8,976 matches
-
spune-i că-i trimit și o bicicletă când pot. Aveți grijă de voi! Ar fi mai ușor să trimiți doar bani, oricum în ultimul timp prețurile sunt cam aceleași. Dar n-ai mai împacheta tu. N-ar mai fi amprenta personală. Când am făcut primul pachet, nu te mint, am intrat într-un supermarket și, mergând printre rafturi, m-am răsucit ca și cum aș fi vrut să întreb: — Ce zici, mamă, vrei cornuri? Am început să plâng în magazin pentru că nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
trimite mama. Peste două luni. Așa trece timpul, între un pachet și altul, la un moment dat rostul tău e să știi ce le lipsește și ce-ai mai putea trimite ca să le facă viața mai ușoară. Să-ți pui amprenta. Vei ști astfel că și prinde părul cu bentița pe care ai trimis-o, că în fie care dimineață bea ciocolată caldă trimisă de tine, că de câte ori folosește crema de mâini se gândește la tine... Pachetele nu sunt pentru ei
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
trufaș decât activ. E lipsit de suplețe; dacă nu i se face voia, stă îmbuf nat în colțul lui, unde se consolează cu gândul că cei care îl văd așa îl compătimesc. Nu are o fizionomie atrăgătoare; chipul lui are amprenta unui caracter dur și meditativ. Privirea lui este o privire de sus, semeață și nu se însuflețește decât atunci când zâmbește. Tenul pal, silueta lui fără forme precise, mersul lui lent și neapăsat, în genere toată înfățișarea lui pare comună atâta timp cât
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
au mers până acolo, încât au subliniat faptul că, dacă secolul XIX poate fi atribuit individualităților, secolul XX va fi cu siguranță secolul marilor organizații. Încă de la început trebuie să menționăm faptul că definițiile ce au fost atribuite organizației poartă amprenta evoluțiilor care au marcat teoria și practica managerială, între acestea existând o relație de interdependență. Pentru o imagine de ansamblu, ne vom opri la câteva dintre cele mai importante definiții atribuite conceptului în discuție. Astfel, Pierre Bourdieu (1980, p. 113
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
esențial pentru care există organizația școlară. Al doilea considerent ia în calcul perspectiva sistemică a școlii, aspect ce o diferențiază net de organizația întreprinderii. Între școală și contextul social se instituie o relație de cvasidependență, în sensul că școala poartă amprenta socialului, dar în același timp are menirea de a-l transforma. Relația este reciprocă, ceea ce face din organizația școlară un sistem dinamic. Reprezintă un aspect remarcat de mult timp de către sociologi faptul că sistemul de învățământ nu funcționează numai după
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
se crede că de gută, deși s-a pierdut orice dovadă a morții și înmormântării lui. Trecutul și prezentul, realitatea și coșmarul se amestecă. Hawksmoor găsește cadavre de copii în fața tuturor acestor biserici, toți strangulați, dar fără urme de degete, amprente ori alte indicii. Polițistul descoperă și aleargă după un misterios vagabond poreclit "Arhitectul". Capitolul lui Dyer se termină cu un cuvânt iar al lui Hawksmoor începe cu același cuvânt; numele primei victime a lui Dyer la temelia unei biserici, Thomas
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
6) îl introduce pe Hawksmoor, șeful detectivilor londonezi, care caută mai mult un mister decât o crimă. Trei copii au fost sugrumați lângă trei biserici (toate ridicate de Nicholas Dyer, ceea ce el nu știe încă), și nu se găsește nicio amprentă. Posibile versuri continuă să apară. Hawksmoor aude pe stradă un refren ca un ecou nedeslușit: Urc, urc, chiar dacă Am să cad jos, jos de tot. Bâjbâim în text cu sentimentul neexprimat că Hawksmoor și Dyer comunică în abis. Hawksmoor sfârșește
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ceea ce rezultă e de nerecunoscut. LV. Pui preț pe sensibilitatea romancierului? Unde vezi hotarul dintre melodramă și inovația narativă dezlănțuită? JB. Sensibilitatea romancierului e ființa lui specială, ceea ce-l deosebește de alții; e bătaia inimii lui, e setul lui de amprente. Cred că sensibilitatea mea implică o gamă destul de largă de tonalități, după cum ai spus; în fond, așa e sensibilitatea modernă în general (deși nici Shakespeare nu era altfel). LV. Romanele tale sunt, în parte, distopii afective... JB. Scriu adesea despre
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
putem fi cetățeni ai lumii. Eu sunt cetățean britanic, dar după o vizită recentă în Statele Unite, când, la fel cu alte sute de mii de indivizi născuți în așa numitele "state problemă", am fost descusută și mi s-au luat amprentele, mi s-au făcut poze față profil îmi dau în fine seama că nici cetățenia, nici limba nu te apără. Trebuie să recunosc că, într-adevăr, dezrădăcinarea e miezul poeziei mele, cu toate că termenul implică o oarecare detașare, un anume ceva
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
avea să degenereze într-unul totalitar, complet izolat de restul comunităților sociale, izolare unde să-i poată fi înmormântate deopotrivă eșecurile și suferințele oamenilor. O filosofie care, acolo unde a fost adoptată ca ideologie de stat, și-a pus deopotrivă amprenta asupra psihologiei, cu deosebire asupra posibilităților ei de dezvoltare. Este interesant de menționat cum aceeași soluție a înmânării forței și puterii dumnezeiești atotputernice, coborâte din Cer, statului național și reprezentanților acestuia pe Pământ a fost instrumentul de bază al ființării
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca să-i asigure o dezvoltare armonioasă, ferită de pericole, de trăirea cu insistență a fricii. Când aceste condiții formative lipsesc, terenul este așternut pentru generarea dereglărilor nevrotice, care cunosc grade de profunzime diferite. Acești factori familiali, de cultură își pun amprenta asupra caracterului copilului, mai mult decât cei constituționali, biologici. Linia de partajare între normal și patologic este trasată de astfel de factori culturali. O conduită magică este deplasată și aberantă într-un mediu de cultură tehnică, la fel cum o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la munte În stațiunile preferate, la Borsec, Olănești, Mamaia, Constanța, Mangalia. Artistul alegea cu mare grijă colțurile din natură, după care le imortaliza direct pe hârtie. Petrecea zile Întregi, la peisaj. Astfel, În timp s-au adunat numeroase lucrări cu amprentă individualizată prin expresie și specific local.Atras de spiritul locului, de frumusețea și diversitatea spațiului românesc, Ștefan Hotnog a fost un liric al naturii, a crezut În forța luminii și a culorii. În organizarea spațiului plastic s-a simțit atras
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
din 30 decembrie 1947. Au mai fost și oameni de afaceri importanți care, simțind dincotro bate vântul, s-au îndreptat spre America. Dar, în general, în perioada aceea, oamenii au rămas pe loc. Fenomenul exilului, care urma să-și lase amprenta asupra istoriei României din era comunistă, nu se născuse încă în mințile românilor. Părinții mei nu se gândeau să plece, în ciuda întorsăturii luate de evenimente. În anul fatidic 1948, Ana Pauker - stalinista șefă, ajunsă ministru al Afacerilor Externe în primul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cercetările realizate în SUA, în anii '40-'50, trebuie să luăm în considerare contextul unui sistem social anterior comunicării de masă, în cadrul căruia comunitățile sociale și rețelele create de partidele politice, biserică, uniuni și asociații civice (Putnam, 2000) își puneau amprenta asupra consumului mediatic. În anii respectivi, cercetătorii au concluzionat că mesajele media erau filtrate printr-un proces de difuziune socială, ilustrat sub forma modelului comunicării în două trepte, propus de Katz și Lazarsfeld (Katz și Lazarsfeld, 1955). Această diseminare în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
lor este, în anumite cazuri, la fel de mare ca cel al predictorilor clasici, precum educația, venitul sau alte caracteristici socio-demografice (Gerber et al., 2011). Explicațiile propuse se leagă de faptul că personalitatea modelează răspunsurile cognitive, emoționale sau comportamentale care își lasă amprenta asupra comportamentului politic. Trăsătura de personalitate care interesează cel mai mult în contextul expunerii la cadrajele conflictuale este extroversia. Aceasta este în mod tradițional corelată cu asertivitatea, entuziasmul și stabilitatea emoțională (caracterizată prin absența anxietății, una dintre cele mai puternice
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
asupra limbajului publicistic românesc din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Demersul analitic pleacă de la două premise: prima este aceea că limbajul politic, în calitate de sistem de semne specific exprimării raporturilor de forță de pe scena politică, poartă amprenta ideologiei, a credințelor și atitudinilor pe care le împărtășește emitentul, recte jurnalistul Eminescu; cea de-a doua premisă este aceea că semiotica, favorizând valorizarea contextului de comunicare, cu numeroasele și variatele lui dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
manipulare și mistificare. Politica recurge la limbaj pentru a-și face cunoscută ideologia, dar mai ales pentru a-și consolida poziția, pentru a-și legitima actele și pentru a crește numărul adepților. Vizând preluarea și gestionarea puterii, limbajul politic poartă amprenta ancorării sale pragmatice, dobândind o fizionomie distinctă între celelalte tipuri de limbaj. Doctrina politică impune locutorilor manifestări discursive specifice, așezând sub semnul interdicției subiecte și expresii care contravin acesteia. Limbajul politic leagă indivizi împărtășind aceeași ideologie și, în același timp
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
exterior prin crearea unei identități narative și simbolice care va interacționa cu alte identități realizate"63, acest fenomen imprimând limbajului ideologic un puternic caracter polemic. Pornind de la postulatul că dimensiunea ideologică este imanentă manifestării discursive, considerăm că orice limbaj poartă amprenta viziunii locutorului asupra realității, fiind vehiculul unui ansamblu de credințe, valori, atitudini și opinii. În accepțiune neutră, ideologia desemnează de altfel ansamblul valorilor și credințelor împărtășite de un individ sau de o comunitate istorică. De cele mai multe ori însă, conceptul de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de efectele pe care dorește să le producă. Opțiunea nu este lipsită de constrângeri pentru că nici un cuvânt nu este folosit pentru prima dată, nici un cuvânt nu este inocent din punct de vedere al semnificației 68. Fiecare pereche de sinonime poartă amprenta semnificațiilor cu care a fost învestită în epocile anterioare de alte sisteme de gândire și fiecare cuvânt poartă încărcătura de conotații pe care i-au conferit-o discursurile anterioare. Prin excelență polemic, limbajul politic mizează pe valoarea termenilor-simbol, o bună
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ontologic, relativ la desemnare, la statutul referentului (a obiectului desemnat, a conformației noțiunii) și un subiectiv lingvistic, relativ la semnificația cuvântului, conferită de relația cu celelalte elemente ale limbii 89. Fără a atinge gradul de subiectivitate al limbajului poetic, limbajul filosofic poartă amprenta situării emitentului față de lumea analizată. Analizând specificul limbajului filosofic, Ludwig Wittgenstein 90 subliniază că, spre deosebire de alte tipuri de limbaj, acesta nu are nimic de explicat, ci numai de descris. În vreme ce limbajul politic are sarcina explicitării, justificării actelor politice, limbajul filosofic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
terminologia specializată, iar pe de altă parte, de caracterul său coercitiv. Mai puțin liber decât limbajul politic, cel juridic se caracterizează printr-un grad de inerție ridicat în ceea ce privește structurile lingvistice și sintactice folosite. Sub aspectul funcției stilistice, limbajul juridic poartă amprenta interacțiunii funcțiilor referențială, metalingvistică și conativă. Vizând o "activitate explicativ-justificativă de întemeiere a normei și de aplicare a ei, având în vedere recompunerea unor evenimente trecute din perspectiva calificării și sancționării celor care au produs respectivele evenimente, conform normelor în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
obligat la o permanentă acoperire discursivă a actelor pe care le desfășoară în spațiul politic, atât pentru a-și asigura vizibilitatea, cât și pentru a oferi temeiuri acțiunilor sale. În calitate de mijloc de obținere/ legitimare a puterii politice, limbajul politic poartă amprenta funcțiilor pe care le îndeplinește în cadrul comunicării politice și a condițiilor concrete de generare. Aflat la incidența a trei discipline subsumate (sintaxă, semantică și pragmatică), demersul semiotic urmărește: descrierea parametrilor sintactici ai limbajului politic și a mecanismelor de realizare a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în termenii unui spectacol de teatru, despre problemele sociale în termenii patologiei, despre noțiuni abstracte în termeni concreți sunt tot atâtea deschideri pe care le facilitează metafora la nivel semantic. Ca mijloc de expresie utilizat în comunicarea politică, metafora poartă amprenta unor judecăți de valoare: ea poate să pună în valoare sau să devalorizeze obiectul descris, să supraestimeze sau să degradeze imaginea unei persoane, instituții, țări etc. Într-o perspectivă mai amplă asupra metaforei, concepută nu doar ca simplă figură de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
agora mediatică a epocii contemporane crește presiunea asupra actorilor politici de a asigura acoperire discursivă actelor pe care le desfășoară. În acest context, raporturile dintre emițător și receptor înregistrează mutații semnificative: rolul pasiv al receptorului este anihilat, acesta punându-și amprenta asupra practicii discursive și obligând la adaptarea mijloacelor de expresie la orizontul de așteptare al publicului receptor. De asemenea, dinamica raporturilor dintre subiecții comunicării politice se modifică în permanență, sub impactul noilor realități politice ale vremii și al ponderii din ce în ce mai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a plăcut mult veacului al XIX-lea să-l așeze"194. Îndemnurile lui Noica rămân valabile și astăzi, când tendința preluării unor clișee interpretative funcționează încă. Fiecare dintre măștile care i-au fost atribuite jurnalistului împreună și considerate separat poartă amprenta ancorării ideologice a interpreților. Lipsa unei situări în context a operei eminesciene determină distanțarea de lumea de sensuri pe care poetul o construiește, iar întoarcerea la texte, din prisma epistemei caracteristice epocii noastre și cu conștientizarea presupozițiilor care domină receptarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]