KorAP: Find »[drukola/base=acasă & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...2267 2268 2269 ...2620 >

65,481 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

despoae munții. La un cot al potecii, într-o stâncă mare, piatra lui Aron Vodă, e săpată o legendă: Aron Vodă pe când învăța ca băiat carte la moșu-său la Agapia Veche, într-o noapte, pe când se întorcea pe furiș acasă, a fost prins de moșu-său și bătut acolo în locul acela; ș-apoi după aceea, tânărul n-a mai dat prin aste locuri decât când s-a făcut domn, când a și devenit ctitor al mănăstirii. Atunci, poate trecând pe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
învăluie vânturi de revoltă, și înțelege, înțelege foarte bine că moșul-său pândarul va ucide pe primar și înțelege că altfel nu se poate să fie. SCENA CU PURCEII (HANS) Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. După urătură, acasă, tăcere, și toți își aduc aminte cu solemnitate de cel ce a murit... Un început de dragoste al băiatului... Dragostea domnișoarei, într-o seară, în balcon, pe când tânărul (care o fi) cântă din vioară... Bătrânul moare toamna, pe când vântul aduce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
un băiat bun... un oarecine, un visător, un romantic, un băiat milos... Întăiu găsim pe bătrân la crâșmă, cu oamenii... Acolo vorbește. A fost primar... Nu s-a socotit destoinic față de administrație... Pe urmă la câmp, la coasă... Pe urmă acasă, între albine, amintindu-și de pe când era baciu, și suflând așa dintr-un bucium vechiu de cireș, pe când flăcăii chiuiau prin sat, răspunzându-i... Un capitol, în care moșul cu nepotul se duc la pescuit și în care bătrânul face

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
din tinerețele lui moș-Brebu: o istorie de dragoste în cea dintăiu tinerețe... 7. Altă istorie de dragoste, cu o nevastă... c-un cal... 8. Istoria cu fratele vitreg care se întoarce, după o rătăcire, la căminul părintesc. Vra să moară acasă. Frate-său nu vra să-l mai cunoască.... Încă de pe când trăia tatăl, acesta a simțit că nevastă-sa l-a înșelat, și urăște fructul păcatului. I-a dat a înțelege, l-a persecutat și l-a alungat apoi etc.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Ura veche a primarului care e sluga ciocoiului. Pândarul Halmului. Cum se pregătește o tragedie (primarul era amețit și a scăpat amenințări), cum moș-Brebu privește cu filosofie în viitor, ceiace crede despre situație moș-Vasile fratele lui moș-Brebu și pândarul Halmului. Acasă la noi, tata, mama, masa de seară. Înserarea în gospodărie... Acasă la moș-Brebu, singurătatea lui de schivnic, blândeța lui, hotărârile lui înnainte de a-și lua drumul spre veșnicie Moșia Pașcani Roznovanu (Roznovanu bătrânul ca tatăl lui Anghel, cu mașinării

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
se pregătește o tragedie (primarul era amețit și a scăpat amenințări), cum moș-Brebu privește cu filosofie în viitor, ceiace crede despre situație moș-Vasile fratele lui moș-Brebu și pândarul Halmului. Acasă la noi, tata, mama, masa de seară. Înserarea în gospodărie... Acasă la moș-Brebu, singurătatea lui de schivnic, blândeța lui, hotărârile lui înnainte de a-și lua drumul spre veșnicie Moșia Pașcani Roznovanu (Roznovanu bătrânul ca tatăl lui Anghel, cu mașinării și colonie de italieni) Roznovanu tânărul cam șuiu. Cuconu Panaite Vasile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
vadă grâul de mare. Grâul lui de departe-nverzea De aproape îngălbenea Față de copt își făcea În paiu ca trestia În spic ca vrabia În grăunte ca mazerea. El s-apleca de călare Și lua trei spicușoare Ș-a venit acasă Le-a pus pe masă. Măi femee, măi femee, Grâul nostru o să peie Grâul nostru-i Ca fața lui Hristos Iar femeia că zicea Nu te teme, omule, Că-n târg la Hârlău Este mult fer și oțel. El a-ncălecat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
golan. Un om care n-are nimic, nici cămin, nici patrie. Muncește ici, muncește colo, bea ce câștigă, trăește în bordeiu toată viața, ori lângă vite, într-o bună zi moare, nimeni nu-l plânge. Nici în mormânt nu-i acasă la el, poate nici în mormânt nu-l pun. La biserică n-a fost niciodată, nu se închină niciodată, dintre orașe nu cunoaște decât Săveni, Darabani, habar n-are de stăpânire, de legi ș.c.l. Aici mai mult golanii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
eu camarade, precum văd, ai fost cam bolnav și cred că nu ești deplin înzdrăvenit... (Doctorul îi dă a înțelege ceva, căci e înduioșat de mâhnirea concentrată din ochii lui). Ba-s zdravăn, domnule locotenent. Nu vrai să te întorci acasă? Nu. De aicea mă duc înainte cu ceilalți. Înapoi nu se poate. Altul, mărunt și vioi, are un zâmbet subțire când îl ispitește doctorul: Da tu nu vrai să fii scutit? Trăiți, domnule doctor, da dumneavoastră ați fost scutit? Trenurile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
în tihnă pumnișorul de ovăs... Scris de mine și dictat eu căpural Ștefan Rg. 15 comp. 10 prig. 13 D-zia 7-a. Cântecu soldatului Ș-am zis foaie verde fir mașcat Vinerea, cornu-a sunat Țara s-a mobilizat Noi de-acasă am plecat La cazarmă am plecat Și la trin ne-am îmbarcat Spre Dunăre am plecat. Ș-am zis verde ș-o lalea Voinicii trec Dunărea Podul la Corabia Și trec în Bulgaria Direcția Sofia. Ș-am tot înaintat Pân-la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
zi. Mai bine, domnule general, de 20 de bani rum... Ei, dar de mâncare, de apă, ce spuneți voi? Sunteți mulțămiți? Trăiți, domnule general, nu ne-ar trebui nici apă, nici nimica, am răbda de toate, numai să ne ducem acasă. Astăzi 14 August, vorbind cu d-rul Negruzzi, căpitan de rezervă, îmi povestea cu groază de faptele colonelului Conta de la reg. 27 Bacău. Un om mare și gras, omul lenei ș-al mâncării, toată viața lui omul foamei ș-al banchetelor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cari i-au nenorocit fetele. Vânătoarea în pădure, în munți, iarna. Izbucnirea de dragoste a Mariei, în sfârșit. Dumbravă și Stahu es în târg și se întâlnesc în treacăt cu Popazu. Apoi se întâlnesc cu Iorgu Voinea și-l aduc acasă. Apoi seara, maiorul năzuește la Maria, care fuge de el, după o mică dezbatere în care ea protestează. Gândurile bătrânului Dumbravă în singurătatea odăii lui, după întâlnirile de peste zi și după evenimentele zilei. La țară povestea părului din mijlocul ogrăzii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
așa de ticăloasă, încât bărbații se duc "gorodovoi" ori portari la Moscova ori în alte orașe și femeile rămân să lucreze câmpul. Casele lor sunt un fel de chichinețe cu două etaje, sus stau oamenii, dedesupt dobitoacele. Pirpirii când vin acasă, acești oameni se așează în fața caselor și grăesc subțire unul cu altul pe când femeile duc toată treaba gospodăriei. Doi Velicoruși beți. Unul roagă pe cellalt să-i cânte ceva ca să-l facă să plângă.. Cellalt se înduplică și-l întreabă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
place, și el cinstește, vorbește tare și miluiește pe toată lumea. Îl cunosc jidovii de la Rașcov și din toate împrejurimile. "A venit căpitan Grigore! Ce mai faci, căpitan Grigore? Hât! Tâșt! da voi cum o mai duceți? Bine, căpitane Grigore! Da acasă cum merg cu sănătatea? Hăt! Tâșt! Bine, bre! Ia s-aducă aicea niște oale cu vin! ș.a.m.d. ÎMPĂRȚIREA BASARABIEI ÎN "CERCURI CULTURALE". În aceste cercuri culturale, în fiecare Duminică urmează să se adune învățătorii și să ție sfaturi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
lacrimi, am rugat pe Dumnezeu să mă facă să câștig ce-am pierdut și ce aveau ceilalți. Ceiace s-a întâmplat. Într-o excursie, am fost tovarăș cu niște cucoane, care se socoteau fericite dacă găseau de cumpărat, ca să ducă acasă, oale și chiupuri, panere și alte lucruri care ocupă mult loc. De cele mai de multe ori, oalele se stricau, iar cu panerele nimene nu știa ce să facă și nu se pricepea unde să le mai grămădească. "în discordie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pe care-o va auzi când va fi mare despre nenorocirea acestui genial prietin al copilăriei lui... 10 Iulie 1925 Ungheni. Găzduire la un gospodar bun: Crețu. Dimineață, când plecăm, întreb pe gospodină, care pleca la prășit: Pe cine lași acasă, în lipsa d-tale? Pe fată? Da, pe dumneaei. Acest dumneaei am aflat pe urmă, însemna că fata e la școala normală de învățătoare, în clasa a V-a. Și tatu-său și maică-sa, vorbind despre ea, îi ziceau domnișoara

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
obișnuiește să se ducă la toate înmormântările "boierilor". Cineva îl pâcâlește c-a murit doctorul Haralamb dela Puiești, douăzeci de km. depărtare. O pornește pe jos prin glodurile primăverii. Când intră în Puiești, vede pe doctor ieșind cu docarul de-acasă. Se oprește și dă cu întristare din cap: Îhî! Prț! n-a muritî! A vinită degeaba! Vântul era așa de puternic, încât puteai să te sprijini cu spatele în el. Se străduiau și se grăbeau ca să îndeplinească destinul. Se grăbeau

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
care, după cât spun unii și alții ar fi trăind. Această babă o sfătuiește pe Antoșa să lese pe Wagner, că-i găsește ea alt barbat mai bun. În ziua de anul nou, pe la 9 dimineața, Franț nu-și găsește femeia acasă și se duce la femeia Lupacec s-o caute. O găsește cu nepotul Vlagiu și c-o copilă de suflet de 5 ani. Îi spune să vie acasă, ea refuză, el insistă. Vladimir îl lovește și-l dă afară. Wagner

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ziua de anul nou, pe la 9 dimineața, Franț nu-și găsește femeia acasă și se duce la femeia Lupacec s-o caute. O găsește cu nepotul Vlagiu și c-o copilă de suflet de 5 ani. Îi spune să vie acasă, ea refuză, el insistă. Vladimir îl lovește și-l dă afară. Wagner, furios, pune mâna pe-un revolver (pe care-l avea dăruit decând scăldase un mort din vecini) și trage la întâmplare trei focuri de care Vladimir se ferește

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cere despăgubiri, nu vra să se împace. I-a și tras o bataie cu prilejul acela moșneagului de l-a făcut să zacă o lună. L-a pisat și i-a rupt oasele. Moșul pe care l-aducea cuminte iapa acasă când era cu chef e achitat. 28 Fevruarie 926. Zavod campament pescăresc în Dobrogea. Bordei în pământ, cârlige care stau întinse la soare, ca să li se usuce șferile. cuhar = bucatar Vataman de păscari 3 Mart. Cum duce acasă iapa Balana

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cuminte iapa acasă când era cu chef e achitat. 28 Fevruarie 926. Zavod campament pescăresc în Dobrogea. Bordei în pământ, cârlige care stau întinse la soare, ca să li se usuce șferile. cuhar = bucatar Vataman de păscari 3 Mart. Cum duce acasă iapa Balana pe moșneagul cel bețiv din punct de vedere al iepei. Ea, împreună cu personagiul și personagiile animale ale gospodăriei sunt personajul principal. S-ar putea descrie astfel, din punct de vedere al iepei bătrâne niște țigani lingurari sau cărbunari

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Arad Nu ne costă milioane Ci bătând fii lui Arpad. (Ionescu tipograful) Pământ mormânt Pavimentul, monumentum dovezi de viață îmbielșugată, ordonată și civilizată odinioară. harșaua calului jugu-dracului crengi îngemănate bizar în pădure. Începutul istoriei cu iapa cea cuminte care duce acasă pe moșul cel bețiv. Vreau să vă spun niște istorii ciudate pe care nu le știe nimeni și pe care și eu cu mare mirare le-am aflat din întâmplare, niște istorii tainice, pe care oamenii de rând cu greu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Partea din casă în care se comisese asasinatul a rămas pustie și neînchiriată, locuită de lilieci și de umbre. O bănuială, o ușoară bănuială, tot rămăsese asupra negustorului bătrân. Din când în când, aducea bani și bucura pe cei de-acasă cu vreo afacere, misitie pe care ar fi făcut-o, căci de negustoria lui se lăsase. În vremea asta vine băiatul cel mare, licențiat în științi naturale și-și începe cariera de profesor în Târgoviște. Admirabil profesor imediat iubit de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
băiatul și controlează, găsește bani, banii Armencei asasinate, fără nicio îndoială! Îl apucă o disperare fără nume, ș-o durere zdrobitoare îi apasă sufletul. Umblă rătăcind cu capul gol, prin furtună și ploaie noaptea, târziu se hotărăște să se retragă acasă, ud, bolnav și cu febră. Nu trece mult și se declară ftizia galopantă și se pune la pat. În timpul boalei lui, nu poate suporta prezența lui tatu-său. Bătrânul are instinctiv înțelegerea pricinei, totuși e încredințat că nimene pe lume

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
și foarte m-am bucurat când am capatat. Prea iubite Vasile, dacă îi veni de Paști, să-mi aduci ceva frumos, și dacă nu-i veni, să-mi scrii, să știu, dară mai bine ar fi să vii de paști acasă. Și pe aici îi cald, frumos, timpurile-s mândre. Ți-am mai scris vreo trei cuvinte, dacă vrei să le ții minte. Puișorul meu iubit și de mine despărțit, eu cu jele ce trăiesc, de dorul tău mă topesc. Și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]