7,890 matches
-
o facem preocuparea grupurilor etnice care dau eterogenitatea "mojarului uriaș" cu numele de Statele Unite de a-și cunoaște moștenirea culturală, veche, europeană, cu care să se mîndrească cetățenii americani cu strămoși în spațiul fostei Serbii, să zicem, și numele Jelavich îngăduie o asemenea corelare. Nu sînt de subestimat scopurile pur comerciale. Peste toate acestea și, poate, altele nemenționate, am vrea să atragem atenția asupra faptului că proiectul ia naștere în prelungirea reacției firești de a explora pe planul culturii căi de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unde este reinstaurată o administrație romană după model bizantin, apoi în Dalmația și Italia. În 535, Belisarie începe cucerirea Siciliei și a Italiei de Sud. Neapole și Roma sînt ocupate în 536, în timp ce un alt atac, lansat asupra litoralului adriatic, îngăduie bizantinilor să ia în stăpînire teritoriul dintre Emilia și Lombardia, pînă la Milano. Ravenna cade și ea, în 540. Va trebui așteptat anul 552, însă, pentru ca, după contra-ofensiva regelui ostrogot Totila care se reimpune pentru un timp la Roma -, Narses
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cunoaște un destin aparte: "Donația lui Constantin". Acest fals, capodoperă a cancelariilor pontificale, fabricat de circumstanță, se prezintă ca un act emis de Împăratul Constantin și adresat Papei Silvestru I în semn de recunoștință pentru învățăturile care i-ar fi îngăduit să îmbrățișeze credința creștină. Tot programul de revendicări pontificale se găsește juștificat prin acest fals. Constantin acordă Papei întîietatea asupra celor patru sedii episcopale Antiohia, Alexandria, Constantinopol (care datează de pe vremea lui Teodosius) și Ierusalim. Îi dăruiește palatul de la Lateran
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mai depășească și a doua incintă pentru a ajunge astfel la ultima redută defensivă, donjonul, enorm turn cu ziduri groase, străpunse de fante și reprezentînd locuința seniorului în vremuri obișnuite. Pivnițe săpate sub donjon ascund muniția și bogate provizii care îngăduie supraviețuirea în cazul unui asediu prelungit. Acestea toate dovedesc încă o dată că fortăreața e aproape inexpugnabilă, dacă nu e la mijloc vreo trădare sau vreun atac neprevăzut. Războinic profesionist, hrănit de țărani, cavalerul duce, în tot acest cadru, o viață
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
implantat cu greu în Germania, dar că, în shirab, numărul de șerbi a fost aici cu mult mai mare decît oriunde altundeva. Atîta vreme cît seniorul avea nevoie de mînă de lucru agricolă masivă, el extindea practica șerbiei, ceea ce-i îngăduia să-și mențină țăranii pe domeniu. Mai tîrziu, cînd progresul economic și gustul crescînd pentru produsele de lux i-au incitat pe seniori șă-și înmulțească disponibilitățile financiare, ei au holărît să-i elibereze pe șerbi, fie individual, fie colectiv, sub
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
dar grație abilei lor diplomații, venețienii recuceresc terenul pierdut și împart privilegiile comerciale cu rivalii lor liguri. În acel moment, ei intră în contact ș cu mongolii, stăpîni, de la Gengis Han încolo, ai celei mai mari părți a Asiei, ceea ce îngăduie celor mai aventuroși comercianți italieni să călătorească pînă în Extremul Orient. Marco Polo, de exemplu, plecat de la Veneția la vîrsta de 15 ani în tovărășia tatălui și unchiului său, a revenit 20 de ani mai tîrziu, cu o avere fabuloasă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
scrisorile confratelui preot Paolo Bonnici din Malta, din cele ale Vicarului Patriarhal din Constantinopol și dintr-o relatare a Episcopului Petrus Deodatus din Sofia, dar și din alte documente neîndoielnice, suntem în măsură să cunoaștem curriculum vitae al acestui misionar - îngăduiți-mi termenul - aventurier. Preotul Andrej Bogoslovich era originar din insula Lesina, pe latinește Pharia (actual Hvar), motiv pentru care mai era numit și Fratele Andrej din Pharia, anterior fusese Franciscan Minor Observant. Ca atare se găsea de multă vreme în
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
vă răspundem cu toată umilința: 1) Mărturiei pe care o dau cei din Târgoviște, vă putem spune că nu au nimic împotriva posesiunii juridice a preoților Conventuali, pentru că spun că au fost preoții Observanți pe care noi și acum îi îngăduim, adică cu ceva timp în urmă și chiar și atunci când din cauza năvălirilor tătarilor s-au retras franciscanii, dar nu se poate spune din aceasta că ei au fost aici întotdeauna și că ar fi fondat-o, cu atât mai mult
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
fragment din cuvântul urmașului dumneavoastră la conducerea CUASC, Iacob Gheorghe: "Acum, când întregul popor se pregătește să întâmpine împlinirea a 20 de ani de la Congresul al IX-lea, eveniment de o covârșitoare importanță pentru istoria națională, vă rog să-mi îngăduiți să exprim, în numele tuturor studenților ieșeni, cele mai calde sentimente de gratitudine și recunoștință tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru condițiile deosebite de muncă și viață create prin grija partidului și statului, pentru marile posibilități de exprimare și afirmare largă în toate
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
afirmă: "Comitetul de partid al Centrului Universitar a considerat, pentru acest an, cercul teoretic - veriga de bază în organizarea învățământului de partid. Cercul teoretic, cuprinzând cursanți cu profil identic sau apropiat, aparținând, în general, aceleiași facultăți și organizații de bază, îngăduie creșterea răspunderii organizațiilor de bază, a grupelor de partid, a decanatelor și catedrelor"27. În martie 1970 a și avut loc la Iași, în organizarea UASCR, Colocviul Național studențesc "Rolul filosofiei marxiste și al culturii umaniste în formarea viitorului specialist
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ați dorit vreodată să preluați Viața Politehnicii? D. T.: Nu. Presa studențească și Securitatea S. B.: Viața presei studențești nu a fost ușoară nici la Iași, cu toate că era invidiată de cei din celelalte centre pentru libertățile pe care și le îngăduia. Nu intrăm în prea multe amănunte, fiindcă s-a povestit pe larg despre acest subiect în volumul pe care l-am realizat, De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă 14. Aș vrea totuși să vorbim despre acțiunile Securității asupra
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
încetare, începutul însuși, sfârșind astfel, în fiecare clipă, cu sine. Filosofia, proprietara posibilităților actului de diferențiere dintre cele două ipostaze ale gândirii, trebuie să ne înlesnească schimbarea direcției de mers pentru a înainta către recunoașterea necunoașterii noastre. Dar ne-ar îngădui, practicând-o, să o trecem în condiția de fenomen, adică să-i recuperăm începutul? Este destul de clar că sunt condiționări severe pentru cei care încearcă să-i vadă "motivațiile temeinice", "natura", figura nonformală, chiar non-intelectuală, dar plină de iubire, "originea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca fapt natural (aparținând unei Naturi din afara conștiinței, a logos-ului), iar pe de alta, semnificația sa ca rezultat al unui travaliu conștient, care nu doar îi mediază instituirea, ci îi pune sub condiții identitatea (constituirea). Desigur, logos-ul îi îngăduie să fie; dar aceasta nu înseamnă nicidecum că el depinde totalmente de un travaliu conștient (deși depinde totalmente de o conștiință, constituit fiind printr-o/pentru o conștiință), cum ar fi travaliul prin care, din unghi științific, este descris, explicat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
b) distribuirea prin împărțire a umanului. Nici una dintre aceste distribuiri nu poate constitui "cauză" pentru cealaltă; ele sunt concomitente, dar autonome. Din această concomitență rezultă întregul drum istoric al cunoașterii, al problematicii acesteia, al formelor pe care aceasta le-a îngăduit în momente anumite ale istoriei sale. Coincidența lor este dovada unei lucrări "unitare" a conștiinței distribuitoare: de aici semnificația fenomenologică a sa. Coincidența celor două acte de distribuire prin împărțire (a logos-ului și a umanului) reprezintă, așadar, un veritabil
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de dincolo de lucru (acesta din urmă, ca dat sensibil: physis) și chiar de dincolo de natura lucrului (physis). Dar această operație, veritabilă regulă de metodă pentru reconstrucția filosofică, face necesară gândirea ne-ființei (a nimicului). Într-un fel, tradiția filosofică îi îngăduia lui Platon o asemenea cale, fiindcă fusese deja gândit ne-determinatul (apeiron-ul, prin Anaximandros), într-un mod "negativ" raportat la lucrul determinat (sau la natura determinată a lucrurilor: physis), încă în Școala milesiană, iar filosofii primelor generații gândiseră "meontologic" asupra
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din logos, preeminent, forma de exprimare (de aceea afirmam mai sus că logica a fost socotită, uneori, cumva justificat, drept lingvistică), iar atunci când va încerca să prindă cu mai multă putere și ceea-ce-este-exprimat și corespunde "lucrurilor însele", anume atunci când va îngădui formarea științelor cu "obiecte" specifice constituite, ea nu se va putea îndrepta împreună cu științele, cărora le oferă canonul formal decât spre "lucruri exprimate", către ceea ce este deja condiționat de către un "subiect", către ceea ce este, mai mult sau mai puțin, "format
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele două orizonturi onticul și logicul nu pot fi identice, am ajuns din nou într-o situație aporetică. Totuși, ele pot fi aduse într-un orizont nou, anume în acela al constituirii judicative, unde capătă sensuri noi, compatibile, care le îngăduie să fie puse într-o relație de identitate parțială. Jocul acesta al constituirii judicative are de-a face, însă, cu operații de constituire care nu sunt propriu-zis judicative, dar care sunt judicativizate. Pentru a ne lămuri în această privință, este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
analitică. Dacă sunt atașate aceleași elemente interpretative la argumentare (raționamentul dialectic), mizând de la bun început pe ideea de adevăr plauzibil, este constituită dialectica. Propriul acesteia din urmă este orizontalizarea interpretării și posibilitatea, pe această bază, a întrebărilor și răspunsurilor care îngăduie noi întrebări. Ar mai fi de observat că analitica și dialectica instituie corpusuri de norme privind căile gândirii. De la bun început, ele constituie gândurile (au rol constitutiv pentru acestea) sub aspect formal, pe baza formei judicative originare și a "legilor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a timporiza -, de a-și impune sensul, aplicația își va restrânge ea însăși spațiul, așa cum se va întâmpla, de exemplu, în discuția despre dialectica transcendentală kantiană, în orizontul căreia timpul își pierde funcția constitutivă, iar reducția pe care o îngăduie o asemenea situație nu mai este cea propriu-zis judicativă, ci aceea non-judicativă. E drept, și aceasta din urmă poate avea ca "obiect" al său aceeași dictatură a judicativului; dar aplicațiile care urmează asemenea descrierilor și prezentărilor anterioare pregătesc terenul pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și comentatorilor lucrărilor sale de logică; dar o anumită diferență trebuie acceptată între ei: "topica" este mai degrabă un termen referitor la o teorie a locurilor comune determinate prin predicabile (cele patru, la Aristotel: genul, diferența, propriul și accidentul), care îngăduie stabilirea unor reguli de metodologie a raționamentelor dialectice, ceea ce înseamnă că "forma" logică ce-i servește drept obiect direct nu este raționamentul (fie acesta dialectic), ci noțiunea; "dialectica", în schimb, se referă, în mod direct, la raționamentul din premise probabile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectic posedă, desigur, premise și încearcă să rezolve o problemă, și pentru că definiția, propriul, genul și accidentul constituie "obiectul" desemnat de premisele și problemele argumentelor dialectice, tocmai aceste patru "predicabile" devin obiect de cercetare pentru topică.56 Interferența observată acum, îngăduită de Aristotel în condițiile precizării de către el a raportului de opoziție "formală" dintre analitică și dialectică (topică), are semnificații dincolo de spațiul în care acestea își stabilesc principiile și-și protejează "natura", anume dincolo de locul în care ele sunt puse la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unor scopuri; ele sunt inventate pentru a fi utilizate la ceva care se află dincolo de ele însele; ele țin de o structură de ființă ce ar putea fi numită prin "calitatea-de-a-fi-la-îndemână" și își capătă sensul numai în legătură cu instanțele ce le îngăduie drept mijlocitori în relația lor. Raționamentul (în genere) este o "formă" a gândirii, potrivit logicii-organon, alături de noțiune și de judecată; originea sa nu poate fi decât gândirea însăși. Felul în care el ne apare dă seamă de starea gândirii, de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ordine a operațiilor acesteia), având drept element originar structura judicativă S P, în lămurirea problemei deschise aici despre rosturile analiticii și dialecticii, în măsura în care acestea au de-a face și cu obiectul "cunoștințelor" dobândite prin construcția de raționamente, trebuie să ne îngăduim să scrutăm și ceea ce se află dincolo de aceste limite formal-judicative. În felul acesta, încurajați de ceea ce se vestește deja dincolo de orizontul străbătut până acum, ne-am putea afla în deschiderea unui nou orizont semnalat, timid, și mai devreme pe care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
e firesc să fie numit poate și socotit nimic obiectul ei "nou"? Și nu cumva în felul acesta, gândind pe această cale, putem ajunge "la lucrurile însele", de vreme ce capătă a căpătat deja semnificație tocmai temeiul lor, acel ceva ce le îngăduie să fie? Dar conștiința care preia nimicul, în condiția căruia pare să fi trecut temeiul tuturor ființărilor, nu este ea însăși nimic? Oricum ar sta lucrurile, temele din urmă trebuie asumate, fiindcă ele corespund orizontului filosofic propriu filosofiei (și logicii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
principii, în funcție de problemele tematizate de un anumit gânditor; acesta este sensul lor propriu-zis filosofic. În istoria judicativ-constitutivă a filosofiei sunt posibile, chiar din acest motiv și, oarecum, potrivit spiritului "competitiv" pe care îl impune dictatura judicativului ierarhii. Tocmai acestea ne îngăduie să vorbim despre reconstrucții-model ale celor două "discipline" judicative (la Aristotel, Augustin, Descartes, Locke, Hume, Kant, Hegel, Husserl, Wittgenstein, Heidegger, Noica ș. a.). Orice încercare de tematizare a problemelor logice conduce către operarea unei reducții, în sensul precizat mai sus. Dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]