57,472 matches
-
criterii, formează ceea ce știința cantității numește populații statistice, iar relațiile care se stabilesc în interiorul acestora permit scoaterea în evidență a calității prin intermediul cantității. Din acest motiv putem susține că prelucrarea statistică a datelor cercetării reprezintă totodată cel dintîi pas către interpretare. Tendințele înregistrate în urma prelucrării statistice a fenomenelor studiate - în cazul nostru, educative -, sînt exprimate, în limbaj specializat, în așa-numiții indici statistici. Aceștia sînt: media aritmetică, mediana, modulul, dispersia și indicii de corelație. Media aritmetică, mediana și modulul sînt indici
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de concentrare a valorilor și de abatere a lor de la „tendința centrală”. Există mai multe tipuri de abateri, cum ar fi abaterea tip, abaterea standard etc. Calculul dispersiei este foarte important mai ales în operațiunea de selecție a datelor în vederea interpretării, fiind un gen de verificare a datelor mai precis, mai riguros, mai obiectiv în cele din urmă1. Coeficienții de corelație sînt tratați pe larg în capitolul dedicat SPSS2. 4.1.3. Reprezentări grafice - intuiția ajută înțelegerea! Informațiile prelucrate prin simplul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cunoaștere. Ele nu aduc, desigur, un plus de cunoaștere, dar îi acordă acesteia un suport. De altfel, efectul nu se produce, în primul rînd, asupra cercetătorului, ci asupra cititorului! Există o imensă varietate de reprezentări grafice utilizate în prelucrarea și interpretarea fenomenelor de natură educațională, dar cele mai utilizate sînt: diagrama de structură, diagramele de comparație, coordonatele carteziene, histogramele și curbele statistice. Diagrama de structură este o reprezentare grafică prin care putem reda procentual părțile componente ale unui întreg. În exemplul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mari. Fiind o curbă ideală, ca și curba lui Gauss, ea este folosită ca reper comparativ, însă nu pentru dimensiuni biologice sau psihice, ci pentru rezultatele școlare obținute de populațiile școlare reale în situații reale de învățare. 4.2. Căile interpretării Desigur, procesul de prelucrare a datelor este predominant unul de natură cantitativă. Dar acesta recurge cel mai adesea și la metodologii de natură logică, fiind și mai firească trecerea către interpretare. Cercetătorul recurge la analiză și sinteză, raționamente inductive, deductive
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
reale în situații reale de învățare. 4.2. Căile interpretării Desigur, procesul de prelucrare a datelor este predominant unul de natură cantitativă. Dar acesta recurge cel mai adesea și la metodologii de natură logică, fiind și mai firească trecerea către interpretare. Cercetătorul recurge la analiză și sinteză, raționamente inductive, deductive sau analogice, la metoda concordanței și a diferenței, la metoda variațiilor concomitente sau la metoda reziduurilor 1. Aceste 1.Pentru detalii privind utilizarea acestor metode în cercetarea educației, vezi Holban, 1978
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau metodologie este prezentată în lucrările enumerate la sfîrșitul capitolului. metode surprind latura calitativă a fenomenelor investigate, conducînd la selectarea și ordonarea faptelor acumulate în funcție de importanța lor pentru înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi sînt proprii, de la metoda interpretativă strict aplicată faptelor educative la metoda biografică sau la metoda intercorelației psihologice sau psihopedagogice dintre probe sau dintre probe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de accepții diferite la altele aproximativ sigure cu semnificație univocă; presupune a trece de la ceea ce este posibil sau probabil la ceea ce este aproximativ real (între anumite limite, care sînt limitele cercetării, ale oricărei cercetări). Din punct de vedere istorico-genetic, metoda interpretării a apărut în domeniul descifrării textelor sacre, pe temeiul că acestea ar avea și un sens ascuns, dincolo de sensurile aparente, și s-a dezvoltat ulterior în filosofie și științele filosofice, o multitudine de demersuri interpretative diferențiindu-se disciplinar. Deci, la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
aparente, și s-a dezvoltat ulterior în filosofie și științele filosofice, o multitudine de demersuri interpretative diferențiindu-se disciplinar. Deci, la început, a interpreta a însemnat a interpreta texte: mai întîi religioase, apoi literare, filosofice, științifice, iar această disciplină, a interpretării textelor, s-a numit hermeneutică (de la numele zeului Hermes, care, printre altele, era și zeul transmiterii informațiilor între zei și al mesajelor între zei și muritori și care apela uneori la un joc prin care le schimba sensul sau introducea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
numit hermeneutică (de la numele zeului Hermes, care, printre altele, era și zeul transmiterii informațiilor între zei și al mesajelor între zei și muritori și care apela uneori la un joc prin care le schimba sensul sau introducea altele noi1. Însă interpretarea este o operație prezentă în absolut toate domeniile cunoașterii umane, de la cunoașterea comună pînă la cea mai elaborată științific și este cu atît mai prezentă cu cît ne distanțăm de lumea faptelor fizice, de lumea obiectelor, îndreptîndu-ne către lumea faptelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu cît ne distanțăm de lumea faptelor fizice, de lumea obiectelor, îndreptîndu-ne către lumea faptelor umane - psihologice, culturale și sociale. În domeniul lumii obiectelor, se lucrează, în general, cu date măsurabile în primă instanță cu ajutorul unor instrumente precise - de aceea, interpretarea este o operație secundă și chiar, cîteodată, inutilă. În domeniul faptelor lumii psihosociale, deci și al celor educaționale, datele nu sînt măsurabile direct, în primă instanță, și nici instrumentele nu sînt infailibile - de aceea, interpretarea este o operație esențială. De
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unor instrumente precise - de aceea, interpretarea este o operație secundă și chiar, cîteodată, inutilă. În domeniul faptelor lumii psihosociale, deci și al celor educaționale, datele nu sînt măsurabile direct, în primă instanță, și nici instrumentele nu sînt infailibile - de aceea, interpretarea este o operație esențială. De exemplu, prin testele de inteligență noi nu măsurăm de fapt, în mod direct inteligența, ci anumite comportamente explicabile prin prezența în spatele lor a calității pe care o numim inteligență. Sau un alt exemplu, din domeniul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
comportamente explicabile prin prezența în spatele lor a calității pe care o numim inteligență. Sau un alt exemplu, din domeniul educațional, de această dată: creșterea randamentului școlar al unei clase poate fi 1.Pentru o mai bună înțelegere a conceptului de interpretare, dar și a evoluției istorice a demersurilor interpretative, vezi Ricœur, 1995. O vastă și excepțională sinteză dedicată acestui important domeniu este cartea lui Paul Cornea, 2006. explicată printr-o mulțime de factori, începînd cu schimbarea organizării procesului de învățămînt, a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care explică progresul. Pe scurt, a interpreta în domeniul științelor antropologice, deci și al celor educaționale, înseamnă a verifica, a organiza și a descifra sensurile faptelor acumulate prin cercetare pentru a verifica ipoteza propusă. Așa cum sublinia Ion Holban (1978), metoda interpretării este o metodă calitativă, care conduce la cunoașterea personalității, a structurii fenomenelor educaționale sau sociale prin analiza ansamblului și a relațiilor dintre fapte; este o metodă de diagnoză fină, care permite trecerea dincolo de aparențe, către semnificațiile profunde ale fenomenelor psihologice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pe plan abstract - a întregului plecînd de la o acumulare de elemente, de fapte, fie a obține semnificația reală a unui element, a unui fapt de detaliu prin raportarea sa la întregul supraordonat. Există prin urmare: un drum în sus al interpretării, de la colecția de fapte către întreg, precum și unul în jos, de la întreg către faptul izolat semnificativ. Ca tip de demers logic, primul drum urmează căile raționamentului inductiv, pe cînd al doilea se supune mai ales celui deductiv. Drumul în sus
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
colecția de fapte către întreg, precum și unul în jos, de la întreg către faptul izolat semnificativ. Ca tip de demers logic, primul drum urmează căile raționamentului inductiv, pe cînd al doilea se supune mai ales celui deductiv. Drumul în sus al interpretării Multitudinea faptelor acumulate de o cercetare nu înseamnă nimic prin ele însele în explicarea unui fenomen psihosocial sau cultural. Ele trebuie mai întîi verificate și prelucrate, operații despre care am vorbit anterior. Dar o cunoaștere științifică adevărată presupune operațiuni de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai întîi verificate și prelucrate, operații despre care am vorbit anterior. Dar o cunoaștere științifică adevărată presupune operațiuni de ordonare a informației pentru descifrarea sensurilor, a liniilor de evoluție a fenomenelor supuse investigației. De cele mai multe ori, în acest mod de interpretare se procedează la următoarele operații: 1.Clasificarea datelor în categorii, grupe sau clase în funcție de anumite criterii, deseori în funcție de tematica la care se referă (de exemplu, ca date fizico-anatomice, psihologice sau de mediu sociocultural). 2.Analiza valorii datelor. Se face distincție
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de exemplu, ca date fizico-anatomice, psihologice sau de mediu sociocultural). 2.Analiza valorii datelor. Se face distincție între ceea ce este cert și ceea ce este nesigur; se deosebesc faptele motivate de cele aparent întîmplătoare; se 1.Vezi Holban, 1978, capitolul dedicat interpretării datelor cercetării. distinge ceea ce este semnificativ de ceea ce pare neimportant; datele pot fi grupate în funcție de sursa de acumulare a lor (după metodă): experiment, observație, analiza documentelor etc. 3.Trierea informațiilor în funcție de valoarea pe care o prezintă sub aspectul credibilității, semnificației
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau fenomen. Indiferent de natura fenomenului investigat, acest fapt presupune operații de mare finețe în ordonarea și subordonarea faptelor; descifrarea relațiilor dintre ele și a dinamismului propriu și clasificarea lor în funcție de potențialul explicativ pe care-l posedă. Este evident că interpretarea, deci cunoașterea fenomenului, este rezultatul prelucrării în permanență a informației. De altfel, în toate momentele cercetării, cercetătorul elaborează judecăți asupra naturii informației pe care o posedă, face permanent corelații spontane între fapte, între semnificațiile provizorii ale acestora, stabilește analogii și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
însă în această fază a cercetării este și o sumă a elementelor interpretative anterioare, dar este și ceva mai mult decît atît, pentru c. acum se procedează sistematic și complet, utilizîndu-se toate datele obținute prin investigație. Drumul în jos al interpretării Uneori, în interpretare, cercetarea este nevoită să facă și drumul în jos, de la întreg spre înțelegerea unui fapt izolat. De cele mai multe ori, acest lucru se întîmplă atunci cînd faptul izolat constituie ceea ce se numește un fapt crucial, un eveniment care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fază a cercetării este și o sumă a elementelor interpretative anterioare, dar este și ceva mai mult decît atît, pentru c. acum se procedează sistematic și complet, utilizîndu-se toate datele obținute prin investigație. Drumul în jos al interpretării Uneori, în interpretare, cercetarea este nevoită să facă și drumul în jos, de la întreg spre înțelegerea unui fapt izolat. De cele mai multe ori, acest lucru se întîmplă atunci cînd faptul izolat constituie ceea ce se numește un fapt crucial, un eveniment care poate schimba complet
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
eveniment care poate schimba complet explicația unui fenomen sau a altuia. Desigur, nu prea i se întîmplă unui cercetător începător să se afle în asemenea situații privilegiate, dar nu-i dăunează să știe că acestea există! Nu în puține cercetări, interpretarea înseamnă un fel de permanent du te-vino de la fapte izolate spre întreg și invers, o adevărată navetă în sus și în jos. 4.2.3. Principii și condiții ale interpretării Pentru a spori șansele ca interpretările pe care le
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să știe că acestea există! Nu în puține cercetări, interpretarea înseamnă un fel de permanent du te-vino de la fapte izolate spre întreg și invers, o adevărată navetă în sus și în jos. 4.2.3. Principii și condiții ale interpretării Pentru a spori șansele ca interpretările pe care le întreprind cercetătorii să fie corecte, metodologii au elaborat seturi de reguli ce trebuie respectate în demersurile de cercetare. Foarte succint, aceste reguli solicită: 1.să nu se pornească în interpretare de la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în puține cercetări, interpretarea înseamnă un fel de permanent du te-vino de la fapte izolate spre întreg și invers, o adevărată navetă în sus și în jos. 4.2.3. Principii și condiții ale interpretării Pentru a spori șansele ca interpretările pe care le întreprind cercetătorii să fie corecte, metodologii au elaborat seturi de reguli ce trebuie respectate în demersurile de cercetare. Foarte succint, aceste reguli solicită: 1.să nu se pornească în interpretare de la prejudecăți sau idei preconcepute; 2.criteriile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ale interpretării Pentru a spori șansele ca interpretările pe care le întreprind cercetătorii să fie corecte, metodologii au elaborat seturi de reguli ce trebuie respectate în demersurile de cercetare. Foarte succint, aceste reguli solicită: 1.să nu se pornească în interpretare de la prejudecăți sau idei preconcepute; 2.criteriile adoptate ca fundament în operațiile de clasare și analiză să fie sugerate de fapte, și nu de invenții teoretice apriorice; 3.concluziile să fie verificate prin cît mai multe dintre datele pe care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
explicativ, odată elaborat, să nu fie reluat în alte contexte decît după ce este analizat în prealabil - faptele de natură psihologică, socială sau educativă nu sînt inerte, ci se află într-o permanentă dinamică, într-o continuă metamorfoză. 4.2.4. Interpretarea este încununarea cercetării Indiferent dacă interpretarea însoțește o altă metodă pe parcursul exercitării sale în acumularea faptelor sau reprezintă faza finală a unei cercetări, ea îndeplinește întotdeauna funcții vitale pentru aceasta, fiind de fapt încununarea demersului investigativ. În fond, doar interpretarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]