreau unul pentru mine singură, să-l duc În spate cu rucsacul și să-l cresc prin aeroporturi, hoteluri și tranșee. Ce-am să mă fac altfel, când are să ia sfârșit dulcea noastră camaraderie? În noaptea aceea se iubiseră până În zori, În tăcere, fără să se oprească nici pentru alarma de rachete Skud irakiene, deschizând gura doar ca să se sărute, să se muște ori să se sugă. Apoi, epuizați, ea sărutase trupul lui Faulques până adormise. Cât despre fotografiatul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pantalonii femeii se Îmbibau cu roșu-Închis În partea de trup care era În contact cu pământul, Faulques Întinsese mâinile, mai Întâi În căutarea locului unde să poată pune stavilă hemoragiei, apoi pipăind gâtul inert și pândind pulsul deja imposibil. - O iubeai? a Întrebat Markovic. Faulques a privit spre răsărit. Nu se simțea briza, dar linia luminii era mai concretă: vira În tonuri albastre și cenușii, pe când lumina stelelor era mereu tot mai slabă. - Poate că de aceea ai și făcut poza
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de litiază biliară, melancolie, stres, bronșite, afecțiuni renale sau hepatice, reumatism cronic. Portocaliul simbolizează confort și căldură, fiind potrivit pentru camera de zi, însă pe suprafete mari poate deveni obositor. Cei cărora le place această culoare sunt harnici, entuziaști și iubesc aventura. Mai puțin agresiv decât roșul, portocaliul este un antidepresiv și un regenerant ideal, o culoare antistres excelentă, care ne ajută să ne echilibrăm dinamic atunci când suntem agresați de factorii exteriori. Din punct de vedere psihologic, culoarea portocalie este indicată
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
ale vieții, le stimulează activitatea și o face mai plăcută. Pentru persoanele în vârstă, muzica stimulează funcțiile intelectuale încetinite (concentrare, atenție, memorie) și atenuează sentimentul de izolare. În general se recomandă ca fiecare persoană să asculte muzica pe care o iubește, indiferent dacă este cultă, ușoară sau populară. Audiția pieselor muzicale preferate asigură un tonus deosebit; muzica ne răstălmăcește gândirea și imaginația, ne oferă siguranță, liniște și bună dispoziție. Meloterapia își extinde în prezent aria sa de acțiune, fiind considerată ca
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
veni Drumul ți l-aș șindrili Tot cu șindrilă de fag PÎn ' la noi neicuță-n prag.” Dragostea provoacă unora ciudă și invidie. Exemplificăm : ,,Firicel de iarbă crudă Mulți mai au pe mine ciudă, Lasă ciudă să le fie Eu iubesc ce-mi place mie. CÎnd ar fi după dușmani Mi-ar vinde carnea pe bani Cu cîntaru-ar cîntări-o Și cu dramu-ar tîrgui-o. Dragostea-i mai rea ca boala. Exemplificăm : ,, Rele-s maică frigurile Dar mai rele dragostele Maica de friguri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sprîncenele poartă ponosul dragostelor. Exemplificăm : ,, Frunză verde mărăcine CÎnd te văd neică pe tine Eu În ochi nu-ți pot privi Nici cu tin- nu pot vorbi. Căci ochii Înșelători Nu-i pot uită pînă mor. Ochii tăi sunt de iubit Sprîncenele de-amăgit. M-amăgești maică pe mine De nu pot trăi fără tine. De n-ar fi ochi și sprîncene N-ar mai fi păcate grele. Ochii și sprîncenele Fac toate păcatele. Ochii neichii sunt frumoși Și la lume
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
strungă Nu-s ciobani ca să le mulgă. ” Dealul, luncile și pădurile sunt locuri de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi să ne iubim. Hai puică pe deal În sus C-a făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică să-l hărăgim Și-amîndoi să ne iubim. ” -//,,Frunză verde de trei mure Pădure, dragă pădure Să nu mai spui la lume
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi să ne iubim. Hai puică pe deal În sus C-a făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică să-l hărăgim Și-amîndoi să ne iubim. ” -//,,Frunză verde de trei mure Pădure, dragă pădure Să nu mai spui la lume C-am intrat cu mîndra-n tine Și-am iubit numai copile. Las să mă spuie frunza Că ea mi-a făcut umbră Și m-am iubit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică să-l hărăgim Și-amîndoi să ne iubim. ” -//,,Frunză verde de trei mure Pădure, dragă pădure Să nu mai spui la lume C-am intrat cu mîndra-n tine Și-am iubit numai copile. Las să mă spuie frunza Că ea mi-a făcut umbră Și m-am iubit cu mîndra. Las să mă spuie iarba Că mi-a aflat patima Ce-o am pentru mîndruța. Și să mă spuie pămîntul Că
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
iubim. ” -//,,Frunză verde de trei mure Pădure, dragă pădure Să nu mai spui la lume C-am intrat cu mîndra-n tine Și-am iubit numai copile. Las să mă spuie frunza Că ea mi-a făcut umbră Și m-am iubit cu mîndra. Las să mă spuie iarba Că mi-a aflat patima Ce-o am pentru mîndruța. Și să mă spuie pămîntul Că-mi cunoaște legămîntul PÎnă m-o-nghiți pămîntul. Și iar verde micșunea Acolo sus pe-o rămurea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Numai una n-are somn Și umblă din pom În pom Cu gurița strigă İon. Vii la țața să te adorm Cu capu Ă pe pieptul gol. Nu e İon, nu e nimic C-a plecat după iubit Fi-ar iubitu Ă de cap Că nu s-a mai săturat De an de la secerat. Pe alții Îi fudulesc, mai ales cînd iubesc pe cine le place. Exemplificăm : ,, Frunză verde trei lalele Tot trecînd la deal la vale S-a luat lumea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cu capu Ă pe pieptul gol. Nu e İon, nu e nimic C-a plecat după iubit Fi-ar iubitu Ă de cap Că nu s-a mai săturat De an de la secerat. Pe alții Îi fudulesc, mai ales cînd iubesc pe cine le place. Exemplificăm : ,, Frunză verde trei lalele Tot trecînd la deal la vale S-a luat lumea de mirare, Că-s fudul și mă țin mare. - Am și drept să fiu fudul Că iubesc puțin și bun. ” -// Foaie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fudulesc, mai ales cînd iubesc pe cine le place. Exemplificăm : ,, Frunză verde trei lalele Tot trecînd la deal la vale S-a luat lumea de mirare, Că-s fudul și mă țin mare. - Am și drept să fiu fudul Că iubesc puțin și bun. ” -// Foaie verde trei custrei Fă mîndruț-o dacă vrei Să-ți sărut obrajii tăi Cei rotunzi și roșiori. Ca doi crini, ca doi bujori. -Ba neicuță, zău mi-e teamă Că m-ai mușca de sprînceană. Și-or
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
bazează întru totul pe cuvăntul lor, dacă nu e pregătit, poate să cadă”. Credința lui Machiavelli este aceea că un suveran nu trebuie să fie constrăns de normele etice tradiționale: “Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decăt temut, sau invers. Răspunsul este că ar trebui să fii și una și alta; dar întrucăt este greu să împaci aceste două lucruri, spun că, atunci cănd unul din două trebuie să lipsească, este mult mai sigur pentru tine
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
aștepta alături de tine, printre fărâmele obligatorii ale meselor și regatelor de scaune și verze, acele fabuloase, rare momente când suntem Îngeri, și ne transformăm În Îngeri (ceea ce Îngerii din ceruri nu pot niciodată) și atunci când facem Împreună lumea să se iubească și să se Înflăcăreze, eu aș sta prin preajmă citind și scriind și spălându-mă pe dinți, știind că În tine se află semințele unui Înger, genul meu de Înger, de flacără și paloș și-o putere strălucitoare, de ce oare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Întotdeauna bărbatul. Ce instinct bun m-a făcut să mă tem Întotdeauna de femei. Iată de ce am ales bordelul. Cuvinte ale unui misogin, fără Îndoială. Însă aceeași pană scrie cuvinte de-o mare delicatețe despre femeile pe care le-a iubit. De altfel, fiecare dintre ele a devenit personaj În una sau alta din cărțile lui. Personaje luminoase, iradiind un calm și o senzualitate care contrazic desele, prea desele răbufniri antifeminine ale autorului. În fapt, ideea sinuciderii e, la Drieu, consecința
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nici cu gândul, nici cu fapta - să intre În slujba ocupantului hitlerist. Îngrozitoarea boală de care suferă Drieu nu e, Însă, nici neputința de a-și accepta țara așa cum e, nici incapacitatea (mai mult enunțată decât reală) de a o iubi. Incurabila lui boală se numește luciditate. Scenariul dezastrului e clar În mintea lui de la bun Început. Nici o surpriză, nici o modificare, cât de mică, a traiectului Întrevăzut cu o demonică luciditate. Și totuși, În ciuda finalului ușor de prevăzut, Drieu nu cedează
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
aliați pentru a le rezolva totul. Nu fac copii, dar voi avea aliați care se vor bate În locul meu”. Incompatibilitatea Între el și Franța e una structurală, dincolo de conjuncturi și Întâmplătoare divergențe politice: e o nepotrivire de viziuni - „Cum să iubesc această Franță care gândește tot ceea ce eu detest?” Franța abhorată de la Rochelle e, desigur, la France juive, devenită o anexă inertă a Întreprinzătorului spirit semit. Cu un sarcasm mușcător, el se descrie drept „un antisemit inteligent” și - nici mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
zei. Prea multă pudoare, discreție, dispreț, lene: și apoi, nu presimt decât amărăciune pentru bieții noștri francezi. Iată de ce aș fi suferit să mor, dacă n-aș fi avut vreo altă preocupare, decât să trăiesc În mijlocul unui popor care nu iubește și nu Înțelege nimic din ceea ce iubesc eu: forța, orgoliul, credința, virtutea, ordinul și supunerea. De la Înălțimea unor asemenea concepte radicale, nici măcar propria lui sinucidere nu mai are cine știe ce importanță. Știe că nu e o persoană agreată, că nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și apoi, nu presimt decât amărăciune pentru bieții noștri francezi. Iată de ce aș fi suferit să mor, dacă n-aș fi avut vreo altă preocupare, decât să trăiesc În mijlocul unui popor care nu iubește și nu Înțelege nimic din ceea ce iubesc eu: forța, orgoliul, credința, virtutea, ordinul și supunerea. De la Înălțimea unor asemenea concepte radicale, nici măcar propria lui sinucidere nu mai are cine știe ce importanță. Știe că nu e o persoană agreată, că nu poate stârni admirația contemporanilor, Însă nimic nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ultimul cuvânt pe care Îl va fi rostit: Poate că dușmanii mei se tem de moartea mea, pentru că un mort e un martor primejdios, un rival teribil, un vizitator inevitabil. Totodată nu există nimeni care să nu sfârșească prin a iubi un mort. În rest, prea multe lucruri nu-i mai rămân de făcut. A prevăzut totul, a gândit dinainte totul, a Întors pe față și pe dos avantajele și dezavantajele de a muri de propria mână. Gratuitatea și povara metafizicului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]