7,853 matches
-
țigan ă țigani, nume existent în toată Europa, cu unele excepții. La noi, nici un român nu s-a adresat niciodată cu „măi romule”, a spus „măi țigane”, fără ca prin acest apelativ să-l înjosească. Așa cum spunea Dimitrie Dan în lucrarea „Țiganii din Bucovina”, Cernăuți, 1892, apelativul „rom”, plural „roma”, înseamnă bărbat (țigan), iar „romni” sau „rumni” înseamnă femeie (țigancă). Același apelativ „rom”înseamnă „om care aparține societății celei de mai jos”, paria, după sistemul castelor indiene. De asemenea, ei, țiganii, își
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
La noi, nici un român nu s-a adresat niciodată cu „măi romule”, a spus „măi țigane”, fără ca prin acest apelativ să-l înjosească. Așa cum spunea Dimitrie Dan în lucrarea „Țiganii din Bucovina”, Cernăuți, 1892, apelativul „rom”, plural „roma”, înseamnă bărbat (țigan), iar „romni” sau „rumni” înseamnă femeie (țigancă). Același apelativ „rom”înseamnă „om care aparține societății celei de mai jos”, paria, după sistemul castelor indiene. De asemenea, ei, țiganii, își mai spuneau „sinto” sau „sindhi”, care însemna om de-al nostru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lucrarea „Țiganii din Bucovina”, Cernăuți, 1892, apelativul „rom”, plural „roma”, înseamnă bărbat (țigan), iar „romni” sau „rumni” înseamnă femeie (țigancă). Același apelativ „rom”înseamnă „om care aparține societății celei de mai jos”, paria, după sistemul castelor indiene. De asemenea, ei, țiganii, își mai spuneau „sinto” sau „sindhi”, care însemna om de-al nostru, conațional, după limba sanscrită a cingarilor. De ce țin atât de mult fruntașii țiganilor să li se spună „rromi” și limba lor să se numească „romani”? Etnia „romă” este
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care aparține societății celei de mai jos”, paria, după sistemul castelor indiene. De asemenea, ei, țiganii, își mai spuneau „sinto” sau „sindhi”, care însemna om de-al nostru, conațional, după limba sanscrită a cingarilor. De ce țin atât de mult fruntașii țiganilor să li se spună „rromi” și limba lor să se numească „romani”? Etnia „romă” este apărută după evenimentele din 1989 și nu are altă rațiune de existență decât aceea de asimilare a „rromilor” cu românii. Într-un fel, este de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
li se spună „rromi” și limba lor să se numească „romani”? Etnia „romă” este apărută după evenimentele din 1989 și nu are altă rațiune de existență decât aceea de asimilare a „rromilor” cu românii. Într-un fel, este de crezut: țiganii și-au însușit limba, religia, portul popular, obiceiurile, împart aceeași țară cu românii și nu este de mirare că imensa lor majoritate s-au declarat români, atât în timpul stăpânirii austriece, cât și după. O explicație și o vină se găsește
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
toate. La noi nu s-a știut, nu s-a vrut, nu s-a oferit o politică pe termen lung; nu s-a prevenit un fenomen care sărea-n ochi, mai degrabă ne dăm în stambă (vezi gafa cu deportarea țiganilor în deșert, în Egipt, cum a zis urmașul lui N. Titulescu, ca și cum n-ar fi fost suficientă deportarea la Bug), când se ivește cazul și atunci facem mult zgomot, se caută vinovații, se acuză, se propun măsuri; trece valul, totu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cazul și atunci facem mult zgomot, se caută vinovații, se acuză, se propun măsuri; trece valul, totu-i lăsat baltă, la voia întâmplării, până când problema țigănească răbufnește din nou. Niciun guvern român postdecembrist n-a vrut să se ocupe de țiganii noștri, nici măcar în campaniile electorale. Cum răspund țiganii la nepăsarea afișată de români: trec la cultele neoprotestante, încalcă legea, se plâng la Consiliul Europei că sunt discriminați, împânzesc Europa care nu e dispusă să accepte și să recunoască țigănia ca
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vinovații, se acuză, se propun măsuri; trece valul, totu-i lăsat baltă, la voia întâmplării, până când problema țigănească răbufnește din nou. Niciun guvern român postdecembrist n-a vrut să se ocupe de țiganii noștri, nici măcar în campaniile electorale. Cum răspund țiganii la nepăsarea afișată de români: trec la cultele neoprotestante, încalcă legea, se plâng la Consiliul Europei că sunt discriminați, împânzesc Europa care nu e dispusă să accepte și să recunoască țigănia ca mod de viață. 6 decembrie 2007 De-al
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
încalcă legea, se plâng la Consiliul Europei că sunt discriminați, împânzesc Europa care nu e dispusă să accepte și să recunoască țigănia ca mod de viață. 6 decembrie 2007 De-al nostru, mânca-ți-aș ! (II) Motto: „Dacă vor veni țiganii Inima ți-o vor preface-n Salbe și inele albe” (Frederico Garcia Lorca, Balada lunei) Încercarea de a-i pune pe țigani, cu orice preț, la stâlpul infamiei, nu poate da decât satisfacții de moment pentru intoleranți, când mult mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ca mod de viață. 6 decembrie 2007 De-al nostru, mânca-ți-aș ! (II) Motto: „Dacă vor veni țiganii Inima ți-o vor preface-n Salbe și inele albe” (Frederico Garcia Lorca, Balada lunei) Încercarea de a-i pune pe țigani, cu orice preț, la stâlpul infamiei, nu poate da decât satisfacții de moment pentru intoleranți, când mult mai productiv ar fi, asumându-ne toate greșelile trecutului, să-i privim ca cetățeni ai acestei țări, despre care să spunem că sunt
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu orice preț, la stâlpul infamiei, nu poate da decât satisfacții de moment pentru intoleranți, când mult mai productiv ar fi, asumându-ne toate greșelile trecutului, să-i privim ca cetățeni ai acestei țări, despre care să spunem că sunt țigani, dar că sunt țiganii noștri, de lângă noi. Avem obligații față de toți cetățenii, nu mai multe față de ei, țiganii, însă să nu uităm că ei nu cer autonomie culturală și teritorială ca secuiomaghiarii, nu afișează alt steag, nu cântă alt imn
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
stâlpul infamiei, nu poate da decât satisfacții de moment pentru intoleranți, când mult mai productiv ar fi, asumându-ne toate greșelile trecutului, să-i privim ca cetățeni ai acestei țări, despre care să spunem că sunt țigani, dar că sunt țiganii noștri, de lângă noi. Avem obligații față de toți cetățenii, nu mai multe față de ei, țiganii, însă să nu uităm că ei nu cer autonomie culturală și teritorială ca secuiomaghiarii, nu afișează alt steag, nu cântă alt imn și nici nu pretind
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
productiv ar fi, asumându-ne toate greșelile trecutului, să-i privim ca cetățeni ai acestei țări, despre care să spunem că sunt țigani, dar că sunt țiganii noștri, de lângă noi. Avem obligații față de toți cetățenii, nu mai multe față de ei, țiganii, însă să nu uităm că ei nu cer autonomie culturală și teritorială ca secuiomaghiarii, nu afișează alt steag, nu cântă alt imn și nici nu pretind altă țară. Pentru ei sunt alte nevoi presante, decât a se numi romi sau
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
însă să nu uităm că ei nu cer autonomie culturală și teritorială ca secuiomaghiarii, nu afișează alt steag, nu cântă alt imn și nici nu pretind altă țară. Pentru ei sunt alte nevoi presante, decât a se numi romi sau țigani, numire din care reprezentanții lor fac mare caz, când apar la televiziune. Aceștia nu spun ce au făcut cu banii primiți de la U.E., nici nu caută surse bănești, chiar în comunitățile țigănești, pe care să-i folosească în proiecte social-culturale
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ce au făcut cu banii primiți de la U.E., nici nu caută surse bănești, chiar în comunitățile țigănești, pe care să-i folosească în proiecte social-culturale. Dacă tot vorbim de o solidaritate umană, de ce n-ar fi și o solidaritate a țiganilor, un fel de ajută-te singur ca să fii ajutat și de alții. Obligații la fel de mari ca ale statului român au față de comunitatea lor țiganii de mătase, regele lor, împăratul, bulibașii, meseriașii și cântăreții de manele care nu plătesc impozite decât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
social-culturale. Dacă tot vorbim de o solidaritate umană, de ce n-ar fi și o solidaritate a țiganilor, un fel de ajută-te singur ca să fii ajutat și de alții. Obligații la fel de mari ca ale statului român au față de comunitatea lor țiganii de mătase, regele lor, împăratul, bulibașii, meseriașii și cântăreții de manele care nu plătesc impozite decât simbolic, bogații lor îmbogățiți cum se îmbogățesc unii. N-ar trebui toți aceștia impuși prin lege la un fond de solidaritate din care să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și ajutoare bănești celor mai dotați dintre copiii familiilor lipsite de mijloace materiale? Statul român ar trebui să garanteze aceste fonduri, să le dirijeze și spre activități productive pentru a oferi locuri de muncă, să pună la dispoziția familiilor de țigani care vor să-și construiască o locuință minimum 250 mp, așa cum se dădea oricărui cetățean român pe vremea regimului comunist. Fără să facem elogiu acelui regim, vom spune celor care se fac că nu știu că a fost singurul dintre
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vremea regimului comunist. Fără să facem elogiu acelui regim, vom spune celor care se fac că nu știu că a fost singurul dintre regimurile politice ce s-au perindat în decursul istoriei care i-a luat în seamă și pe țigani. În satele lor a construit școli, i-a obligat să vină la școală, le-a dat un loc de muncă și o locuință, uneori chiar în centrul orașelor. Mai mult, în perioada de început a regimului, țiganilor li s-au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
seamă și pe țigani. În satele lor a construit școli, i-a obligat să vină la școală, le-a dat un loc de muncă și o locuință, uneori chiar în centrul orașelor. Mai mult, în perioada de început a regimului, țiganilor li s-au încredințat funcții pe linie de partid și de stat, erau activiști, primari și milițieni. Pe căldărarii migratori i-au fixat în orașe și le-a dat locuri de muncă, dovedindu-se a fi meseriași foarte buni și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
funcții pe linie de partid și de stat, erau activiști, primari și milițieni. Pe căldărarii migratori i-au fixat în orașe și le-a dat locuri de muncă, dovedindu-se a fi meseriași foarte buni și serioși. Această „promovare” a țiganilor n-a fost privită cu ochi buni, dar nu s-au manifestat acțiuni ostile decât la nivelul vorbelor de duh. Pe lângă mai vechea zicală „Nici răchita nu-i ca pomul, nici țiganul nu-i ca omul” au început să circule
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
meseriași foarte buni și serioși. Această „promovare” a țiganilor n-a fost privită cu ochi buni, dar nu s-au manifestat acțiuni ostile decât la nivelul vorbelor de duh. Pe lângă mai vechea zicală „Nici răchita nu-i ca pomul, nici țiganul nu-i ca omul” au început să circule bancuri în care erau implicate personaje pe care nu aveai voie să le iei în râs. Tătucu Stalin, chemându-l la ordin de Dej, l-a somat să-i cedeze 2.000
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-i ca omul” au început să circule bancuri în care erau implicate personaje pe care nu aveai voie să le iei în râs. Tătucu Stalin, chemându-l la ordin de Dej, l-a somat să-i cedeze 2.000 de țigani pentru nevoile interne ale Uniunii Sovietice. Dej și-a făcut calculul că, dacă dă Tătucului 2.000 de sinthi, rămâne fără primari și fără milițieni. De când au fost eliberați din robie (Bucovina ă 1783, Moldova ă 1844, Țara Românească ă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
calculul că, dacă dă Tătucului 2.000 de sinthi, rămâne fără primari și fără milițieni. De când au fost eliberați din robie (Bucovina ă 1783, Moldova ă 1844, Țara Românească ă 1845), nimeni dintre români nu s-a gândit că eliberarea țiganilor fără proprietate nu avea mare valoare. E suficient să vedem pe ce locuri sunt așezate satele de țigani ca să ne dăm seama că erau desconsiderați și marginalizați: cele mai rele și mai izolate terenuri care nu erau bune nici de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
eliberați din robie (Bucovina ă 1783, Moldova ă 1844, Țara Românească ă 1845), nimeni dintre români nu s-a gândit că eliberarea țiganilor fără proprietate nu avea mare valoare. E suficient să vedem pe ce locuri sunt așezate satele de țigani ca să ne dăm seama că erau desconsiderați și marginalizați: cele mai rele și mai izolate terenuri care nu erau bune nici de pășune pentru capre. Este suficient să luăm tabelele cu împroprietăriții reformelor din 1864 și 1921, chiar din 1945
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că erau desconsiderați și marginalizați: cele mai rele și mai izolate terenuri care nu erau bune nici de pășune pentru capre. Este suficient să luăm tabelele cu împroprietăriții reformelor din 1864 și 1921, chiar din 1945, și vom vedea câți țigani au fost împroprietăriți, deși au fost pe front, în cele două războaie, și au murit pentru România. Evenimentele din decembrie 1989, după perioada de entuziasm, i-au adus pe toți, dar pe țigani și mai mult, cu picioarele pe pământ
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]