56,780 matches
-
cauză." Nesupunerea civilă și refuzul cooperării, așa cum este practicată sub Satyagraha se bazează pe "legea suferinței", o doctrină care susține că acceptarea suferinței este un mijloc pentru un scop. Acest scop, de obicei, implică o înălțare morală sau progresul unui individ sau al unei societăți. Prin urmare, refuzul cooperării în Satyagraha este de fapt un mijloc de a asigura cooperarea adversarului în conformitate cu adevărul și dreptatea. Atunci când se utilizează satyagraha într-un conflict politic la scară largă implicând nesupunerea civilă, Gandhi credea
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
libertate, egalitate și echitate, stoicismul avea să influențeze ideologia creștină. Comunitățile creștine timpurii au practicat un așa-zis "comunism creștin", în care viața comună este instituită în baza unor principii diferite de cele ale vieții laice greco-latine: Prin importanța acordată individului și valorii morale, la început (când nu includea scopuri și sarcini politice) creștinismul pare înrudit cu stoicismul. În momentul când Imperiul Roman intră în perioada de destrămare, apar două doctrine, cea a viitorului Bizanț (care considera identitatea imperiului și a
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
și spirituale ale membrilor săi, astfel încât fiecare cetățean să fie un bun creștin. Mai mult, papa, ca reprezentant suprem al divinității, are dreptul să sancționeze monarhii, teză care avea să aibă o importanță deosebită în evoluția relațiilor politice medievale. În ceea ce privește individul, acesta trebuie să se supună legilor instituite de stat, legi care sunt de trei tipuri: Unele din conceptele lui Toma d'Aquino (în speciale cele inspirate de Aristotel) reprezintă o anticipare a Renașterii. Susținea că autoritatea, deși vine de la Dumnezeu
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
și a politicului devenind raportul guvernanți - guvernați și nu stat - biserică, cum fusese anterior. Umaniștii, a căror ideologie puneau în centrul atenției omul, au format trei mari orientări: Uneori concepțiile social-politice ale umaniștilor percepeau societatea doar ca o sumă de indivizi izolați și chiar au încercat să preconizeze societatea viitoare cu un caracter utopic (cazul lui Thomas Morus și Tommaso Campanella). Umanismul s-a răspândit mai mult în rândul categoriei sociale instruite, deci a elitei intelectuale europene. Prin tratatele sale, "Principele
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
târziu să prefere republica. În lucrarea "Contractul social", Jean-Jacques Rousseau pune în prim-plan conceptul omonim, prin intermediul căruia respectarea legilor primește o justificare rațională și umană. Preluând ideile protestante, a considerat că la baza statului este un contract ipotetic între indivizi și stat, contract care să asigure libertatea individului și garantarea proprietății private. Societatea este necesară atît ca întreg, cît și ca elemente-indivizi, devenind un întreg social, un organism social. Scopul contractului social este asigurarea libertății, constituirea poporului suveran. Este vorba
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Jean-Jacques Rousseau pune în prim-plan conceptul omonim, prin intermediul căruia respectarea legilor primește o justificare rațională și umană. Preluând ideile protestante, a considerat că la baza statului este un contract ipotetic între indivizi și stat, contract care să asigure libertatea individului și garantarea proprietății private. Societatea este necesară atît ca întreg, cît și ca elemente-indivizi, devenind un întreg social, un organism social. Scopul contractului social este asigurarea libertății, constituirea poporului suveran. Este vorba despre o înstrăinare a libertății naturale, negarantată de
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
din această stare de conflict, de ostilitate, este necesară încheierea unei păci. La fel ca și pentru Grotius, pentru Hobbes contractul social reprezintă mijlocul instituirii și menținerii vieții sociale pașnice, prin care se naște statul. Deoarece susține subordonarea necondiționată a individului în raport cu puterea statală și care s-ar exercita în mod nelimitat și respinge ideea separării puterilor statului, Hobbes poate fi considerat un reprezentant al absolutismului. Consideră că întreaga putere trebuie să fie deținută de monarh (susținut de aristocrați) și nu
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
proiecțiiile unei imaginații arhaice.." (Nicolae Balotă) "Ce este rezervația de lux din romanul lui Marius Tupan decât un spațiu labirintic capcană, un loc unde evenimentele puterii supreme se fac pe alte căi, dar cu aceeași intenție de abolire a libertății individului? [...] Ca și Orwell, scriitorul român construiește o altă versiune a unei utopii negre, colorată în roz doar pentru naivii căutători de absolut, ca și pentru eșuați și opotuniști. Această utopie-capcană are multe semne ale sistemului nostru totalitar, dar ca soluție
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința umanității", incluzând suferințe fizice "și" psihice. Curtea a enunțat că distincția dintre tortură și alte
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
majoritară, că tortura nu poate fi utilizată sub nicio formă, neexistând justificare pentru aplicarea sa, fiind interzisă în mod universal și absolut. Pe de altă parte, din punct de vedere moral, tortura nu poate să nu fie utilizată împotriva unui individ pentru a împiedica torturarea sau uciderea mai multor persoane[41]. Același doctrinar observă că în Covenția ONU împotriva torturii, par. 2 al art. 2 stipulează că în "nici o împrejurare excepțională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de starea
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
cele trei, care oferă utilizatorului un control asupra celor Șase Căi. Există, de asemenea, Rinne Sharingan, forma inițială de Sharingan și Rinnegan, și Tenseigan, o formă superioară de Byakugan și foarte similară cu Rinnegan ca putere. Există doar un singur individ care posedă toate cele trei Mari Dojutsu: Kaguya Ōtsutsuki, care posedă atât Byakuganul cât și Rinne Sharinganul. Fūinjutsu sunt jutsu de sigilare (封印術, Fūin jutsu) dezvoltate de Înțeleptul celor Șase Căi pentru a sigila în interior obiecte sau ființe vii
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
comportamentului de bullying. Pepler, Craig și Connolly (1997) aseamănă interacțiunea de tip bullying cu un „dans macabru” dinamic (activ și interactiv) care se petrece între agresor și victimă. Goldstein (1995) vede interacțiunile de tip agresiv ca pe un „duet” între individ și mediul social înconjurător, unde cel din urmă determină intensitatea agresivității. Este subliniată încă o dată importanța contextului social în evoluția și escaladarea interacțiunii de tip bullying. Constituit pe mai multe nivele, acesta capătă forma unui „sistem social interactiv”. Copilul, cu
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
manifestă prin mijlocirea tehnologiei digitale. La rândul său, bullying-ul, încadrat între comportamentele agresive, are caracteristici proprii care îl definesc și diferențiază de alte tipuri de agresivitate. Astfel bullying-ul este 1. comportamentul agresiv; 2. repetat în timp; 3. făcut de un individ sau un grup de oameni împotriva unui individ sau grup; 4. cu intenția de a răni; 5. în condițiile unui dezechilibru de forțe între victimă(e) și agresor(i). Aceleași caracteristici se regăsesc și în cyberbullying, ceea ce îi face pe
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
bullying-ul, încadrat între comportamentele agresive, are caracteristici proprii care îl definesc și diferențiază de alte tipuri de agresivitate. Astfel bullying-ul este 1. comportamentul agresiv; 2. repetat în timp; 3. făcut de un individ sau un grup de oameni împotriva unui individ sau grup; 4. cu intenția de a răni; 5. în condițiile unui dezechilibru de forțe între victimă(e) și agresor(i). Aceleași caracteristici se regăsesc și în cyberbullying, ceea ce îi face pe unii autori să considere că ceea ce le diferențiază
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
care integrează aspecte spirituale și transcendente ale experienței umane în cadrul psihologiei moderne. Este de asemenea posibil să se definească ca o "psihologie spirituală". "Transpersonalul" constă în "experiențe în care sentimentul de identitate sau de sine se extinde dincolo ("trans") de individ sau de persoană pentru a cuprinde aspecte mai largi ale omenirii, ale vieții, ale acelui psyché sau ale cosmosului". Acesta a fost, de asemenea, definit ca "dezvoltare dincolo de nivelele convenționale, personale sau individuale" Aspecte luate în considerare în psihologia transpersonală
Psihologia transpersonală () [Corola-website/Science/337330_a_338659]
-
care pretinde că critica de artă convențională a fost prea mult angajată pe linia sublinierii dimensiunilor raționale ale artei și mai deloc pe linia dimensiunilor spirituale ale artei, sau aceea care consideră că lucrările de artă au o semnificație dincolo de individ. Anumite aspecte din psihologia lui Carl Jung, precum și mișcări, cum ar fi terapia prin muzică și terapia prin artă, pot, de asemenea, să țină de acest domeniu. Boucovolas citează Breccia (1971), ca un exemplu timpuriu de arta transpersonala, și susține
Psihologia transpersonală () [Corola-website/Science/337330_a_338659]
-
ajung să stăpânească bine această practică, își pot îmbunătăți concentrarea, memoria, rezolvă mai ușor problemele, își atenuează durerile de cap și chiar își pot îmbunătăți controlul emoțiilor. Auto-Hipnoza necesită patru etape distincte. Pasul 1: Motivația. Fără o motivație adecvată, un individ va găsi că este foarte dificil să practice auto-hipnoza Pasul 2: Relaxare: individul trebuie să fie complet relaxat și trebuie să-și rezerve timp pentru a efectua acest act. În plus, distragerile trebuie să fie eliminate cât mai complet întrucât
Autohipnoza () [Corola-website/Science/337356_a_338685]
-
ușor problemele, își atenuează durerile de cap și chiar își pot îmbunătăți controlul emoțiilor. Auto-Hipnoza necesită patru etape distincte. Pasul 1: Motivația. Fără o motivație adecvată, un individ va găsi că este foarte dificil să practice auto-hipnoza Pasul 2: Relaxare: individul trebuie să fie complet relaxat și trebuie să-și rezerve timp pentru a efectua acest act. În plus, distragerile trebuie să fie eliminate cât mai complet întrucât este nevoie de atenție. Pasul 3: Concentrare: individul trebuie să se concentreze perfect
Autohipnoza () [Corola-website/Science/337356_a_338685]
-
practice auto-hipnoza Pasul 2: Relaxare: individul trebuie să fie complet relaxat și trebuie să-și rezerve timp pentru a efectua acest act. În plus, distragerile trebuie să fie eliminate cât mai complet întrucât este nevoie de atenție. Pasul 3: Concentrare: individul trebuie să se concentreze perfect, deoarece se generează energie de fiecare dată când mintea se concentrează pe o singură imagine. Pasul 4: Regie: Aceasta este o modalitate utilizată numai atunci când persoana vrea să lucreze cu un anumit scop. Individul trebuie
Autohipnoza () [Corola-website/Science/337356_a_338685]
-
Concentrare: individul trebuie să se concentreze perfect, deoarece se generează energie de fiecare dată când mintea se concentrează pe o singură imagine. Pasul 4: Regie: Aceasta este o modalitate utilizată numai atunci când persoana vrea să lucreze cu un anumit scop. Individul trebuie să-și direcționeze concentrarea pe vizualizarea rezultatului dorit. În limba engleză termenul de "hipnoză" a fost introdus în anul 1841 de către medicul și chirurgul scoțian "James Braid". El susține că a utilizat pentru prima dată "autohipnoza" (după cum face referință
Autohipnoza () [Corola-website/Science/337356_a_338685]
-
vârstă de cel puțin 16 ani. În februarie 2016, Pro TV a anunțat licențierea formatului "The Voice Kids", urmând să producă o versiune pentru copii, intitulată "", separat de cea pentru adulți, iar premiera a avut loc pe 26 februarie 2017. Indivizii care doresc să participe se înscriu pe situl web al emisiunii și se prezintă la preselecții, însoțiți de cel puțin un părinte sau tutore, la una dintre adresele menționate de post. Aceștia sunt triați în funcție de criteriile de eligibilitate stabilite de
Vocea României Junior () [Corola-website/Science/337367_a_338696]
-
care permiteau publicarea de fotografii și afirmații ale unor individizi fără consimțământul lor. Ei au susținut că persoanele erau în felul acesta lezate în mod permanent și că această practică slăbea „standardurile morale ale întregii societăți.” Ei au scris: Dreptul individului la protecția persoanei și a proprietății sale este vechi cât dreptul comun; în schimb, din când în când a fost necesar de a defini natură exactă și amploarea acestei protecții. Schimbările politice, sociale și economice antrenează recunoașterea unor noi drepturi
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
și complexitatea vieții, odată cu înaintarea civilizației, au făcut necesară o anumita retragere din lume, și omul, sub influența rafinantă a culturii, a devenit mai sensibil la publicitate, în așa fel încât solitudinea și viața privată au devenit mai însemnate pentru individ; dar cutezanța și inventivitatea modernă l-au supus, prin violări ale spațiului sau privat, la o durere și la o suferință psihică, cu mult mai mari decât cele provocate de o leziune pur fizică. Istoricul Wayne McIntosh a scris că
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
Tulburarea de anxietate socială (sau fobia socială) este o problemă de sănătate mentală cronică care presupune o anxietate și o teamă iraționale față de situații și activități în care individul crede că este observat, evaluat și/sau judecat de către alte persoane și că se va face de râs sau va fi umilit. Anxietatea socială este una dintre cele mai des întâlnite probleme de sănătate mentală și afectează aproximativ 13% din
Fobie socială () [Corola-website/Science/335895_a_337224]
-
numără existența unei traume emoționale sau psihologice avută în copilărie sau lipsa unei relații de atașament corespunzătoare în primii ani de viață. O trăsătură de personalitate cu impact în dezvoltarea fobiei sociale este neuroticismul. Termenul se referă la tendința unor indivizi de a se îngrijora frecvent, de a reacționa cu ușurință cu emoții negative în situații stresante (se enervează, se sperie, plâng ușor) sau de a se simți vulnerabili în fața stresului. Persoanele cu nivel ridicat de neuroticism sunt mai vulnerabile să
Fobie socială () [Corola-website/Science/335895_a_337224]