6,732 matches
-
Weber. A avut mai multe tentative de a ocupa posturi didactice la alte universități, dar nu a reușit, deși CV-ul său, cum am spune astăzi, era impresionant, iar recunoașterea valorii sale de către studenți și elita culturală a Berlinului atinsese admirația (unii dintre contemporanii săi îl caracterizau ca fiind, în aparițiile sale publice, un adevărat showman). În 1896, Simmel a pierdut prin speculații nefericit o parte din bunurile familiei. În 1908, încearcă să obțină un post de profesor ce devenise vacant
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
zonele Europei occidentale. S-a produs atunci o exaltare a valorilor clasice și ale artei antice, s-au făcut eforturi de laicizare a culturii și de promovare a gîndirii umaniste, care să aibă omul drept valoare centrală. Din acest motiv, admirația pentru antichitatea greacă și latină nu a devenit o imitare servilă, ci numai o preluare a ei ca fundament pentru realizarea culturii și civilizației omului modern. În epoca Renașterii, a apărut noțiu-nea de "stat", s-a trecut la o urbanizare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
înțeleasă în totul, continuu, căci dacă toți bucherii de la școală o înțeleg, atunci nu mai e poezie”. Deși la Junimea prima anecdota, această societate nu a bagatelizat niciodată și nu a respins valorile autentice. Nu a fost nici o societate de admirație mutuală, cum a încercat să o prezinte Hașdeu în „Columna lui Traian”. Această societate și-a dat măsura și în modul cum își organiza banchetele anuale. Banchetul introdus de Maiorescu cu scopul de a strânge pe toți junimiștii la o
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
juna-i exaltare/ Să fie ?... l-a mea vârstă !... Să poate ?... Sunt uimit.../ Ce simt acum în mine de mult nu am simțit,/ De mult ! ... de când voioasa și falnica-mi junie/ Împlea tot universul de-amor și poezie. Măgulit de admirația ei pentru versurile lui ( Nu e triumf în Câmpii Elizei/ Pentr-un poet ce-aspiră la gloria divină/ ca sacra-ngenunchere de gingașă vergină), se întreabă șovăielnic și tulburat dacă sentimentele fetei se adresează omului sau artistului : Dar cine are parte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
om care să fie cu adevărat îndurerat - III). Ca toți cei aflați în preajma Ifigeniei, îndrăgostitul Ahile este incapabil să discearnă motivația profundă a gestului eroic exemplar săvârșit de fata lui Agamemnon. Eroina lui Euripide e aclamată de mulțimea cuprinsă de admirație. O dată ce și-a acceptat sfârșitul, Ifigenia lui Eliade se întristează doar pentru că sacrificiul ei rămâne neînțeles. Tânăra e recunoscătoare destinului care i-a oferit prilejul glorios de a-și mântui neamul : este un lucru vrednic de laudă să fii jertfită
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
În toate cele trei cazuri, materialul documentar antic servește drept punct de plecare al unor meditații actuale sintetizate în considerațiile teoretice din preambul. De fiecare dată, intriga este construită în chip similar : unul din marii filosofi ai Atenei, înconjurat de admirația discipolilor și a femeilor frumoase, dar și de mefiența autorităților puse în gardă de puterea sa de fascinație asupra celor din jur, are ocazia să-și verifice validitatea teoriilor în viața reală. Într-un moment de cumpănă, moartea unui apropiat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
45). Expunerea antrenantă este presărată cu amenințări voalate la adresa lui Collatinus pe care îl pune în gardă că l-a cruțat intenționat cu ocazia înfruntării dintre romani și soldații din Gabii : eu nu-mi greșesc ținta (II, p. 44). Relatarea stârnește admirația lui Aquileus (mă întreb care din voi, regele sau tu, sunteți mai geniali - II, p. 45), dar și reticența lui Collatinus față de cel socotit prea primejdios (II, p. 46). În timp ce închină în cinstea Lucreției, Sextus își dezvăluie natura demonică de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
afle destinul . Nevoia muritorilor de a ști ce le rezervă ziua de mâine face obiectul dezbaterii dintre coreuții membri ai unei trupe de teatru și Spyros, ghidul însărcinat să-i conducă pe clienți la sălașul Pythiei. După ce și-a declarat admirația pentru îndemânarea, inventivitatea, inteligența și înzestrarea artistică a oamenilor, corul sesizează și principala lor slăbiciune, incapacitatea de a vedea dincolo de momentul prezent : Și totuși, nu putem cunoaște viitorul. Nu știm nici măcar ce se va întâmpla în fracțiunea de secundă imediat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mine, ca scriitor, nu mă interesează individualul, ci vreau ca să redau expresia mulțimii, vâltoarea sufletească a poporului din care fac parte.” O. Goga 434. „Cărțile au format în mine... sentimentul răspunderii pentru tot răul din viață, trezind și o pioasă admirație în fața forței creatoare a rațiunii omenești. Adânc pătruns de adevărul creației mele, vă spun tuturor: iubiți cartea, ea vă ușurează viața, vă ajută prietenește să vă descurcați în vălmășagul pestriț, furtunos al gândurilor, sentimentelor și întâmplărilor din viață, ea vă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
întrebă: "Ce-ai cântat, domnule locotenent?" "Mozart, domnule, o sonată de Mozart." Scitul, care nu auzise decât vag de Mozart, dădu din cap: "Mozart, Mozart..." "Un compozitor care a murit tânăr, la treizeci și cinci de ani..." "Vârsta mea, observă scitul, cu admirație pentru Mozart și cu melancolie pentru el însuși. Mi-a plăcut mult, dar n-aș ști să-ți spun de ce. Curios, nu?" "Nu... Asta e muzica. Ea nu exprimă un sentiment precis, ci lucrul în sine." Și pentru că ideea nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe cap. S-a săturat de diminutivul rusesc!", țipă prin ușa întredeschisă. "S-a săturat de un diminutiv tolstoian?" "Mai lasă-mă în pace cu titanul de la Iasnaia Poliana!" " Dar poți fi de partea socialismului național fără a-ți renega admirația pentru marele boier scrântit întru Hristos, nu?" "Nu! Cât timp o să mai târâm după noi tincheaua cu studiile făcute în Uniunea Sovietică? Suntem români, să facem și noi ca toți românii." Râde pe sub mustață: noi, care noi? Soacră-sa vâră
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
din urmă avusese un ucenic pe nume Paisie pe care îl văzuse părăsind această lume de foarte tânăr, cu puțin timp înainte de sosirea lui Platon în Muntenia. Fie din nevoia de a-și atenua durerea pierderii lui Paisie, fie din admirație pentru râvna nouvenitului spre îndumnezeire, starețul Vasile îl ia pe Platon ucenic, dorind totodată să îl vadă cât mai curând hirotonit preot. Îngrozit de răspunderea pe care o presupunea această postură, Platon refuză și hotărăște să nu accepte preoția nicicând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
etc.) și în mai mică măsură și într-o altă perspectivă Esprit (Spiritul) a lui Emmanuel Mounier, își au rădăcinile în acea căutare a unei "a treia căi" ce caracterizează spiritul "nonconformiștilor din anii treizeci". Evident, ca și fascismul însuși, admirația mai mult sau mai puțin discretă pentru regimurile autoritare și totalitare de dreapta nu se limitează doar la Franța, chiar dacă în această țară atracția exercitată de dictatura neagră și de cea brună a fost cea mai puternică. În Anglia de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
unitate de idei și de punere în aplicare a acestora. Spiritul contestatar al ordinii stabilite și violent antiburghez al primei faze a fascismului continuă în toată perioada si inspire un anumit număr de intelectuali care aderaseră la ideologia fasciilor, din admirație pentru nihilismul său regenerator, Aceștia sînt fie naționaliști futuriști ca Mario Carli, Ardengo Soffici și Marinetti, fie foști "internaționaliști de stînga" ca Malaparte. Toți își leagă disertațiile de idealurile "revoluționare" ale fascismului și denunță evoluția conservatoare și îmburghezirea unui regim
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
epocă în "café concertul" din multe țări europene, reușesc să-și găsească pe calcă undelor o audiență care se extinde în toate colțurile continentului. Două mijloace de răspîndire în masă a culturii vor juca un rol determinat și vor sublinia admirația exagerată a epocii pentru distracțiile colective. Mai întîi sportul, practicat pînă la război doar de o elită socială, dar din care cîteva discipline se transformă în anii 20 în practici de masă și în același timp în spectacole populare cărora
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
se găsește Jean Monnet și echipa sa, dar și alți tehnocrați de mare prestigiu ca Louis Armand din Franța, președinte al Societății Naționale a Căilor Ferate și conducătorii Comisariatului Energiei Atomice (CEA). În acel moment se constată un sentiment de admirație exagerată pentru energia atomică și mai ales pentru folosirea ei în scopuri pașnice, considerată ca un remediu miraculos împotriva dificultăților în aprovizionarea cu energie care pare să amenințe bătrînul continent. A face din atom forța motrice a relansării europene, iată
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
se suprapun cu însăși viața și cu reverberațiile ei, într-o urbe receptivă, plină de culoare, gând și spirit. Lumea noastră de azi trebuie să se ridice exigent la sentimentul grandorii trecutului istoric și cultural, răbdătoare să se aplece cu admirație asupra memoriei iluștrilor înaintași. Am asistat cândva la un cordial sfat de taină, se vorbea de "duhul" locului ca-ntr-o istorie a culturii, chiar dacă lipseau Anatole France sau Robert Frost, ca-ntr-un metadiscurs despre personalitatea urbei, se fixau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
către cerul deschis. Michelangelo în al său Adam vede în brațul întins elanul către înainte și mărturisește întreaga infinitate a lumii. O artă care evocă în noi sentimente rudimentare ne coboară, ca să zic așa, pe scara evoluției. Dimpotrivă, sentimentul de admirație ne înalță. Trebuie să admirăm tot ceea ce e frumos, în viață, în natură, în operele culturale. Vă întreb, domniile voastre, vă întreb când arta va fi una cu viața? Când vom ajunge să percepem fără întrerupere armonia vieții. Și când fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de pildă. Vrem să credem că poezia și artele nu vor dispărea, în lipsa lor lumea va fi mult mai urâtă. Cultul pentru frumos trebuie să se mențină. Grecii antici aveau pentru puritatea formei, pentru proporțiile armonioase ale trupului o adevărată admirație. Acest cult al frumosului se întâlnește și în Renaștere. Astăzi aceste lucruri parcă și-au pierdut din importanță. Și-au pierdut sigur pentru că artistul și creatorul nu mai sunt la mare cinste și nici nu dispun de condițiile necesare. Ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
tale/ îmi sare-n gând și le repet mereu". Fără îndoială, Shakespeare însemna foarte mult pentru Eminescu, era "cel mai mare poet pe care l-a purtat pământul nostru". De altfel, au rămas multe însemnări eminesciene din care rezultă marea admirație pentru acest uriaș. Iată una dintre acestea: "Shakespeare nu trebuie cetit, ci studiat, și încă astfel ca să poți cunoaște ceea ce-ți permit puterile ca să imiți după el, căci, după părerea mea, terenul shakespearian ar fi fost acela al abstracțiunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
este un produs auxiliar al construcției matematice, dar cât de importantă rămâne ea în reliefarea esenței abstracte a lucrurilor. Matematica are nevoie și de metaforă pentru a se umaniza...". Ce spuneți, domnilor, oamenii de știință nu merită toată prețuirea și admirația societății? Sunt sigur că mentalul și etica lor sunt cu mult deasupra altor categorii care se pretind, nu așa, peste mulți și peste multe. Într-o seară de toamnă liniștită urcam agale pe Lascăr Catargiu, uitându-mă în dreapta, în stânga, case
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
invidiat, abatele Taregi (Roma) l-a inițiat în multe dintre secretele artei cuvântului, după cum frumoasa Milesi Bianca i-a cultivat sentimente dintre cele mai alese, artele și iubirea, reflectate într-o lirică plină de dramatism, cu virtuți morale inspiratoare de admirație și frumusețe. A adâncit ceea ce începuse la Lwow și Viena cultura greacă și cea latină. Descoperă într-o zi, în biblioteca Vaticanului, cu imensă bucurie, manuscrisul lui Dimitrie Cantemir "Istoria Imperiului Otoman", în traducere engleză. Întors la Iași, și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
primei biblioteci publice. Și în câte alte domenii nu se regăsește activitatea neobositului Asachi. În structura subiectivă a ieșeanului imaginea statuii iluministului moldovean se întrezărește înaltul lui exemplu de înzestrare, dăruire și pragmatism. A fost ilustra figură într-o continuă admirație a lui Ibrăileanu, Iorga, Călinescu, M. Cantacuzino, Gh. Ivănescu, N.A. Ursu... Dacă în adevăr cultura înseamnă în mare măsură reamintire, atunci este firesc să aruncăm priviri retrospective, alături de cele ce scormonesc concretul prezentului și necunoscutul posterității. În oglinda creației înaintașilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
numai urbea ce a dat întotdeauna semnalul începerii revoluțiilor la români (a se vedea 1848, 1989 și ori de câte ori se va impune) ci, mai ales, locul unde s-au ridicat și au înflorit marile direcții culturale. (C. M. SPIRIDON) Mă uit cu admirație și regret la cele câteva segmente cu prăvălioare vechi transformate acum în cochete bistrouri și buticuri și nu-mi pot reprima regretul că în cea mai mare parte a nobilului oraș, calupurile grotești din ciment, care demult au năpârlit, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
au uneori comportamente de dictatori. Și atunci? Umanitatea trebuie să intre într-un proces de gândire mult mai profund asupra subiectului. Definițiile democrației, de la cele mai simple la cele filozofico-complexe, sunt frumoase și le accepți cu plăcere, uneori chiar cu admirație. Însă de la aceste definiții și până la punerea lor în operă drumul este atât de lung și întortocheat încât la capătul lui întâlnești surprinzător o pseudo-democrație. Mai toate principiile redate cu fidelitate în definiții capătă alte înfățișări, sub aceste măști se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]