17,588 matches
-
a acestei bisexualități potențiale. De acum înainte corpul său va fi purtătorul unei fragilități, a unei absențe, care nu-și poate găsi complementul nici în propria persoană, nici printre cei din familie, mama în particular, așa cum era posibil în copilărie. Adolescentul este fie bărbat, fie femeie: nu poate fi cei doi în același timp. Exemplul clinic al pacienților cu anorexie mentală arată foarte bine cum această transformare pubertară amenință sentimentul subiacent de omnipotență și măsura în care afectele depresive sunt gata
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
femeie: nu poate fi cei doi în același timp. Exemplul clinic al pacienților cu anorexie mentală arată foarte bine cum această transformare pubertară amenință sentimentul subiacent de omnipotență și măsura în care afectele depresive sunt gata să se manifeste atunci când adolescentul începe să renunțe la această omnipotență. Transformarea relației oedipiene Adolescentul trebuie să se desprindă de relația cu obiectele oedipiene din copilărie. Blos a descris acest proces „de individuare”: „ceea ce în copilărie este ruperea membranei simbiotice pentru ca un bebeluș să poată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
clinic al pacienților cu anorexie mentală arată foarte bine cum această transformare pubertară amenință sentimentul subiacent de omnipotență și măsura în care afectele depresive sunt gata să se manifeste atunci când adolescentul începe să renunțe la această omnipotență. Transformarea relației oedipiene Adolescentul trebuie să se desprindă de relația cu obiectele oedipiene din copilărie. Blos a descris acest proces „de individuare”: „ceea ce în copilărie este ruperea membranei simbiotice pentru ca un bebeluș să poată de deveni copil-individ (Mahler) în adolescență este ruperea legăturilor de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pierderea obiectelor infantile, pentru a deveni un membru al societății în întregime sau, mai simplu, un membru al lumii adulților” (Blos, 1967). În lucrări ulterioare, Blos va folosi mai mult termenul de „dezangajare” pentru a califica travaliul psihic efectuat de către adolescent în această necesară distanțare de legătura sa cu obiectele oedipiene (Blos, 1985). Gutton (1991) contestă această concepție centrată pe un model interactiv. Pentru acest autor, „pubertatea” este o forță puternică care obligă tânărul puber, de voie sau de nevoie, să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
obiecte de plăcere și de satisfacție, lucru care a fost explicat, prea repede poate, ca echivalentul unei pierderi și al unei separări. Printre aceste necesare renunțări putem descrie în special pierderea refugiului matern, a mamei care mângâie, îngrijește și protejează. Adolescentul, prin nevoia sa de a se depărta de legătura cu obiectul oedipian pierde acest refugiu posibil atunci când este confruntat cu angoasa sau cu sentimentele de abandon. Dar acestei pierderi a refugiului matern i se asociază pierderea obiectului oedipian. Această distanțare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu sentimentele de abandon. Dar acestei pierderi a refugiului matern i se asociază pierderea obiectului oedipian. Această distanțare de obiectul oedipian este cu atât mai necesară cu cât intensitatea pulsională amplifică nevoile, fantasmele incestioase și face și mai imperioasă necesitatea adolescentului de a se distanța de obiectul său oedipian, cu atât mai mult cu cât acest proces intra-psihic se complică prin prezența reală, concretă a părinților. Rezultatul cel mai rapid al acestui proces pulsional se observă prin noua calitate care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de obiectul său oedipian, cu atât mai mult cu cât acest proces intra-psihic se complică prin prezența reală, concretă a părinților. Rezultatul cel mai rapid al acestui proces pulsional se observă prin noua calitate care definește distanța relațională dintre adolescent și părinții săi. În timp ce în copilărie starea de liniște era direct proporțională cu proximitatea parentală (cu cât copilul era mai aproape de părinții săi, cu atât mai mult se simțea asigurat, liniștit, calm...) la pubertate există o limită a proximității între
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
săi. În timp ce în copilărie starea de liniște era direct proporțională cu proximitatea parentală (cu cât copilul era mai aproape de părinții săi, cu atât mai mult se simțea asigurat, liniștit, calm...) la pubertate există o limită a proximității între părinte și adolescent, dincolo de care apropierea devine mai degrabă excitantă decât liniștitoare. Excesul de proximitate (mai ales atunci când părintele este cel care se apropie) poate deveni excitant și dezorganizator: de acum înainte în el însuși și prin el trebuie să găsească tânărul puber
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
găsească tânărul puber liniștea și trebuie să renunțe, în parte, la alinarea pe care i-o pot oferi părinții. CONTROLUL AGRESIVITĂȚII ȘI CULPABILITATEA IMPLICITĂ În mod incontestabil, apariția pubertății este însoțită de o intensificare a pulsiunilor în corpul și psihicul adolescentului, fie că este vorba de pulsiune sexuală sau de pulsiune agresivă. Această amplificare pulsională se traduce printr-o tensiune internă pe care adolescentul o simte mai întâi, caută s-o elimine apoi (la începutul adolescenței), înainte de a găsi soluții prin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
IMPLICITĂ În mod incontestabil, apariția pubertății este însoțită de o intensificare a pulsiunilor în corpul și psihicul adolescentului, fie că este vorba de pulsiune sexuală sau de pulsiune agresivă. Această amplificare pulsională se traduce printr-o tensiune internă pe care adolescentul o simte mai întâi, caută s-o elimine apoi (la începutul adolescenței), înainte de a găsi soluții prin sublimare. Această agitație internă este adesea resimțită de către adolescent ca un semn de agresivitate cu atât mai mult cu cât cei din anturajul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de pulsiune agresivă. Această amplificare pulsională se traduce printr-o tensiune internă pe care adolescentul o simte mai întâi, caută s-o elimine apoi (la începutul adolescenței), înainte de a găsi soluții prin sublimare. Această agitație internă este adesea resimțită de către adolescent ca un semn de agresivitate cu atât mai mult cu cât cei din anturajul lui o numesc astfel. Winnicott (1958, 1975) redă pe scurt acest punct de vedere astfel: „a crește este prin natura lucrurilor un act agresiv”. El adaugă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
astfel: „a crește este prin natura lucrurilor un act agresiv”. El adaugă „dacă în fantasmele primei copilării întâlnim moartea, în cele ale adolescenței întâlnim crima”. Am putea, de altfel, să conceptualizăm distanța dintre temerile fantasmatice ale copilului și cele ale adolescentului spunând că primele se organizează în jurul pierderii și al morții iar celelalte în jurul distrugerii și al crimei. Pentru a se apăra de această excitare pulsională și de această agresivitate, tânărul se folosește de un anumit număr de măsuri de apărare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
defensiv despre care vorbește Anna Freud. Comportamentele periculoase, cele suicidare, ideile de suicid și chiar tentativele de suicid pot reprezenta redirecționarea imediată spre sine însuși a unei agresivități dirijate mai întâi asupra obiectelor oedipiene, și care a constituit motivul culpabilizării adolescentului. Inhibiția, neimplicarea, pasivitatea pot, de asemenea, să se constituie în mijloace de negare sau cel puțin de control al acestei excitări: adolescentul rămâne închis în camera sa alungit în pat, nu se interesează de nimic, modalitate de a nu se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spre sine însuși a unei agresivități dirijate mai întâi asupra obiectelor oedipiene, și care a constituit motivul culpabilizării adolescentului. Inhibiția, neimplicarea, pasivitatea pot, de asemenea, să se constituie în mijloace de negare sau cel puțin de control al acestei excitări: adolescentul rămâne închis în camera sa alungit în pat, nu se interesează de nimic, modalitate de a nu se confrunta cu această nevoie pulsională care îi produce teamă. Este evident că această inhibiție, această repliere, această pasivitate pot deschide calea spre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și din distanțarea de ceea ce este perceput ca o supunere față de imaginile oedipiene. În același timp, constatăm destul de des o suprainvestiție a sinelui care începe frecvent prin întrebarea ontologică: „cine sunt eu?”. Într-o oarecare măsură, pentru a se identifica, adolescentul are nevoie să se replieze asupra lui însuși și asupra propriei sale funcționări mentale. Aceste întrebări privind sensul vieții și al morții, asupra identității de bază fac parte, bineînțeles, dintre întrebările existențiale fundamentale cu care individul trebuie într-o zi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
marcată de îndoiala în ceea ce privește recunoașterea de sine, travaliul de identificare în curs, ruptura de vechile interese, toate aceste lucruri explică apariția acestei replieri spre sine și a întrebărilor ontologice. Aceste întrebări sunt cu atât mai dureroase și insistente cu cât adolescentul percepe mai bine multiplele schimbări, incertitudinile, contradicțiile pe care le trăiește. Adolescența implică, în sfârșit, o profundă schimbare a sistemului de valori, iar unii autori consideră idealul eului ca moștenitorul direct al adolescenței tot așa cum supraeul ar fi moștenitorul perioadei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tot așa cum supraeul ar fi moștenitorul perioadei oedipiene. Idealul copilului se hrănește din trei surse: idealizarea copilului de către părinți; idealizarea părinților de către copil; idealizarea copilului de către el însuși. În timpul adolescenței, primele două surse de idealizare sunt în pericol, chiar suprimate. Adolescentul nu-și mai idealizează părinții, ba chiar îi devalorizează. Această acțiune de retragere constituie chiar esența „crimei parentale simbolice”. În ceea ce-i privește, părinții retrag o parte din idealizarea pe care o manifestă față de copilul lor. Într-adevăr, acesta nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adevăr, acesta nu se mai arată la fel de supus proiecțiilor lor idealizante ca atunci când era copil. Mai rămâne atunci a treia sursă: idealizarea sinelui prin sine însuși. În adolescență se observă în mod efectiv aceste tipuri de oscilații în idealizarea sinelui: adolescentul trece uneori prea repede prin perioade de mulțumire de sine, un fel de narcisism exacerbat, apoi prin faze de profundă repliere, de subestimare, de neliniște amplificate adesea. Linia de demarcație dintre devalorizarea celuilalt, mai ales a părinților și devalorizarea propriei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
proastă dispoziție, de dezinteres, de plictiseală și mai ales de vid. Invers, a se privi pe sine ca pe propriul său ideal poate provoca stări de jubilație, de excitare, sentimentul că este „grandios”. Oscilațiile frecvente între aceste momente în care adolescentul trăiește un sentiment de grandoare și aceste momente de vid exprimă elaborarea propriului său sistem de valori ideale. Totuși, pe perioade lungi, adolescentul poate fi invadat de această senzație de vid, de această plictiseală, care amenință travaliul psihic ce este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
provoca stări de jubilație, de excitare, sentimentul că este „grandios”. Oscilațiile frecvente între aceste momente în care adolescentul trăiește un sentiment de grandoare și aceste momente de vid exprimă elaborarea propriului său sistem de valori ideale. Totuși, pe perioade lungi, adolescentul poate fi invadat de această senzație de vid, de această plictiseală, care amenință travaliul psihic ce este pe cale de a se efectua. Chiar și față de acest sentiment de vid adolescentul poate construi sisteme de apărare: fie să adere la un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
propriului său sistem de valori ideale. Totuși, pe perioade lungi, adolescentul poate fi invadat de această senzație de vid, de această plictiseală, care amenință travaliul psihic ce este pe cale de a se efectua. Chiar și față de acest sentiment de vid adolescentul poate construi sisteme de apărare: fie să adere la un ideal intermediar, idealizarea unui grup de exemplu; fie să adere la un ideal de tranziție sub forma aderării la o credință religioasă, filosofică, sportivă, culturală, dietetică, estetică etc. Această adeziune
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai precis, acest „travaliu de renunțare” se exprimă prin intermediul crizelor lacrimogene, a momentelor de proastă dispoziție, de repliere spre sine însuși cu sentimente de vid și de plictiseală care succed altor perioade de excitare, de jubilație sau de exaltare. Astfel, adolescentul trebuie să se confrunte cu oscilații neîntrerupte ale dispoziției sale și putem defini această perioadă ca fiind aceea a unei veritabile disfuncții fiziologice a timiei, ceea ce noi vom numi: disforie pubertară”. În afara manifestărilor clinice amintite mai sus, semnele epidemiologice ale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
consemna această realitate clinică și epidemiologică: în perioada adolescenței se manifestă depresia în forma ei clinică și cu frecvența cu care apare la vârsta adultă. În legătură cu apariția depresiei în adolescență, este legitim să ne întrebăm care este trecutul infantil al adolescenților deprimați: a apărut într-adevăr depresia la această vârstă sau accesul la subiectivare face ca un număr mare de subiecți să exprime într-o manieră depresivă o suferință care înainte era exprimată într-o altă manieră? În paragraful precedent am
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
într-o altă manieră? În paragraful precedent am stabilit direcțiile importante ale travaliului psihic propriu adolescenței, ceea ce am putea defini ca un travaliu intra-psihic de renunțare sau un travaliu interactiv de separare/schimbare a relațiilor părinți-copil. Care sunt posibilitățile adolescentului de a realiza o distanțare între reprezentările interne ale obiectelor sale de sprijin și de împlinire narcisiacă pe de o parte, și obiectele copilăriei sale care i-au satisfăcut trebuințele primare și obiectele libidinale, obiecte ale dorinței sau ale plăcerii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
conflictului narcisiaco-obiectal care apare ca ceva specific adolescenței (Jeammet, 1985); într-adevăr, la această vârstă totul se petrece ca și cum investițiile obiectale nu s-ar putea face decât în dauna investițiilor narcisiace și vice versa. Atracția pentru obiect este trăită de către adolescent ca o amenințare a integrității sale narcisiace: „dacă doresc atât de puternic acest obiect, nu mai sunt eu însumi; sunt amenințat de acest obiect și de dorința de a-l avea”. Acest conflict narcisiaco-obiectală își găsește originea în opoziția, nouă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]