6,164 matches
-
pentru identificarea sărăciei severe și 60 sau chiar 70% pentru identificarea sărăciei simple. Am socotit că maniera cea mai fezabilă și adecvată obiectivelor cercetării noastre de stabilire a incidenței sărăciei o constituie folosirea unor praguri relative calculate pe baza medianei agregatelor de consum. Practic, pentru identificarea gospodăriilor aflate în sărăcie severă vom utiliza pragul de 50% din mediană, iar pentru identificarea celor aflate în sărăcie simplă - 60%. Cele două praguri ale sărăciei Literatura și experiența metodologică privind măsurarea bunăstării și construcția
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de pe axa verticală) este realizat de x% din gospodării (valoarea de pe axa orizontală). Rezultate În cele ce urmează vom prezenta rezultatele comparative obținute prin cele două modalități de calcul al bunăstării. Distribuțiile consumului după cele două modalități de calcul al agregatelor Fig. SEQ Figura \* ARABIC 1. Histograma consumului simplu Fig. SEQ Figura \* ARABIC 2. Histograma consumului cu bunuri și locuințe O comparație simplă între cele două histograme indică faptul că distribuțiile sunt asemănătoare, doar scala fiind modificată din cauza valorilor mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
presupune cel de-al doilea mod de calcul. Fig. SEQ Figura \* ARABIC 3. Consumul pe adult echivalent pe decile Fig. SEQ Figura \* ARABIC 4. Consumul pe adult echivalent pe decile, la calculul consumului cu bunuri și locuințe La fel, distribuțiile agregatelor de consum pe adult echivalent pe decilele corespunzătoare sunt similare. Tipuri de consum și bunăstare Fig. SEQ Figura \* ARABIC 5. Consumul alimentar, nealimentar, valoarea bunurilor și a locuințelor pe decilele agregatului simplu de consum pe adult echivalent Fig. SEQ Figura
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
politicilor macroeconomice sustenabile și de tip anticriză 1.1. Introducere Opțiunea pentru o economie de piață presupune asumarea riscurilor legate de caracteristicile teoretice și practice ale funcționării acesteia: 1. reactivitatea economiei reale și nominale se manifestă la variația componentelor cererii agregate; 2. expunerea la șocuri asimetrice și contaminări regionale și globale ca urmare a ciclicității evoluției economice și, în contextul liberalizărilor multiple reglementate - comerțul internațional, circulația capitalului și a forței de muncă; 3. economia națională este supusă transferului ambivalent de efecte
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
decât cea a sectorului privat, iar actuala criză economică a demonstrat pe deplin această inadaptabilitate a sectorului public, cel mai reticent la reforme; c. neajustarea politicii de venituri în sectorul bugetar a alimentat o mare parte a excesului de cerere agregată, determinând ca diferența între creșterea economică efectivă și cea potențială să depășească un prag sustenabil (trebuie subliniat că această diferență s-a tradus cel mai mult în deteriorarea echilibrului extern și mai puțin în presiuni inflaționiste); d. mix-ul neadecvat
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
asociem cu predicatul numit sustenabilitate: S . Putem conchide asupra următoarelor: a. orice proces are un număr de predicate de bază (atomice), noi considerăm că ele sunt cele patru menționate mai sus; b. celelalte predicate ale politicii guvernamentale sunt predicate compuse (agregate) din predicatele de bază sau, după caz, din predicate compuse de rang inferior; c. fiabilitatea (sustenabilitatea) unei politici guvernamentale este predicatul său maximal, care poate fi un predicat compus de ordin 1, 2, 3 etc., în funcție de natura politicii analizate. Evident
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
VAR (detalii pot fi găsite la Dalsgaard și de Serres, 1999) sau pe baza modelelor cu componente neobservabile (detalii în lucrarea autorilor Camba-Mendez și Lamo, 2002). În mod tipic, componenta bugetară ciclică poate fi estimată utilizând două metode: a) metoda agregată propusă de Fondul Monetar Intenațional în Technical Notes and Manuals, International Monetary Fund, Fiscal Affairs Department; b) metoda dezagregată propusă de Comisia Europeană (metodologia OCDE). Conform ambelor metodologii, componenta bugetară totală poate fi descompusă astfel: OB = CPB + CAPB, (1) unde
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
unele programe referitoare la cheltuieli reacționează și ele la ciclu, cum ar fi indemnizațiile de șomaj sau alte transferuri sociale, care trebuie să reprezinte contribuții atunci când se înrăutățesc condițiile economice.” (Fedelino et al., 2009). Diferența dintre cele două metodologii - metoda agregată și cea dezagregată - constă în modalitatea de estimare a componentei bugetare ciclice. Astfel, conform metodei agregate propuse de Fondul Monetar Internațional, componenta ciclică este estimată ca o componentă bugetară remanentă, după ce în prealabil este estimată componenta bugetară structurală. Metoda dezagregată
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
sau alte transferuri sociale, care trebuie să reprezinte contribuții atunci când se înrăutățesc condițiile economice.” (Fedelino et al., 2009). Diferența dintre cele două metodologii - metoda agregată și cea dezagregată - constă în modalitatea de estimare a componentei bugetare ciclice. Astfel, conform metodei agregate propuse de Fondul Monetar Internațional, componenta ciclică este estimată ca o componentă bugetară remanentă, după ce în prealabil este estimată componenta bugetară structurală. Metoda dezagregată propusă de Comisia Europeană consideră componenta bugetar-structurală ca fiind o componentă remanentă, accentul căzând, de această
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
intern brut (PIB) se calculează ca diferență între senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv - εG, unde: ponderea veniturilor în produsul intern brut; Elasticitatea totală a veniturilor bugetare se obține ca sumă agregată a elasticităților celor trei categorii de taxe (taxele directe, taxele indirecte și contribuțiile sociale), ponderată cu proporția acestora în totalul veniturilor bugetare. De asemenea, elasticitatea totală a cheltuielilor este obținută în urma ponderării categoriei de cheltuieli luate în considerare cu proporția
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
să fie ajustat în raport de componenta ciclică a bazei de impozitare și a cheltuielilor individuale, estimate folosind tehnici econometrice (pentru detalii a se vedea Bouthevillain et al., 2001). Metoda aduce valoarea adăugată legată de surprinderea impactului dinamicii structurii cererii agregate și al nivelului distribuției veniturilor asupra soldului bugetar. În plus, metodologia ia în considerare rezultanta efectelor determinate de dinamica componentelor cererii agregate (în fapt, bazele macroeconomice individuale) care prezintă fluctuații de magnitudini diferite, în special pe termen scurt, ca urmare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a se vedea Bouthevillain et al., 2001). Metoda aduce valoarea adăugată legată de surprinderea impactului dinamicii structurii cererii agregate și al nivelului distribuției veniturilor asupra soldului bugetar. În plus, metodologia ia în considerare rezultanta efectelor determinate de dinamica componentelor cererii agregate (în fapt, bazele macroeconomice individuale) care prezintă fluctuații de magnitudini diferite, în special pe termen scurt, ca urmare a poziției în care ne aflăm pe ciclul economic sau al altor influențe. Este evident că această metodă nu presupune sincronizarea totală
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
capital și o rată a șomajului care nu accelerează inflația (NAIRU). Următorul pas este cel legat de estimarea componentei ciclice a veniturilor și cheltuielilor din totalul acestor variabile. Atât metoda FMI, cât și cea a OCDE identifică componenta ciclică a agregatelor bugetare prin estimarea senzitivității veniturilor și cheltuielilor bugetare curente la deviațiile economiei față de nivelul său potențial. Ambele metode estimează componenta ciclică a veniturilor bugetare utilizând coeficienții de elasticitate pentru impozitele și taxele principale calculate în OCDE Economic Outlook Database (sunt
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
elasticități pentru patru mari categorii de taxe, pe veniturile personale, impozitul pe profit, impozitele și taxele indirecte și contribuțiile la asigurări sociale). Dacă metoda OCDE ajustează veniturile pentru fiecare categorie majoră de taxe, metoda dezvoltată de FMI folosește o elasticitate agregată care arată ponderea veniturilor din fiecare taxă/impozit principal în total venituri. Ambele metode consideră cheltuielile cu indemnizațiile de șomaj ca fiind singura componentă ciclică a cheltuielilor. Pe de altă parte, este universal folosită în cele două metode o anumită
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
PIB potențial este concomitent asociat cu o inflație constantă și o balanță comercială externă sustenabilă; toate șocurile dinspre ofertă afectează acest nivel, PIB potențial fiind astfel un indicator variabil iar output gap-ul reflectă în mod exclusiv presiunea dinspre cererea agregată”. Procedura inovată de Dobrescu arată că „estimarea output gap conține importante părți ale componentelor ciclice care sunt constante sau variabile”. Benes et al. (2010) dezvoltă un model simplu, bazat pe tehnici de filtrare multivariate, ce măsoară PIB potențial utilizând date
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Comisia Europeană - metoda funcției de producție. Pentru estimarea PIB potențial prin metoda funcției de producție au fost utilizate valori trimestriale aferente perioadei 2000-2011. Principalul avantaj al estimării prin această metodă este acela că se poate reflecta și partea de ofertă agregată a Au fost luate în considerare următoarele grupe ale veniturilor guvernamentale: taxele directe, taxele indirecte și contribuțiile de asigurări sociale). 3 Dintre cheltuielile bugetare, numai cele care presupun transferuri către șomeri se consideră a fi senzitive la variația producției. economiei
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
senzitivitatea veniturilor bugetare (εv) și senzitivitatea cheltuielilor bugetare (εG) la variația producției interne: ε = εv - εG, unde: εv = V ponderea veniturilor în produsul intern brut; ponderea cheltuielilor în produsul intern brut. Elasticitatea totală a veniturilor bugetare se obține ca sumă agregată a elasticităților celor trei categorii de taxe (taxele directe, taxele indirecte și contribuțiile sociale), ponderată cu proporția acestora în totalul veniturilor bugetare. De asemenea, elasticitatea totală a cheltuielilor este obținută în urma ponderării categoriei de cheltuieli luate în considerare cu proporția
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
deficitului bugetar structural. Un derapaj puternic în ceea ce privește politica fiscală se poate observa în perioada 2006-2009, când deficitul bugetar structural a crescut de la 1,36% din PIB efectiv la 7,20% din PIB efectiv, chiar pe fondul unui exces de cerere agregată, exprimat prin ritmuri de creștere economică medii peste ritmul de creștere al PIB potențial. Analiza naturii politicii fiscale în funcție de decalajul de producție al PIB arată că în majoritatea perioadei luată în calcul politica fiscală a fost prociclică. În perioadele cu
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a face față riscului de intrare în criză de lichiditate la nivel bugetar. Al doilea motiv de îngrijorare este cel legat de evaluarea incorectă a poziției fiscale a României și de aici a sustenabilității finanțelor publice. Creșterea puternică a cererii agregate a condus la apariția unor venituri bugetare temporar mai mari - mai ales din impozite și taxe indirecte, ca urmare a creșterii consumului - determinând un comportament irațional, puternic prociclic, al decidenților de politici fiscal-bugetare. Incapacitatea de a face distincția între venituri
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
soldul bugetar efectiv. Însă la rândul lui indicatorul sold bugetar structural pune serioase probleme de relevanță metodologică și de utilitate informațională pentru decidenții de politici macroeconomice atunci când există perioade de creștere explozivă a absorbției (absorption booms - creștere explozivă a cererii agregate interne). Jaeger și Klemm (2007), Lendvai et al. (2011) și alții discută problema construcției unui indicator care să măsoare corect sustenabilitatea fiscală luând în considerare legătura dintre dezechilibrele din contul curent și evaluarea poziției fiscal-bugetare structurale. Mai precis, un indicator
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
absorbție cu toate că ponderea impozitelor indirecte în PIB s-a majorat. Pentru țara noastră, tabloul oferit de evoluția CAB nu este unul sugestiv pentru a caracteriza evoluția sustenabilității finanțelor publice. Literatura în domeniu indică următoarea evoluție ca fiind comună: creșterea cererii agregate interne conduce la o creștere a veniturilor bugetare, îndeosebi pe seama creșterii veniturilor din impozite și taxe indirecte, ca urmare a creșterii consumului - numim acest proces absorption boom. După această perioadă, a urmat absorption bust, când tendința s-a inversat, pe
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a veniturilor bugetare, îndeosebi pe seama creșterii veniturilor din impozite și taxe indirecte, ca urmare a creșterii consumului - numim acest proces absorption boom. După această perioadă, a urmat absorption bust, când tendința s-a inversat, pe fondul scăderii puternice a cererii agregate și a consumului. Reducerea abruptă a CAB după perioada de absorbție a apărut ca urmare a căderii puternice a ponderii veniturilor din impozite și taxe indirecte în PIB. Se constată astfel necesitatea îmbunătățirii metodologiei indicatorului CAB în perioadele caracterizate de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
introduse temporar, amânări ale creșterilor salariale etc. (în țările aflate în tranziție pot apărea anumite perturbații care pot influența semnificativ mărimea PIB). Literatura științifică. Efectele macroeconomice ale arieratelor Există relativ puține studii care să testeze impactul real al arieratelor asupra agregatelor macroeconomice. De obicei, problema arieratelor este tratată subsecvent celei de reformă a sectorului public, cu țintire pe restructurarea sectorului companiilor de stat. Distorsionarea corectitudinii măsurării evoluției fiscal-bugetare din cauza arieratelor este explicată în lucrarea autorilor Diamond și Schiller (1987). Ei propun
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
restructurarea sectorului companiilor de stat. Distorsionarea corectitudinii măsurării evoluției fiscal-bugetare din cauza arieratelor este explicată în lucrarea autorilor Diamond și Schiller (1987). Ei propun o „strategie de combinare a unui program de reducere a arieratelor cu un sistem de monitorizare a agregatelor macroeconomice legate de cheltuieli, pentru a preveni acumularea de noi arierate”. O explicație pentru specificul existenței arieratelor interîntreprinderi în economiile postcomandă (cu detalii pe cazul României), regăsim la Khan și Clifton (1992). Autorii găsesc că situația neclară a drepturilor de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
acestor forme de creanțe. În România, practica arieratelor reflectă constrângeri bugetare slabe, așa cum indică Croitoru și Schaffer (2002). Folosite drept sursă de finanțare alternativă, ieftină, arieratele determină creșterea incertitudinii și a costurilor de tranzacție în mediul de afaceri, afectând negativ agregate macroeconomice precum șomajul, inflația și creșterea economică. Combinată cu o slabă colectare a veniturilor la buget, problema arieratelor către bugetul de stat și bugetele sociale cauzează ceea ce se numește amânarea deficitelor, determinând costuri de oportunitate ridicate în ceea ce privește alocarea resurselor de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]