11,041 matches
-
au fost mai aproape de scop. N. Pastore studiază relația dintre frustrare și agresiune (Agresivitatea definește o tendință de a comite acte agresive, cu o eventuală referire la un substrat pulsional sau fiziologic; o atitudine, o intenție predupusă pot fi considerate agresive. Pentru studiul agresivității ar fi indicat a se consulta și lucrările etologilor, ale psihanaliștilor și fiziologilor), căutând să demonstreze că reacțiile agresive sunt mai numeroase când situația frustrantă are un caracter arbitrar, decât atunci când caracterul ei este nonarbitrar. Pastore elaborează
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cu o eventuală referire la un substrat pulsional sau fiziologic; o atitudine, o intenție predupusă pot fi considerate agresive. Pentru studiul agresivității ar fi indicat a se consulta și lucrările etologilor, ale psihanaliștilor și fiziologilor), căutând să demonstreze că reacțiile agresive sunt mai numeroase când situația frustrantă are un caracter arbitrar, decât atunci când caracterul ei este nonarbitrar. Pastore elaborează 20 situații care produc frustrarea (pornind de la chestionarul lui Allport "A-S reaction study") în jumătate din acestea agentul frustrator având un
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o astfel de situație, căutați să vă imaginați care ar putea fi răspunsul d-voastră". Nu era nici un indiciu pentru subiecți că situația este arbitrară sau nonarbitrară. La subiecții (67 studenți) cărora li s-au dat situațiile arbitrare numărul răspunsurilor agresive a fost de 6.34, cu deviația standard 1.77. La cei (64 studenți) care au primit situațiile nonarbitrare numărul răspunsurilor agresive a fost de 3.65, cu o deviație standard de 1.81. Diferența este semnificativă, la nivelul de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
situația este arbitrară sau nonarbitrară. La subiecții (67 studenți) cărora li s-au dat situațiile arbitrare numărul răspunsurilor agresive a fost de 6.34, cu deviația standard 1.77. La cei (64 studenți) care au primit situațiile nonarbitrare numărul răspunsurilor agresive a fost de 3.65, cu o deviație standard de 1.81. Diferența este semnificativă, la nivelul de .01. Teme de verificare 1. Motivație și învățare. 2. Trebuința de stimulare, explorare și performanță aspect experimentale. 3. Motivația și sopul activității
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o facă. Judecata umană - cel puțin în versiunea Gosseyn - fusese să aștepte să i se spună, odată ce fusese stabilit contactul verbal. El intenționase o abordare politicoasă. Concluzia părea să fie că inamicul se aștepta în mod automat la o comportare agresivă - sau, cel puțin, dirijată într-un anumit scop - din partea lui. Pe când gândea astfel, Gosseyn coti la dreapta și continuă să meargă de-a lungul coridorului larg, slab luminat. Cam la 150 de picioare înaintea sa, se vedea o barieră; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
în jurul mesei din încăperea luminată obscur stăteau vreo doisprezece Troog. Lăsă să treacă ceva timp. Dar, brusc, își dădu seama că ei știau că el se află acolo. Nu mai ezită. Și, amintindu-și că ei se așteptau să fie agresiv, păși înăuntru. De cum privise prima dată înăuntru, observase că era un loc gol la masă. Locul se afla în capătul îndepărtat al mesei. Și ocoli prin spatele a șase Troog, până ajunse la scaunul gol. Ceea ce diferea de întâlnirea inițială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
într-un echilibru precar deasupra corpului; și se așeză, Gosseyn rămase nemișcat. Se simți o clipă copleșit. Fuseseră rostite atâtea cuvinte încât simți nevoia unei reacții, de apărare, de a evidenția și mai ales de a întreba de ce acest comportament agresiv din partea lor; și mai avea și alte întrebări. Îi trebui ceva timp să se împotrivească acelor numeroase mici porniri. Dar, în cele din urmă, reuși să-și impună autocontrolul necesar și să spună, cu simplitate: - Domnule, domnilor, puteți conta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
fim cinstiți: cine stă?). Protestatarul social rula o filosofie sănătoasă, îl vedeai plângându-și de milă cu revolverul lipit de tâmpla primului trecător. Nevroza fermentase, explozia era aproape. Securistul observase și el schimbarea, notase ceva într-un colț, despre „ton agresiv“ și „atitudine antisocială“, chiar lângă parafa operativă: interceptat 14.05.1998. Nu puteai decât să bănuiești cum fusese interceptată scrisoarea a IV-a, pe câmpul de bătălie, între liniile românilor și cele turcești (sau asta era în a III-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
comisioane, în funcție de volumul vânzărilor; * Sistemul întâlnirilor cu consumatorii, la domiciliul acestora, favorizează vânzările piramidale. Limite: * Dificultăți în recrutarea, formarea și supervizarea vânzătorilor; * Existența unei legislații mai rigide în unele țări cu privire la această formă de comerț; * Este considerată ca o modalitate agresivă, care deseori practică metode neloiale pentru a influența deciziile de cumpărare; * Atitudinea negativă a consumatorilor, care deseori se simt deranjați și agasați. 2. Vânzarea prin corespondență și pe bază de catalog reprezintă un proces de comercializare fără contactul verbal dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
român a militat pentru "forța dreptului", care să se impună în fața "dreptului forței". 5 Un loc important îl ocupă analiza contextului internațional și intern în care Nicolae Titulescu a fost înlăturat din guvern, la 29 august 1936. Este prezentată politica agresivă a puterilor revizioniste și atitudinea conciliatoristă a marilor democrații occidentale.Se evidențiază faptul că invadarea Ethiopiei de catre trupele italiene, în 1935, ocuparea zonei demilitarizate a Rinului de catre armata germană în martie 1936, nu au generat riposta cuvenită din partea principalelor state
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
să modifice într-un mod important relațiile franco - române“. La 1 septembrie 1936, același periodic aprecia că remanierea guvernului de la București nu era îndreptată împotriva Franței, dar fusese realizată din cauza faptului că România nu dorea “să se lege de politica agresivă a Moscovei “199. “Le Temps“ în numărul de la 31 august 1936, remarca absența doar a lui Titulescu din noul guvern și opina că intervalul de timp foarte scurt în care Tătărăscu a prezentat lui Carol al II-lea lista noului
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
principale ale acestui “război economic” au constat în posibilitățile economiei occidentale de a satura o piață avidă de produse de o calitate mai bună, politica de penetrare fiind sprijinită masiv de o strategie de promovare în special prin mass-media, extrem de agresivă, care a condus în dese cazuri la schimbarea fundamentală a culturii obișnuințelor și cerințelor consumatorilor din această zonă a Europei. Lipsa strategiilor de evoluție, neînțelegerea acestora atunci când ele există absența gândirii strategice caracterizează perdanții mai mari sau mai mici ai
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
Este nevoie în acest sens de înțelegere și sprijinul guvernului, atât financiar, cât și politic și diplomatic, după modelul guvernelor țărilor extrem de dinamice economic din Asia de Sud-Est. “Arta războiului” (autor Sun Tzen) ne oferă elementele de înțelegere a conceptului de marketing agresiv / modern, așa cum ar trebui ele aplicate: * în război, cea mai bună politică este să cucerești inamicul intact; distrugerea lui reprezintă ultima soluție; * supremul rafinament în arta războiului este de a dejuca planurile inamicului (trăsătură a sistemelor economice cu comportament evolutiv
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și asupra învățământului transilvan, care a fost supus procesului de etatizare controlat de la București. Unificarea educațională a lovit puternic în Bisericile Unită și Ortodoxă din Transilvania, desființând învățământul confesional. Politicile agresive de centralizare forțată și de unificare precoce au fost denunțate de intelighenția ardeleană (Onisifor Ghibu a fost cel mai vehement) ca punând în mișcare un act de brutalitate. Protestele au rămas fără efect, întrucât Legea din 1924 stipula unitatea învățământului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
retrospectivă a comunismului. Relația statistică dintre modul de apreciere a regimului comunist și tipul localității este una semnificativă, X2(8, N=927) = 41.03, p = .000. În mod curios, ținând cont de faptul că mediul rural a fost ținta politicilor agresive de colectivizare și sistematizare, gradul cel mai intens de nostalgie este localizat tocmai în lumea satului (49 la sută dintre respondenții care locuiesc în sate apreciind pozitiv fostul regim). La fel de curios este faptul că doza minimă de nostalgie poate fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de singularitate istorică a Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vârstă pacientului, de statusul sistemului imunitar al gazdei și, mai ales, de tipul virusului implicat în infecție (HSV 1 sau HSV 2). Prima infecție cu virus HSV (pacientul nu prezenta anterior imunoglobuline specifice îndreptate împotriva agentului infecțios) este de obicei agresivă; pacientul este simptomatic, teritoriile afectate sunt mult mai extinse comparativ cu recidivele și cel mai adesea pot apărea o serie de complicații infecțioase. Deși cele două tipuri de virus au o afinitate spre a determina leziuni în anumite regiuni ale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
doar de câteva comentarii de ordin general, fără să se Încerce o evaluare a ceea ce știința perioadei postpaulescu de exemplu, a adus În sprijinul argumentației savantului. Este și motivul pentru care unii detractori și astăzi Își manifestă deschis și chiar agresiv opoziția prin scrieri care nu-i onorează. Cartea enunțată mai sus preia principalele jaloane ale gândirii paulesciene și Încearcă să le aducă În actualitatea zilelor noastre prin prisma achizițiilor științifice și evoluției istorice a societății omenești. Pentru cititor va fi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
De aici și dependența pacientului față de decizia medicului și așteptarea unor miracole terapeutice din partea medicului. Medicalizarea și supermedicalizarea individului și societății Evoluția științelor medicale, orientarea practicii medicale pe rațiuni economice În care este urmărit profitul, marketingul În domeniul sanitar practicat agresiv de companiile de medicamente și aparatură medicală, dar și de unitățile medicale de top, au condus la instituirea unui dumping informatic și a unei birocrații medicale care pe alocuri a coborât asistența medicală la nivel de tarabă. A condus, de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
medicale și constrângerile socioeconomice. Primele se referă la relația medic pacient care, după cum subliniam mai sus, s-a schimbat foarte mult datorită tehnicizării medicinii ce a condus la modificarea caracteristicilor actului medical (invaziv sau nonivaziv, mai mult sau mai puțin agresiv) și care impune consimțământul informat al bolnavului În virtutea noilor abordări ale ființei umane, iar celelalte la resursele sistemului medical, la beneficiile și efectele secundare ale 77 tratamentelor care nu rareori sunt discutabile chiar sub aspectul oportunității lor, mai ales când
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și Întrețin plăcerea de a mânca, plăcere ce avea să conducă În timp la apariția unei adevărate patologii nutriționale cu care dealtfel se și confruntă lumea zilelor noastre. Din fericire, cu toată ofensiva plăcerii de a mânca, susținută la modul agresiv de diversificarea industriei alimentară și În egală măsură de o reclamă comercială la fel de agresivă și inconștientă, determinismul aportului alimentar rămâne totuși de resortul instinctului de nutriție prin reflexele de foame, sete și sațietate. Spun din fericire, pentru că nevoile energetice ale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
apariția unei adevărate patologii nutriționale cu care dealtfel se și confruntă lumea zilelor noastre. Din fericire, cu toată ofensiva plăcerii de a mânca, susținută la modul agresiv de diversificarea industriei alimentară și În egală măsură de o reclamă comercială la fel de agresivă și inconștientă, determinismul aportului alimentar rămâne totuși de resortul instinctului de nutriție prin reflexele de foame, sete și sațietate. Spun din fericire, pentru că nevoile energetice ale omului nu sunt la libera sa alegere, ci sunt coordonate la nivel instinctual, prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
zgomotos, neașteptat, imprevizibil, constând În iritabilitate, toleranță extrem de redusă la frustrare, ostilitate, agresiune, pentru că și În condiții normale acești indivizi sunt nerăbdători, agitați, ambițioși, au un dezvoltat spirit al competiției, sunt În alertă continuă, În criză de timp și chiar agresivi. Acest tip de comportament este extrem de sensibil la stress, de unde și vulnerabilitatea crescută chiar la stressurile banale. tipul B de comportament corespunde melancolicilor și flegmaticilor. Ambele categorii au o rezistență remarcabilă la stress pentru că și compotamentul lor În condiții normale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
La vârsta adolescenței și la cea de adult tânăr acest instinct poate degenera oricând Într-o stare conflictuală, cel puțin pentru ultimele două etape (selecția sexuală și dragostea sexuală), pentru că alegerea irațională (prima etapă) nu pare să aibă nici o conotație agresivă. Ceea ce este foarte important aici, este faptul că această latură instinctuală a existenței individuale este la originea unor instincte derivate cum ar fi; instinctul matern, instinctul de familie, dragostea conjugală, iubirea părintească și iubirea frățească. Instinctul de reproducere, Împreună cu derivatele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ocolește maniera stufoasă și amalgamată de abordare a comportamentului uman pe care psihologii moderni, Îndeosebi materialiști, o folosesc. Din acest punct de vedere; cel mai pașnic va fi melancolicul, care prin natura lui nu poate și nu va fi niciodată agresiv sau violent, pentru că este un tip liniștit, interiorizat, meditativ, socializează mai greu, evită contactele preferând să se retragă În lumea lui pe care și-o construiește În stil propriu. Manifestă o repulsie organică față de conflict, ca și pentru stările conflictuale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]