14,847 matches
-
p. 109. 9 Ibidem, p. 186-191. • Vezi și idem, La pénétration hellénique et hellénistique dans la vallé du Danube, în BSH, 10, 1923, p. 23-47. De altfel, această idee fusese avansată de Pârvan încă din 1906, într-o recenzie mai amplă la o carte a lui Virgil P. Andronescu (1905) - Câteva cuvinte cu privire la organizația provinciei Dacia Traiana cu prilejul unei cărți noi asupra acestei cestiuni, în „Convorbiri literare“, anul XL, 1906; idem, Studii de istorie romană, p. 32. intuiția lui Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
arătat și Vasile Pârvan, au rămas apanajul exclusiv al provincialilor din Syria și Arabia 64. • O altă idee extrem de valoroasă a lui Vasile Pârvan este cea despre dezvoltarea economică suficient de puternică a provinciilor frontaliere, fapt care a stimulat un amplu comerț cu externae gentes: „nu numai faptul că aici /în ținuturile din nordul Imperiului - n.n./ «țările vecine» se aflau pe un stadiu de dezvoltare culturală foarte redus și, deci, nu puteau să se opună concurenței, dar și romanizarea completă a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al acestei noi instituții 19. Este, deci, evident faptul că nu doar interesul pentru istorie sau „împrejurările favorabile“ lau făcut pe I. Liprandi să urmărească în special evenimentele din 1821. În anii 1828-1829, el a întocmit o serie de memorii ample pentru guvernul rus despre Țările Române, despre însușirile și caracterul boierilor moldoveni și munteni, „despre starea de spirit a populației“20 și, desigur, nu a putut să ignore evenimentele de la 1821. Sistematizarea informațiilor adunate pe parcursul anilor, verificarea lor la fața
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aparținut unele aserțiuni neîntemeiate pe izvoare. Chiar și dintr-o simplă enumerare a lucrărilor amintite, se pot desprinde direcțiile principale ale activității istoriografice a lui I. Liprandi. Fără a fi istoric de formație, el nu a încercat să elaboreze lucrări ample de sinteză, ci mai curând niște simple acomodări la cerințele, în primul rând politice, ale timpului. • Preocupările lui I. Liprandi pentru istorie nu sunt rezultatul unei simple curiozități științifice sau al unei ambiții publicistice, ci reflectă convingerea sa în necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
afirma și mai răspicat în scrierile ulterioare. În opinia sa, colectivizarea a fost un fenomen condus din umbră de inși dubioși. Când nu cultivă utopia vocației constructive prin gustul pentru macroepic, autorul surprinde tragismul vieții în tușe puternice. Dovadă stă ampla nuvelă Drumul câinelui (1974). Deși păcătuiește prin armătura tezistă care transformă unele personaje în marionete ideologice, scrierea reprezintă pariul câștigat de a reuni sub același acoperământ tematica politică, filonul tragic și un conflict din zona baladescului. Doi frați, Mihai și
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
îi supune opera unei analize critice tăioase, pătimașe, reproșându-i superficialitatea (din cauza inexistenței unei experiențe a durerii), sărăcia ideilor, excesul diminutival. Răspunsul Junimii va fi ignorarea disprețuitoare a L. și a directorului său. Dar capitolul campaniilor revistei este mult mai amplu. Articolul Les Petits maîtres, semnat Polit, îi atacă pe Delavrancea, Vlahuță și C. Mille. În „Contemporanul”, față de care L. se găsea într-un total dezacord de poziție și de ideal estetic, sunt surprinse greșeli de istorie literară. În 1893 o
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
fost o personalitate a culturii din Bucovina interbelică. În 1928 devine membru, apoi vicepreședinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, implicându-se în activitatea acesteia timp de mai bine de un deceniu. În 1943 va publica o amplă și documentată monografie a acestei societăți, despre care a scris și alte pagini, difuzate în presa timpului. A elaborat o monografie complexă a capitalei Bucovinei istorice (Cernăuți, 1936). Corespondent și redactor pentru Bucovina al ziarului „Universul” vreme de cincisprezece ani
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
cu poezia Toamnă, semnată cu un pseudonim, Flavia Tennedo, atribuit de comitetul de redacție al revistei. Mult mai semnificativă e prezența în paginile „Gazetei literare”, cu povestirea, Tampon și trambulină (1967). În același an va publica în „Ateneu” un eseu amplu pe tema etnopsihologiei. Ulterior colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Hyperion” ș.a., cu proză scurtă, fragmente de roman, parodii, note polemice, recenzii. Prima carte este Idolii peșterii (1969), roman în care sunt urmărite cu umor și compasiune deambulările
LOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
la țară, așezând mereu în opoziție moravurile decăzute ale civilizației orășenești cu frumusețea și puritatea vieții rurale. În Iluzii pierdute. Un întăi amor (1841) scriitorul se încearcă în proza sentimentală, pe gustul vremii, dar nu fără a strecura, într-o amplă Introducție, numeroase aluzii politice și note de critică a regimului. Folosind variate nuanțe ale ironiei, povestitorul se află mereu în conflict cu boierii ruginiți, cu stăpânirea, cu toți adversarii înnoirilor. Prima aventură sentimentală e evocată cu detașarea ironică, dar nostalgică
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
și tradus câteva fragmente (din Physiologie du mariage). În afara conturării intrigii sentimentale, capitolul inițial cuprinde expunerea unor idei politice și naționale, fie ilustrate de eroi (Stihescu, mic proprietar, păstrător al spiritului național, anticosmopolit), fie prezentate direct de autor într-o amplă digresiune, fără interes literar. Punerea în scenă a acțiunii e remarcabilă, căci autorul are un simț al gradației și al construcției care amintește și aici arta desăvârșită a oratorului. Uscăciunea observațiilor generale este compensată, pe alocuri, de sugestive viziuni picturale
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
ritmul muzicii. 2. Lăsați brațele să se balanseze odată cu mișcările corpului. Veți remarca o mișcare naturală În formă de opt a brațelor și a corpului pe măsură ce vă legănați dintr-o parte Într-alta. Lăsați brațele să execute o mișcare din ce În ce mai amplă. 3. Întindeți brațele În față și executați o mișcare laterală În formă de opt. Începeți prin a mișca brațele În sus, către drepata, coborîți-le și duceți-le iar În sus, către stînga, coborîți Încă odată și urcați-le către dreapta
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
efecte secundare cum ar fi depresia, labilitatea psihică, sîngerări, oboseală cronică, dureri de cap, tensiune ridicată, dureri În piept, varicelă, retenția apei, incontinență urinară și tendința de Îngrășare. PÎnă În 2002, singurul beneficiu care nu fusese contrazis de studii mai ample și mai bine realizate era reducerea demineralizării oaselor. În același an, un studiu NIH pe 16.608 femei, publicat În JAMA, a evidențiat faptul că ingerrarea HRT-ului timp de cinci ani conducea la creșterea riscului de cancer de sîn
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
foarte bine că m-ai sunat. Deci. Ce face pacienta? Deschid ochii - și e un coșmar devenit realitate. În fața mea, dominîndu-mă de la Înălțime, se află Venetia. Are pe ea o rochie lungă și fără bretele de tafta neagră, cu fustă amplă. Are părul prins Într-un coc, și la urechi Îi licăresc diamante. Arată ca o prințesă. — Becky, Luke spune că nu ți-e bine. ZÎmbetul ei e dulceag și siropos. — Hai să mă uit un pic. — Ce faci aici? mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
devin frecvente și acute, acaparând ideologic revista. De altfel acum încep să apară și traduceri din literatura sovietică (Zoșcenko, Maxim Gorki), numărul 2/1928 fiind dedicat în întregime „marelui scriitor rus” Maxim Gorki, salutat ca „scriitor al poporului”, în articole ample, semnate de Mihail Ciobanu, Mihail Cruceanu, Ion Popescu-Puțuri, Mircea St. Iliescu ș.a. Aceleași elogii îi revin și lui Ilia Ehrenburg (3/1928), paralel cu luări de poziții în cazul Panait Istrati, „hulit în propria-i țară”, ori în articole despre
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
ritmate alert, capabile să restituie atmosfera specifică epocii. G. a lăsat și un roman istoric, Rădăcini (1947), fără prea mult ecou (Perpessicius îi consacră, totuși, o recenzie favorabilă), și o piesă de teatru, Phrynea, rămasă în manuscris. Mai merită menționată ampla și substanțiala lucrare istoriografică P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării (I-II, 1936), cu unele capitole, cum ar fi cel dedicat Junimii, de interes documentar. SCRIERI: Amintirile unui fost holeric, București, 1914; Prin viroage și coclauri
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
încercări naționale de dicționar enciclopedic. Compilat după izvoare străine, importanța lui stă în metodă, căci fiecare articol este însoțit de o bibliografie bogată, cu trimiteri exacte la text. În manuscris a rămas o încercare de istorie a literaturii române, cu ample referiri și la istoria limbii. SCRIERI: Monumentul Șincai-Klainian a bărbaților celor ce pentru lauda nației române toată viața și-o jertfiră, Buda, 1844; Lexicon de conversație storicesc religionariu, I, Buda, 1847. Ediții: Gh. Șincai, Hronica rumânilor și a mai multor
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
folclor și nu invers, cum se crezuse mai înainte. Analiza motivului este completată de cercetarea altora secundare: ramura uscată, apa tulbure, vânătorul și privighetoarea trădătoare. Acest ultim motiv, cuprins în tema „Fontefrida”, avea să fie reluat și dezvoltat într-o amplă succesiune de studii rămase în reviste (Antecedentes latinos del tema literario „Fontefrida”, 1958, La suerte en Provenza y Cataluña del tema literario de „Fontefrida”, 1961, Itinerario europeo e hispano-americano del tema literario de „Fontefrida”, 1961, Factores orientales, griegos y egipcios
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
materializa cu consecvență este aceea de a da, „în fiecare săptămână”, „în ilustrațiuni, tot ce se întâmplă mai senzațional și mai important atât la noi, cât și în străinătate”. Ca urmare, încă din primul an, revista publică un șir de ample reportaje, cum este cel despre scufundarea vasului Titanic, însoțit de o iconografie bogată, ori cel ocazionat de înmormântarea, la București, a lui Ion Luca Caragiale. Aici, pe lângă fotografii cu valoare istorică, se reproduc fragmente din discursurile lui Mihail Sadoveanu, Take
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
În numele unor idealuri sociale și naționale se pledează pentru un repertoriu „clasic” (drame, tragedii) și împotriva vodevilurilor și melodramelor. Articolele și cronicile dramatice de aici constituie primele manifestări importante ale criticii teatrale românești. La rubrica de critică, Heliade plasează un amplu comentariu („Serafimul și Heruvimul” și „Visul”) la două din poeziile sale. Fiecare număr este întregit de scurte note ale redactorului și de corespondențe despre teatrul din Moldova. L.V.
GAZETA TEATRULUI NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287207_a_288536]
-
Cluj. Un material interesant, Laboratorul unui dicționar, semnează Ion Breazu, evocând activitatea de la Muzeul Limbii Române, și tot el scrie despre personalitatea lui Ion Agârbiceanu și despre moartea tragică a lui St.O. Iosif. Olimpiu Boitoș este autorul unui articol amplu intitulat Periodicele ardelene în răstimp de o sută de ani. Este prezentată colecția „George Sion” a Bibliotecii Universitare din Cluj, e caracterizată personalitatea profesorilor G. Bogdan-Duică și Sextil Pușcariu; V. Vlaicu argumentează romanitatea orașelor din Ardeal și Banat, etnograful Emil
GAZETA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287198_a_288527]
-
ales prin prelegerile sale la Universitatea din Oxford, apărute sub titlul Ilchester Lectures on Greeko-Slavonic Literature and Its Relations to the Folkore of Europe During the Middle Ages (1887), prin conferințe și articole publicate în revista „Folklore”, ulterior și în ampla introducere la prima sa antologie de povești românești, Rumanian Bird and Beast Stories (1915), o primă și masivă intrare a legendelor și poveștilor românești în circuit european. Tot în scopul promovării literaturii și folclorului românesc colaborează la Encyclopaedia Britannica (ediția
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Ioan (Iosif) (sec. XIX), publicist. Originar din Săliște, G. a fost, din 1832, primul profesor de geografie și istorie („hronologie”) la Colegiul „Sf. Sava” din București și autor de manuale de geografie foarte răspândite. Bun bibliograf, el a alcătuit un amplu catalog, publicat în două volume, al bibliotecii Colegiului (1846-1847). Era un om instruit, cunoștea limbile greacă, latină și franceză, avea bogate informații în diverse domenii. În cele două reviste pe care le-a editat, „Universu” (1845-1848) și „Mondul” (1847), ca
GENILIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
fine, pe lângă o anchetă având ca subiect oportunitatea introducerii în programele școlare a unor opere contemporane, cu exemplificări din Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, revista se arată preocupată și de chestiuni de estetică generală; Mircea Damian inițiază astfel o amplă anchetă, Moralitatea în artă, la care răspund E. Lovinescu, Mihail Dragomirescu, Perpessicius, N. Davidescu, Cezar Petrescu, Pamfil Șeicaru, Ion Barbu, V. Voiculescu, Camil Petrescu, Ion Minulescu. Alți colaboratori: Al. Băbeanu, Alfred Moșoiu. I.I.
GAZETA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287201_a_288530]
-
tip baroc, palimpsestice, proiecte care dovedesc ambiții cosmologice și epistemologice. Fastul ceremonios al descrierii, simbolismul plurivalent și obscur, tonul oracular constituie ingredientele de bază ale unei retorici a apocalipticului, care susține arhitectura poemelor. De asemenea în răspăr față de estetica optzecismului, amplul poem Solaris (2002) are ambiția de a deconstrui cosmosul și haosul, generând o „cosmogonie” a sfârșitului universului și al limbajului, o epopee care să cuprindă și să reordoneze, într-o mitologie poetică personală, întreaga memorie a universului istoric, fizic, uman
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
Mahomed”. Tâlcul istorisirii îl dă parabola, spusă de cineva, a celor trei inele din piesa lui Lessing Nathan înțeleptul: toate religiile sunt egal îndreptățite și adepții tuturor credințelor sunt semenii fiecăruia dintre noi. Pseudoroman, La răspântie de veacuri e o amplă scriere cu caracter memorialistic, care reconstituie subiectiv ambianța școlară, universitară, literară și jurnalistică de la întretăierea secolelor XIX-XX. Sub nume inventate (Badea Jiu, Boruzescu, Bujoreanu) sunt creionați amici din adolescență ai scriitorului, între care V. Demetrius, N.D. Cocea. Apare și viitorul
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]