6,861 matches
-
8/1990), Demény Lajos, Scrisori inedite ale lui Nicolae Iorga adresate istoricului maghiar Endre Veress (8/1990) ș.a. Ca restituiri, sunt publicate câteva din poeziile inedite ale lui Radu Gyr (Imn morților, 8/1990, Colinde din închisoare, transmise de Radu Ardelean, 11-12/1994). Partea literară a revistei este îmbogățită cu documente inedite, cum sunt, de pildă, contribuțiile lui George Corbea: Aron Cotruș inedit: scrisori către Gh. Cardaș (8/1991) și Al. Busuioceanu în corespondență cu Gh. D. Mugur (9-10/1994), Cincinat
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
în cadrul conștiinței naționale. Cea mai lungă și mai însemnată este prefața la Mineiul pe ianuarie, ce conține un scurt istoric al poporului român, plecând de la teoria originilor, cu idei similare stolnicului Constantin Cantacuzino. Argumentele socio-etnografice aduse, asemănătoare celor ale Școlii Ardelene (S. Micu), au în vedere obiceiurile romane, dar și autohtone (ideea supraviețuirii dacilor este prezentă aici). Vorbind despre schimbare ca lege a firii, amintind de „stepenele” stolnicului Cantacuzino, cărturarul urmărește creșterea și descreșterea statelor contemporane lui (Polonia, Suedia, Prusia), dar
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
de Istorie „George Bariț” din Cluj-Napoca, unde își poate exercita vocația pentru valorificarea textului literar inedit. Editează, în publicații de specialitate și în volume, un mare număr de opere rămase în manuscris sau scrieri mai puțin cunoscute ale reprezentanților Școlii Ardelene. Astfel sunt edițiile Arhieraticon al lui Inochentie Micu-Klein (2000) și Istoria și lucrurile și întâmplările românilor de Samuil Micu (I-II, 1995), alături de ediții din lucrările lui Petru Maior și Gheorghe Șincai. Lui C. îi aparțin inițiativa și coordonarea ediției
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
Istoria și lucrurile și întâmplările românilor de Samuil Micu (I-II, 1995), alături de ediții din lucrările lui Petru Maior și Gheorghe Șincai. Lui C. îi aparțin inițiativa și coordonarea ediției critice a Bibliei de la Blaj, opera de vârf a Școlii Ardelene, apărută la Roma, în condiții monumentale, în anul jubiliar 2000. A participat la inițierea și realizarea corpusului de corespondență George Bariț și contemporanii săi (I-IX, 1973-1993). Propunându-și să stabilească, pe un serios fundament documentar, locul scrisului din Transilvania
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
A participat la inițierea și realizarea corpusului de corespondență George Bariț și contemporanii săi (I-IX, 1973-1993). Propunându-și să stabilească, pe un serios fundament documentar, locul scrisului din Transilvania în literatura română modernă, C. investighează două „vârste” literare: Școala Ardeleană și generația de la 1848, analiza mergând permanent pe făgașul tradiției interdisciplinare clujene (Vasile Bogrea, D. Popovici și Ion Breazu). Epoca primară a Școlii Ardelene, secolul al XVIII-lea, C. o vede prin prisma personalismului lui Friedrich Schleiermacher, care i-a
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
fundament documentar, locul scrisului din Transilvania în literatura română modernă, C. investighează două „vârste” literare: Școala Ardeleană și generația de la 1848, analiza mergând permanent pe făgașul tradiției interdisciplinare clujene (Vasile Bogrea, D. Popovici și Ion Breazu). Epoca primară a Școlii Ardelene, secolul al XVIII-lea, C. o vede prin prisma personalismului lui Friedrich Schleiermacher, care i-a influențat pe corifeii mișcării. Școala Ardeleană este construcția istorică a unor personalități puternice. Inochentie Micu-Klein, Petru Pavel Aaron, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
mergând permanent pe făgașul tradiției interdisciplinare clujene (Vasile Bogrea, D. Popovici și Ion Breazu). Epoca primară a Școlii Ardelene, secolul al XVIII-lea, C. o vede prin prisma personalismului lui Friedrich Schleiermacher, care i-a influențat pe corifeii mișcării. Școala Ardeleană este construcția istorică a unor personalități puternice. Inochentie Micu-Klein, Petru Pavel Aaron, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții sunt personajele unor reevaluări efectuate prin prisma textelor lor. Exemplul tipic este volumul Petru Maior, Scripta minora (1997), experiment editorial
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
reușit, unde cărturarul își construiește singur biografia socială și spirituală din mărturii personale, de la texte de tip ars literaria la polemici, jurnale, corespondență sau mărturii despre cultura personală. Dând la lumină, cu un soi de febrilitate, numeroase texte ale Școlii Ardelene, C. dărâmă imagini vechi sau truisme, preluate de la autor la autor tocmai din cauza necunoașterii manuscriselor. Sintezele asupra luminismului blăjean (Naționalismul modern, 1996, Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene, 2001) afișează o iconoclastie benignă față de exegeții precursori, dezvăluind informații necunoscute
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
la lumină, cu un soi de febrilitate, numeroase texte ale Școlii Ardelene, C. dărâmă imagini vechi sau truisme, preluate de la autor la autor tocmai din cauza necunoașterii manuscriselor. Sintezele asupra luminismului blăjean (Naționalismul modern, 1996, Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene, 2001) afișează o iconoclastie benignă față de exegeții precursori, dezvăluind informații necunoscute, accepțiuni îndrăznețe și unghiuri noi de analiză. Opera de ordonare în aria Școlii Ardelene este încununat cu reeditarea Bibliei de la Blaj, însoțită și de o amplă postfață a lui
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
necunoașterii manuscriselor. Sintezele asupra luminismului blăjean (Naționalismul modern, 1996, Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene, 2001) afișează o iconoclastie benignă față de exegeții precursori, dezvăluind informații necunoscute, accepțiuni îndrăznețe și unghiuri noi de analiză. Opera de ordonare în aria Școlii Ardelene este încununat cu reeditarea Bibliei de la Blaj, însoțită și de o amplă postfață a lui C., adevărată monografie a vieții cultural-literare din Transilvania secolului al XVIII-lea. Raliindu-se unor cercetători mai vechi (Ion Breazu, Iosif Pervain, George Em. Marica
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
lui C., adevărată monografie a vieții cultural-literare din Transilvania secolului al XVIII-lea. Raliindu-se unor cercetători mai vechi (Ion Breazu, Iosif Pervain, George Em. Marica ș.a.), C. echivalează generația spirituală de la 1848 cu o a doua vârstă a Școlii Ardelene. La o dată când conceptul de literatură se desprindea de vechea accepțiune a scrisului în general, opera acestora revelează aspecte notabile ale fenomenului. Tipărește Discursul de la Blaj al lui Simion Bărnuțiu, descoperind în textul politic structuri de expresie literară apropiate de
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
și memorialistice comentate, care poate constitui „o reprezentare epică a timpului” (Ion Vlad), „o gingașă operație de sondaj în adâncimi nepătrunse” (Șerban Cioculescu). Hermeneutica epistolară ca instrument al arheologiei istorico-literare l-a condus pe C. la regăsirea unor scriitori romantici ardeleni de la mijlocul secolului al XIX-lea, care corectează imaginea plată a unei așa-zise zone lipsite de filon literar: Ioan Rusu, Vasilie Pop, Septimiu Albini, Timotei Cipariu sau Nicolae Pauleti, cel din urmă făcând și obiectul unei ediții masive (Scrieri
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian, București, 1983; Figuri de cărturari, București, 1987; Naționalismul modern, Cluj-Napoca, 1996; Memoriale. 100, Cluj-Napoca, 1998; Simion Bărnuțiu. Suveranitate națională și integrare europeană. O hermeneutică de texte, Cluj-Napoca, 1999; Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene, Cluj-Napoca, 2001. Ediții: Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian, pref. edit., Cluj, 1972 (în colaborare cu Iosif Pervain); George Bariț și contemporanii săi, I-IX, pref. Ștefan Pascu și Iosif Pervain, București, 1973-1993 (în colaborare); Nicolae Pauleti, Scrieri, pref. edit., București
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
profesor de limba română în Târgu Mureș (1920-1925) și în Cluj (1925-1940). A fost colaboratorul lui Sextil Pușcariu la proiectele Muzeului Limbii Române. În 1930 a devenit doctor în litere al Universității din Cluj, cu teza Aspecte din literatura maghiară ardeleană. 1919-1929. Între 1930 și 1932 este bursier la Paris. Susține cronica literară la revista „Darul vremii” (1930), editată de Victor Papilian, și conduce revista „Gând românesc” (1933-1940). În 1940 vine la București, lucrează în diplomație, iar în 1944 e deportat
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
semnate cu pseudonimele Ion Urcan, Petre sau Petru Mureșanu, Andrei Aldea și Alexandru Aldea), ca și din Thomas Mann și Ana Seghers. A colaborat la „Dacoromania”, „Societatea de mâine”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Erdély Helikon” ș.a. Volumul Aspecte din literatura maghiară ardeleană. 1919-1929, prima carte a lui C., apărută în 1930, este o abordare sistematică, obiectivă și riguroasă a fenomenului literar maghiar, definit, pe de o parte, prin încadrarea în climatul cultural al vremii și, pe de altă parte, prin raportare la
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
echilibrului. El scrie cu ochii la G. Ibrăileanu, pe care l-a apreciat pentru capacitatea de armonizare a specificului național cu cel local, a tradiției cu tendințele novatoare. În ceea ce-l privește, a înclinat balanța spre un realism de factură ardeleană pe linia lui Slavici, Rebreanu, Pavel Dan, exprimându-și deschis rezervele față de formalism și experimentalism. A fost preocupat de relevarea arhitecturii și a organicității estetice a operei literare și a manifestat un pronunțat interes pentru calitatea expresiei artistice. Spirit exigent
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
a fost totodată un descoperitor al valorilor noi, pe care le-a încurajat și le-a promovat. Notabil este cazul lui Pavel Dan, pentru impunerea căruia a luptat, inclusiv prin editarea unui volum de nuvele. SCRIERI: Aspecte din literatura maghiară ardeleană. 1919-1929, Cluj, 1930; Pagini de critică, îngr. și pref. Ion Negoițescu, București, 1969. Ediții, antologii: Poezii patriotice, Cluj, 1938 (în colaborare cu Ion Breazu); Pavel Dan, Urcan Bătrânul, introd. edit., București, 1938. Traduceri: Asztalos István, Vântul nu se stârnește din
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
Antonescu, „Gând românesc”, ST, 1966, 12; Vasile Băncilă, Medalion, TR, 1969, 39; Al. Dima, În mișcarea literară a timpului, TR, 1969, 39; V. Fanache, Personalitatea criticului, TR, 1969, 39; Henri Jacquier, In memoriam, TR, 1969, 39; Edgar Papu, Un apostol ardelean, RL, 1969, 40; Negoițescu, Însemnări, 139-154; Doina Graur, Bucur Țincu, Ion Chinezu, istoric și critic literar, RITL, 1972, 4; Fanache, Întâlniri, 216-221; Felea, Prezența, 155-160; Bârlea, Efigii, 107-115; Băncilă, Portrete, 231-242; Țepelea, Opțiuni, 64-75; Nicolae Tatu, Ion Chinezu - cum l-
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
1920, 12-13; Gh. Adamescu, Istoria literaturii române, București, 1923, 520; Lovinescu, Critice, I, 105; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 28-42; Octavian Goga, Precursori, București, 1930, 135-152; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 37-50; Ion Breazu, Ilarie Chendi, în Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, îngr. și pref. Ion Breazu, Cluj, 1937, 199-200; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. (1937), 21-22; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, I, Timișoara, 1939, 65; [Ilarie Chendi], SDL, VIII, 215-220; Victor Eftimiu, Fum de fantome, București, 1940
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
Ist. lit. rom. cont. (1937), 21-22; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, I, Timișoara, 1939, 65; [Ilarie Chendi], SDL, VIII, 215-220; Victor Eftimiu, Fum de fantome, București, 1940, 285-287; G. Călinescu, Ist lit. (1941), 566; Eftimiu, Amintiri, 19-37; Vasile Netea, Figuri ardelene, București, 1945, 107-112; G. Călinescu, Chendi, CNT, 1957, 11; Eftimiu, Portrete, 102-116; Perpessicius, Opere, II, 67-98; Adriana Iliescu, Prezențe transilvănene la sfârșitul secolului al XIX-lea,VR, 1968, 11; Const. Ciopraga, Ilarie Chendi, CRC, 1969, 28; Ov. S. Crohmălniceanu, Ilarie
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
între etic, estetic și etnic. Mai ales ultimul element al triadei fusese creditat excesiv de „neosămănătorismul revistei «Gândirea»”, pentru care o literatură patriotică, națională, rurală și ortodoxistă este, prin aceste atribute, și una valoroasă. „Cerchiștii” se revendică în schimb de la Școala Ardeleană, de la Maiorescu și Junimea, de la E. Lovinescu însuși, apărând „miturile” rațiunii și latinității, mutând accentul de pe rural pe urban și de pe creația populară, pe cea cultă, individuală, căutând să exprime, în variantă personală, universalul. De remarcat că între modernismul lovinescian
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Valer Donea, De vorbă cu Romulus Cioflec, ALA, 1937, 859; Mihail Sadoveanu, Romulus Cioflec, „Vârtejul”, AAR, t. LVIII, 1937-1938; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 348-355; Baltazar, Evocări, 95-100; Perpessicius, Opere, X, 282-291; Mihai Anastasiu, D. Romulus Cioflec și evoluția literaturii epice ardelene, SE, 1943, 1743; Lucia Demetrius, L-am cunoscut pe Romulus Cioflec, „Cuvântul nou”, 1973, 960; Nae Antonescu, „Vârtejul”, ST, 1979, 7; Braga, Ist. lit., 69-91; Lucia Demetrius, Centenar Romulus Cioflec, RL, 1983, 41; Emil Chiriac, Pe urmele destinului... unui roman
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
mai mici ale maghiarilor din Transilvania din generațiile născute până în 1977, comparativ cu cele ale românilor din același spațiu geografic și din aceeași cohortă. Întradevăr, locuitorii de etnie maghiară dispun de un stoc de diplome superioare mai sărac decât românii ardeleni, absolvenții de studii medii, mai ales ale ciclului elementar al acestui nivel, fiind mai bine reprezentați în rândul maghiarilor. Analizele statistice demonstrează că acest handicap este doar aparent, el fiind generat de inegalități de șanse școlare variabile la nivel interregional
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în Imperiul Austro-Ungar), studentul în filosofie Victor Păcală (un amplu articol, Principalii reprezentanți ai materialismului și influența practică a vederilor lor), un alt student, Dionisie Stoica, care abordează problema „literaturii noastre populare nescrise”, iar după 1918, Nicolae Iorga (Datoria studențimii ardelene), Iuliu Maniu (Către studențimea clujeană), Emil Hațieganu, Nicolae Ivan, Octavian Goga (De la Petru Maior de demult...), Onisifor Ghibu ș.a. Cea de-a doua parte a publicației prezintă societățile studențești pe facultăți și academii. Alți colaboratori: Sebastian Stanca, I. Lupaș, Vasile
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), pp. 124-135; în același loc: Tudor Radu-Tiron, Bestiarul heraldic muntean, p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp. 136-157 și Constantin Itu, Steme ardelene din secolele XVI-XVIII cu mobile heraldice luate din lumea animală, pp. 158-163. 37 Violeta Barbu, Simboluri și embleme: reprezentări animaliere în miniatura brâncovenească, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), pp. 95-110. Autoarea avansează o ipoteză foarte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]