18,056 matches
-
lipsesc, ele dau o coloratură comică, dezinvoltă, povestirea seamănă mai mult cu o anecdotă. Rigorile Evului Mediu au fost uitate, există o libertate firească în vorbire, viciul nu mai este un tabu, poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o călugăriță tânără, „de neam, de o frumusețe răpitoare”535, are un ibovnic și este descoperită de celelalte maici. Acestea o pândesc și o pârăsc stareței, percepută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai dori să trăiască. Îl urmează în moarte, dar gestul ei nu este întru-totul convingător, deoarece nu doar fidelitatea a împins-o să se arunce în groapa cu vipere, ci poate conștientizarea faptului că pentru ea nu mai exista altă alternativă de a guverna. Tisbe stârnește milă, deoarece condiția ei este mult mai precară, ni se înfățișează izolată și păzită, privată de orice libertate („Căci în cea țară tinerele fete/ Erau ținute-n hăț și subt obroc,/ Să nu se prindă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a-și păstra onoarea au fost apreciate, pe parcurs însă intenția și alegerea finală au început să fie privite cu suspiciune, femeia refuzând să fie ucisă și lăsată alături de un sclav gol, ucis și el, așa cum îi propusese, ca alternativă, Tarquin. Onoarea trecea la ea pe primul plan (de a nu fi înjosită în ochii tuturor prin supoziția că ar fi decăzut în păcatul trupesc cu un om inferior ca rang și că și-ar fi trădat soțul), de aceea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fost implicată, dar și din teamă și rușine.704 Însă teama și rușinea nu pot fi catalogate în rândul virtuților, sunt mai curând dovezi de slăbiciune, așa cum este și dorința de a nu mai exista, de a găsi, ca ultimă alternativă, extincția.705 și din nou asistăm la imaginea unei donna angelicata demistificată. Uneori personajele feminine din aceste legende sunt înșelate fiindcă la rândul lor au fost nesupuse și infidele: pentru a fi alături de Tezeu, fiica lui Nissus, Ariadna, își trădează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înșiși în starea virilă la care au fost readuși. În mod ironic, actele lor suicidale confirmă felul în care au fost efeminați de dragoste, deoarece sinuciderea este definită în poem, și de vechea tradiție din care acesta derivă, ca ultima alternativă a unei femei care este violată, abandonată sau altfel agresată în cadrul unei relații amoroase, sau care, asemenea personajului Alceste, se sacrifică pentru soțul ei. [...] Antoniu reprezintă eroul matur feminizat lamentabil și în cele din urmă distrus de pasiunea sa necontrolată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
M. Rose, Chaucer's Man of Law's Tale: Teaching Through the Sources [1], în „College Literature”, spring 2001, vol. 28, nr. 2, p. 155. (trad. n.) 767 Ibidem. 768 Robert O. Payne, op. cit., pp. 32-33. (trad. n.) 209 o alternativă a împăcării mult mai nobilă și mai creștină în același timp. Prudenția apare în ipostază de factor unificator, înălțător, prin tot ceea ce militează, transformă o societate a urii și a intoleranței într-una a blândeții și a cumpătării. Slăbiciunile umane
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
abstinenței. Prezența îngerului, care o păzește și pe care tânăra promite că îl va revela și soțului, dacă acesta va accepta religia creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cununie i se permite, conform uzanțelor vremii, să pășească în sufrageria locuinței pentru a lua masa. Pajul Damian, apreciat de Ianuarie pentru calitățile de slujitor vrednic, își mărturisește în ascuns dragostea pentru soția stăpânului și aceasta acceptă favorurile tânărului, ca alternativă la mascarada pe care o trăia. Motivul grădinii paradisiace în care Ianuarie se refugia cu tânăra soție reliefează o nouă ironie la adresa căsătoriei, percepută de bătrân ca un rai terestru, numai că în acest eden nu putea să lipsească viclenia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sublinierea acelei laturi intime, sincere, afectuoase care face din acest personaj feminin nu unul înspăimântător moral, ci perfect credibil uman. Donna demonicata nu se situează la antipodul donnei angelicata, pentru că și aceasta din urmă dovedea numeroase slăbiciuni, ci reprezintă o alternativă modernă, complementară modelului mai vechi, a ceea ce trebuia să reprezinte personajul feminin: nu un simplu element estetic, ci o complexitate, nu un factor declanșator al intrigii, ci o personalitate distinctă. În capodoperele celor doi scriitori se construiește o nouă feminitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu este acela de a-și educa cititorii, în felul în care o realizau culegerile cu acele faimoase exempla: observăm că adevărurile scoase la iveală nu sunt orientate spre latura didactică a impunerii unui comportament adecvat sau spre oferirea unei alternative în a distinge binele de rău. De aici decăderea, demitizarea pe care o cunoaște donna angelicata, de care ne-am preocupat în subcapitolul al doilea al aceluiași ultim capitol. Decameronul și Povestirile din Canterbury reprezintă o imensă imago mundi, o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și viața tuturor făpturilor sunt determinate de „combinația muzicală” produsă de Soarele-Apollo. În același articol, P. Boyancé apropie aceste cuvinte ale lui Lamprias de o pagină din De Pythiae Oraculis, unde străinul spune: „...ceea ce discreditează cu precădere oracolul este următoarea alternativă: dacă Pythia nu mai rostește oracole În versuri Înseamnă sau că ea nu s-a apropiat Îndeajuns de sălașul Zeului, sau că exalația pe care o inspiră s-a epuizat, iar eficacitatea ei a scăzut”4. Imediat după aceea, interlocutorii
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a Încetat să mai dea oracole În versuri fie ele epice, fie În alt metru. Așa Încât, dacă sunteți de acord, să amânăm deocamdată restul vizitei pentru a asculta câteva păreri În acest sens. Ceea ce discreditează cu precădere oracolul este următoarea alternativă: dacă Pythia nu mai rostește oracole În versuri Înseamnă sau că ea nu s-a apropiat Îndeajuns de sălașul Zeului, sau că exalația pe care o inspiră s-a epuizat, (C) iar eficacitatea ei a scăzut 1. După ce am Înconjurat
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
un caracter național. Nu există taxe sau contribuții sociale la nivel european sau vreo finanțare a unui „buget social” și nici aparat birocratic la Bruxelles pentru sectorul bunăstării. Suveranitatea teritorială a politicii sociale pare neatinsă. Cu toate acestea, o viziune alternativă a devenit evidentă: integrarea europeană a erodat atât suveranitatea (autoritatea legală), cât și autonomia (capacitatea de reglementare) statelor membre în a-și conduce propriile politici sociale (Becker, 2004). Statele naționale ale bunăstării rămân instituțiile primare ale politicii sociale europene, dar
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
reprezintă o Încercare de formulare a unui sistem În care oamenii, nu tehnologia, capătă poziția centrală”<footnote Ibidem, pp. 57-58. footnote>. Modelele de management american și din țările europene occidentale sunt și ele În curs de modificare, prin căutarea unor alternative naționale la proiectul sistemelor de producție antropocentric. Modelul american, generat de caracteristicile esențiale ale „culturii americane”, valorizează În foarte mare măsură interesele industriei, progresează Împotriva limitelor unei organizări a muncii mai mult sau mai puțin direct modelate ocupațional și care
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cu practici legitime (dar și, adesea, Încălcând legile), cu actori sociali care-și modelează modul lor de viață conform particularităților relațiilor dintre ei, Într-un cuvânt, un adevărat domeniu, mai clar sau mai puțin clar delimitat. Spațiu de confruntare Între alternativa autonomiei cât mai mari cerută de societatea civilă și cea a intervenției statului pe criterii foarte diverse (de la dominarea malefică, la parteneriat benefic), acest spațiu sociocultural nu a fost Însă niciodată propriu sintagmei „piețelor libere”. Așa cum arătase Reich: „Oricum, ideea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ce fac succesele sale ca Îndoielnice. În primul rând, ca urmare a costului ridicat generat de necesitățile de soft și hard ale tehnologiei Înseși. În al doilea rând, firmele care urmează această strategie ar suferi de o relativă inflexibilitate În raport cu alternativele inovării proceselor și aspectelor privind calitatea produselor. În al treilea rând, actuala calificare ar fi respinsă, În timp ce calificări care nu există ar fi necesare. Sub aspectul realităților demografice din Europa, acest ultim aspect are serioase implicații”<footnote Cooley Mike, European
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
inovarea reprezenta „o serie de pași de natură tehnică, industrială și comercială”.<footnote Robertson, R., „Innovation Management”, Management Decision Monograph, Vol. 12, No. 6, 1974, p. 332. footnote> În opinia lui Mansfield<footnote Mole, V., Elliot, D., Enterprising Innovation: An Alternative Approach, Frances Pinter Publishers, London, 1987. footnote>, inovarea era o invenție aplicată pentru prima dată. Marquis <footnote Marquis, D.G., „The anatomy of successful innovations”, Innovation, Vol. 1, 1969. footnote> a definit inovarea ca fiind „un element al schimbării tehnologice”. Totuși
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
de vedere al tehnologiilor de proces și produs în raport cu concurenții și cu firmele de nivel internațional. Prima fază a evaluării prin benchmarking este cunoașterea propriului proces, obiectivul fiind să se realizeze îmbunătățiri. Benchmarking-ul poate fi de mare ajutor în selectarea alternativelor de proces pentru îmbunătățiri radicale. Semnificația procesului inovațional în asigurarea avantajelor concurențiale ale unei întreprinderi este evidențiată și de autorul I. Ciobanu (2005). El afirmă că procesul de creare a avantajului competitiv necesită discernământ privind moduri noi de a concura
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
M., Anderson, P., „Technological discontinuities and organizational environments”, Administrative Science Quarterly, 31, 1987, pp. 439-465. footnote>. Aici apare așa-zisul efect de tip „navă cu pânze”, în care o tehnologie „matură” își mărește viteza de perfecționare ca răspuns la o alternativă nouă concurentă, așa cum a fost cazul cu vasele cu pânze ca răspuns la concurența adusă de apariția tehnologiei bazate pe forța aburului<footnote Cooper, A., Schendel, D., „Strategic responses to technological threats”, în Tushman, M., Moore, W., Readings in the
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Multe firme utilizează încă un personal numeros pentru elaborarea planurilor, ceea ce presupune fricțiuni între cel ce planifică efectiv și managerii de specialitate; prin sporirea numărului de produse și servicii apare problema complexității crescânde a operației de planificare. În final, numeroasele alternative propuse de cei care fac planificările pot copleși pe mulți manageri. Toate acestea conduc la supraîncărcare cu informații a echipelor manageriale. Ultima fază a dezvoltării este cea care a fost denumită adevărata planificare strategică. Ea încearcă să valorifice multe din
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
multe variante competitive ale conceptului noului produs. O astfel de abordare stimulează creativitatea și permite analiza comparativă a mai multor variante ale aceluiași proiect, determinând alegerea celei mai eficiente variante, în funcție de criteriile de optimizare, de riscul și de sensibilitatea fiecărei alternative decizionale; performanțele, succesul și eficiența unui proiect sunt influențate, în mare parte, de calitatea, rigurozitatea și obiectivitatea elaborării și evaluării acestuia; evaluarea economico-financiară a unui proiect este esențială pentru adoptarea deciziei de elaborare a noului produs corespunzător proiectului; în procesul
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
autoarea tezei insistă este cea a emancipării personajului feminin de „toate cutumele perimate” ale unei societați patriarhale, cu alte cuvinte: „Donna demonicata nu se situează la antipodul donnei angelicata, pentru că și aceasta din urmă dovedea numeroase slăbiciuni, ci reprezintă o alternativă modernă, complementară modelului mai vechi, a ceea ce trebuia să reprezinte personajul feminin: nu un simplu element estetic, ci o complexitate, nu un factor declanșator al intrigii, ci o personalitate distinctă. În capodoperele celor doi scriitori se construiește o nouă feminitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
neavând deschiderea pe care, cu siguranță, ar merita o: „femeile îndură totul cu mult mai greu decât bărbații”118. Denunțarea existenței feminine într-o stare de prizonierat este implicit și o condamnare a acelei vita contemplativa medievale, autorul oferind ca alternativă trăirea exuberantă, plenară a vieții. Boccaccio este un fin psiholog care a înțeles că „îngrădirea femeilor le determină să-și ascundă pasiunile și, odată ascunse, flăcările dragostei care le tulbură profund se intensifică.” 119 Bărbatul medieval, chiar dacă e măcinat mereu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Bărbatul medieval, chiar dacă e măcinat mereu de sentimentul puternic al iubirii (singura dominație pe care femeia reușește să și-o asigure cu adevărat este aceea asupra sufletului masculin, pe care și-l subordonează prin forța pasiunii ), are mult mai multe alternative de compensare sau alinare a situației în care se află: poate opta pentru o plimbare nestingherită, se poate delecta auzind sau văzând lucruri diverse, poate călări, juca cărți sau se poate ocupa de negustorie. Lucruri banale, care însă nu sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
le înțelege, nu se reține chiar de la promovarea ideii unei lumi guvernate de femei: „și nu vă tot jertfiți neștiutoare/ Ci cârma apucați-o-n palma toată!”130 Devine un povățuitor direct al femeilor, vizând situații concrete pentru care oferă alternative de viață: femeii puternice fizic îi recomandă o atitudine defensivă în fața agresiunilor verbale ale unui soț ce se dorește autoritar, celei firave îi prescrie un atac verbal, care poate fi la fel de eficient și la fel de dur împotriva dominației masculine, celor frumoase
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]