16,963 matches
-
și securității alimentare. Perspectiva dominantă pare a fi, oarecum paradoxal pentru un congres de sociologie, cea economică și, de altfel, putem mărturisi, abia dacă unul din zece participanți la congresul de la Trondheim erau sociologi prin profesia de bază sau cea academică. De altfel, una dintre personalitățile marcante ale cercetării ruralului contemporan, Sir Howard Newby de la Higher Education Funding Council for England, În intervenția sa În plen din prima zi a congresului (An Insider’s View from the Outside. Rural Sociology and
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
necesitatea unei bune fundamentări psihopedagogice și a unor instrumente (teste) de evaluare adecvate. Ziua Întâi a Congresului de la Trondheim s-a Încheiat, În planul manifestărilor științifice, cu lansarea volumului Norvegian Agricultural History, coordonat de Reidar Almås și publicat la Tapir Academic Press, Trondheim, În 2004. În lucrarea aceasta, extrem de densă, Bjørn Mihre semnează un prim capitol consacrat agriculturii și societății rurale norvegiene Între anii 4000 Î.Hr. și 800 d.Hr. Al doilea capitol cuprinde descrierea condițiilor În care societățile rurale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
programe și ideologii, superficiale prin fundamente și conținut, și de a restructura strategiile guvernării În funcție de realitățile autohtone, cunoscute și Înțelese prin intermediul autohtonilor. În final, cartea propune o teorie explicativă a tranziției și face patru recomandări esențiale. Prima este ca mediul academic - adică intelectualii - să iasă din zona sterilă În care este ancorat și să dezvolte „o știință constructivă”, care să completeze și să nuanțeze - iar uneori chiar să critice - acea „cunoaștere constructivă”, elaborată la nivelul instituțiilor ce Întemeiază sau legitimează schimbările
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ancorat și să dezvolte „o știință constructivă”, care să completeze și să nuanțeze - iar uneori chiar să critice - acea „cunoaștere constructivă”, elaborată la nivelul instituțiilor ce Întemeiază sau legitimează schimbările introduse de guvernări. Rămâne de văzut În ce măsură comunitatea științifică și academică românească dispune de resursele - umane, financiare și de comunicare - indispensabile pentru ca ea să poată juca rolul care Îi revine În tranziție. Ceea de-a doua este adresată „instituțiilor producătoare de viitor”, adică guvernanților, fie ei politici, fie tehnocrați, cărora li
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
România? Marea problemă a cărții este singularitatea ei. În peisajul ideologic românesc, ea este o apariție excepțională, dar, probabil, lipsită de impact semnificativ, dacă nu reușește să adune În jurul ei o nouă intelectualitate umanistă - producătoare de ideologie. Proiectul științific și academic al cărții nu poate avea succes dacă nu va fi transformat Într-un proiect politic. Vladimir Pasti Septimiu Chelcea (coord.) Comunicarea nonverbală În spațiul public, București, Editura Tritonic, 2004 (184 p.) A asculta radioul aproape că face parte din viața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
195 p.) Tema centrală a acestei lucrări colective este problema profesionalizării antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Orientală, Înainte și după 1989. Volumul este coordonat de Peter Skalník (reprezentant de frunte al Școlii cehe de antropologie socială, cu o carieră academică În Africa de Sud și Olanda, și inițiator după 1990 al unei serii de publicații de profil - ,,Prague Studies in Sociocultural Anthropology”. Editorul acuză (În introducere) ,,cercul vicios” ce face ca În această ,,regiune dezavantajată istoric” disciplina În discuție să nu fie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
similară cu statutul de ,,pseudoștiință burgheză și reacționară” a sociologiei În România Între 1948 și 1965 (cf. Gheorghiță Geană). În postcomunism, În schimb, antropologia este proclamată (ca În Ungaria, cf. László Kürti) a fi o ,,știință democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar exaltată (ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Skalník, În Liban, și Václav Hubinger, În Portugalia, cf. P. Skalník). Cu toate acestea (spre a reveni la tema centrală a cărții), instituționalizarea și profesionalizarea disciplinei În regiune rămâne o ,,luptă” deschisă. Antropologia socioculturală nu este inclusă În nomenclatorul specializărilor academice acreditate (și finanțate) guvernamental (vezi M. Elchinova, pentru Bulgaria, P. Skalník, pentru Cehia, A. Bitušíková, pentru Slovacia). Contextul naționalist (mereu prezent) duce la ,,politizarea” (ne)recunoașterii oficiale a antropologiei, ca În Slovenia, unde unii ,,etnologi” cred că ,,nimeni nu-i
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o mai bună percepție”, iar În Europa Centrală și Răsăriteană ,,subiecții [cercetării] Înțeleg, prin educația lor, ceea ce antropologii scriu despre ei”. Concluzia principală a acestei cărți, poate neașteptată, Însă demonstrată astfel ,,la nivel regional”, este că Întârzierea introducerii sau recunoașterii academice a antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Răsăriteană reflectă procesele sociopolitice din regiune, dinainte și de după 1989. Denunțată ca ,,știință burgheză” sub comunism și opusă astfel materialismului istoric profesat oficial, antropologia intră volens nolens Într-un joc ideologic și În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
știință burgheză” sub comunism și opusă astfel materialismului istoric profesat oficial, antropologia intră volens nolens Într-un joc ideologic și În niște raporturi de putere Încă active (după toate probabilitățile) și În prezent. Situarea periferică a disciplinei pe ansamblul specializărilor academice centralși est-europene depășește, atunci, cadrul unei dispute strict terminologice sau teoretice (cum o sugerează unii dintre ,,etnografii” sau ,,etnologii” autohtoni), spre a deveni, din nefericire, ,,exponentul” intelectual al unei ,,corectitudini politice” care nu ar trebui vreodată și undeva să ajungă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de contracarare și de apărare Împotriva acestora. Psihologia persuasiunii constituie o lucrare de referință pentru Înțelegerea modelelor de comportament automat, a impulsurilor de a te supune diverșilor agenți ai convingerii, contrar propriei voințe. Într-un stil narativ combinat cu stilul academic ilustrat prin experimente de laborator, Robert B. Cialdini prezintă În lucrarea sa realitatea oferită de munca experimentală și de tehnicile și strategiile de convingere observate În calitate de participant direct ca agent de vânzări, strângător de fonduri sau ca intrus În sfera
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
științe, pe lângă învățarea prin rezolvare de probleme, prin experimente, se poate practică și implicarea activă a elevului în căutarea, selectarea, prelucrarea și analiza corespunzătoare a unor informații. De asemenea, în mod individual sau în echipe, elevii pot participa cu prezentări academice reușite la concursuri școlare, sesiuni de comunicări științifice sau la alte manifestări științifice locale sau naționale. Ideea publicării acestei lucrări este motivată de nevoia de a oferi elevilor repere și standarde în direcția realizării unor referate științifice de calitate. La
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a dezbaterilor în contradictoriu, -susținerea și mobilizarea capacităților constructive și creative ale elevilor în realizarea referatului științific, deprinderea metodologiei de întocmire a unei lucrări științifice, a unui referat, familiarizarea cu prezentarea referatului în fața unui public avizat sau în cadrul unei manifestări academice, dezvoltarea capacității de a lucra în echipă. Pentru a se atinge aceste obiective elevii trebuie să fie familiarizați cu premisele formale ale realizării unui referat științific. Regulile de bază ale realizării unui referat științific sunt, din punct de vedere structural
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
putea să fie sursă de energie a Soarelui. Mai mult, având în vedere faptul că aceasta reprezintă procesul-cheie în cazul armelor atomice și al centralelor electro-nucleare, interesul suscitat de descoperirea lui Rutherford a fost mult mai mare decât cel pur academic. În plus, Rutherford a determinat cu precizie valoarea numărului lui Avogadro și a sarcinii electrice elementare în acord cu teoria cuantelor a lui Max Planck. A dedus că sarcina pozitivă a nucleelor atomice este numeric egală cu aproximativ jumătate din
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Piru la Institutul de Istorie, Teorie Literară și Folclor „G. Călinescu”, cu un „actor” - Dan Zamfirescu - ce va deveni o figură proeminentă a acestei ofensive și cu o încheiere ce va elimina capitolul redactat de P. P. Panaitescu pentru tratatul academic de istorie a literaturii române și înlocuirea lui cu un text scris de Al. Piru și revăzut de G. Mihăilă, ce proclama paternitatea lui N.B. asupra Învățăturilor...), comunicări științifice, publicații ce au găzduit dezbateri ample, studii și cărți consacrate Învățăturilor
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
1985-1988). A fost lector de limbă și civilizație românească la Institut des Langues et Civilisations Orientales din Paris, în 1974. Se pensionează la cerere în septembrie 1988. Ca profesor și om de cultură, s-a remarcat prin erudiție, prestanță, ținută academică, dar și printr-o extremă modestie, refuzând după 1990 funcțiile care i s-au propus pe linie universitară, politică sau culturală și preferând, pentru a-și desăvârși scrierile, liniștea bibliotecii. În 2003 îi este acordată distincția Les Palmes Académiques din partea
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
ca P. să fie ales membru corespondent, însă acesta fiind suferind (se îmbolnăvise grav în timpul campaniei din Bulgaria, în 1916), nu a transmis în timp util că acceptă alegerea și astfel propunerea nu a putut fi supusă votului în plenul academic. A colaborat la „Analele Academiei Române”, „Calendarul foii «Lumea și țara»”, „Calendarul gospodarilor”, „Calendarul «Ion Creangă»”, „Calendarul învățătorilor”, „Calendarul Ligii Culturale”, „Calendarul «Lumina poporului»”, „Calendarul «Neamului românesc»”, „Calendarul național al ziarului «America»” (Cleveland, Ohio), „Calendarul poporului”, „Calendarul sătenilor”, „Convorbiri literare”, „Lamura
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
În Crucea împușcaților. 1907 (1982) versul de factură populară coexistă cu rezonanțe din Tudor Arghezi și Aron Cotruș. Studiile istoricului literar P. nu sunt străine de înclinațiile poetului. Atras de comparatism, este preocupat, în texte rămase în reviste de profil academic, de influența lui Lucrețiu asupra literaturii franceze, de tematizarea naturii în același spațiu literar ori de poezia lui Émile Verhaeren. Și cercetările sale pe teren românesc mărturisesc afinitatea pentru o anume vârstă a lirismului. Monografia Traian Demetrescu (1967) - conservând în
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
pentru el) și, în fine, profesor titular începând din iunie 1935, ține și cursuri de paleografie chirilică la Școala de Arhivistică (1927-1939). Între timp, în 1934, Academia Română - N. Iorga vorbea aici despre „dreptul” lui P. de a ocupa un fotoliu academic, căci, dintre „puterile care se ridică, nimeni nu merită mai mult recunoașterea noastră” - l-a ales membru corespondent, deși contracandidați i-au fost Ilie Minea (recomandat chiar de N. Iorga) și Constantin C. Giurescu, un fost coleg de la Fontenay-aux-Roses. Din
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
grup de satisfacții/ urcând nivelele, se edifică, în urmă/ o realitate tot mai pregnantă înghite ecourile/ și conversația, solitudinea trupurilor/ acum perfect acordată cu bolțile// și Naratorul în dugheana fiecărui cuvânt/ își oblojește cum poate arsurile/ și vedenia” (După-amiază cu academică vedenie într-o dugheană). Tensiunea poemelor provine din împărțirea, sfâșierea eului poetic între înlăuntru și afară („homo conclusus” - se mărturisește P. într-un poem), între reveria realului și percepția lui, între conștiința unui artefact poetic geometric și presiunea senzației viscerale
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
din International Society of Arthurian Studies și din Asociația Română de Studii Franceze. Debutează în 1964, la „Gazeta literară”, cu însemnări despre Mihail Sadoveanu. Colaborează, în principal cu solide contribuții de medievistică romanică, la o serie de publicații universitare și academice românești - „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Synthesis”, „Revista de istorie și teorie literară”ș.a. -, dar și străine - „South-European Journal for Semiotic Studies”, „Revista de la Asociación Española de Semiotica” ș.a. Atât articolele și studiile din reviste, cât și
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
București, Breslau și Torino. Deține funcții juridice înalte în noul stat (procuror general, ministru de Justiție), fiind unul dintre inițiatorii reformelor lui Cuza. După abdicarea domnitorului se dedică în mai mare măsură muncii științifice, devenind în 1868 membru al Societății Academice Române. În tot acest timp și-a susținut opiniile sau și-a făcut cunoscute rezultatele cercetărilor printr-o vie colaborare la periodice din Iași și București - „Instrucțiunea publică”, „Revista Carpaților”, „Românul”, „Trompeta Carpaților”, „Analele Societății Academice Române” ș.a. La fel de interesantă
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
1868 membru al Societății Academice Române. În tot acest timp și-a susținut opiniile sau și-a făcut cunoscute rezultatele cercetărilor printr-o vie colaborare la periodice din Iași și București - „Instrucțiunea publică”, „Revista Carpaților”, „Românul”, „Trompeta Carpaților”, „Analele Societății Academice Române” ș.a. La fel de interesantă este și corespondența sa, din perioada 1845-1867, cu Timotei Cipariu, George Barițiu, Iacob Mureșianu, Simion Bărnuțiu, Iosif Hodoș, Ion Ghica. A înființat și condus Societatea Transilvania, destinată susținerii tinerilor studioși din provincia natală. Atacurile adversarilor politici
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
toate însoțite de studii introductive aparținând lui P.-I. despre viața și activitatea autorilor avuți în vedere. Mai târziu el descoperă scrierile lui I. Budai-Deleanu, despre ale cărui manuscrise publică în 1870 o amplă dare de seamă. Sub auspiciile Societății Academice Române, editează și prefațează în 1872 Operele principelui Demetriu Cantemir, traducând și primele două capitole din Descriptio Moldaviae, apărută în versiunea românească în volumul al doilea, în același an. O vibrantă, exaltată evocare a unui mare înaintaș este Viața, operele
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
Medicină. Înființează Institutul de Anatomie Descriptivă și Topografică și revista „Clujul medical” (1920). Autor al unor tratate de anatomie devenite clasice, prodecan și decan al Facultății de Medicină clujene (1930-1932), fondator al Societății Române de Antropologie, membru al unor societăți academice europene, P. a fost un reputat om de știință. Concomitent, întemeiază un cenaclu literar (1930), pe lângă care apare revista „Darul vremii”, este membru fondator al Filarmonicii din Cluj (1920), precum și al Societății Scriitorilor Români din Ardeal (1936). Deține funcția de
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]