6,930 matches
-
și sudul cu aspect de deșert. Hristos n-a vrut să arunce prima piatră. El venea dintr-o Galilee radioasă și curățată de pietre, unde ploile abundă și colinele sunt mereu înverzite, și nu din Iudeea zgrunțuroasă, stâncoasă, cu ceva aspru și sălbatic în firea ei. Ceva neobișnuit: izolat la jumătatea colinei, în plin spațiul sacru evreiesc, silueta subțiratică a unui chiparos face notă discordantă printre morminte. O literă scrisă parcă de mâna unui Vergiliu pe o tabletă cuneiformă. Ca un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
doctor Rizescu a luat măsuri ca să se înarmeze o companie cu lopata de infanterie și o altă companie cu măturoaie și cu hârdaie cu apă, ca să poată curăți urechile domnului căpitan..." Nici o toleranță pentru generalul Tell, mărginit și absurd. Din aspra experiență a rezultat fragmentul Mergând spre Hârlău (cu o trimitere la dramaturgul Ronetti-Roman), text încorporat în O istorie de demult. La 25 iunie 1913, locotenentul Sadoveanu, mobilizat la regimentul "15 Infanterie" (Fălticeni), se referea în jurnalul de campanie la starea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fâșâie prin câțiva stejari cu frunza uscată rămasă pe ramuri. Depărtările se pierd în ceață, întăiu ușoară ca un fum, apoi tot mai deasă. Din sat de la Oprișeni vin lătrături întărâtate de câni; țărci în crâng se chiamă cu țipete aspre. Clopotul de la biserică sună un timp. Și cum vântul crește, se umflă prin copaci și prin crâng, zgomotele împrejurimilor parcă tac, și rămâne numai sunetul de ape în răscoală a vântului toamnei. 11 August 1906 ["LUNGI CONCENTRĂRI"]* [Tabăra de la Șipote
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
soldați intră și es tăcuți după ce au cerut de cinci bani brânză ori de cinci bani masline. Acolo de cele mai multe ori vezi pe domnul căpitan Hârjău vânturându-și barba-i de foc și gemând din greu în fața păharelor pline. Glasu-i aspru, răgușit puțin, accentu-i hărțăgos și obișnuitele-i sudalme sunt tuturora cunoscute. Când strigă el încruntându-se și vânturându-și barba mare, toți tac. El însuși cu înfățișarea-i de Cazac mânios și neînduplecat vrea să pară rău și bătăios, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vițelului la poartă nouă, vezi pe domnul căpitan Nicolaescu care are trei dușmani în lume și în viață: muerea, alcoolul și tutunul, și care are un obraz tăbăcit, apoi uns cu catran și acum de curând spălat cu o perie aspră cu care se spală dușamelele; și mai vezi în sfârșit și pe domnul căpitan Holban 9, cumnatul ilustrului literat Eugeniu Lovinescu, un om care de la 15 August, de când am ajuns în tabără, și până la ziua aceasta, încă nu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rien ni personne. Leurs sentiments sont purement imaginaires. Leurs pensées passent sans laisser de trace, comme des mots vides. ...ils boivent jusqu'à la fièvre blanche, jusqu'au delirium tremens. (Ossendowsky) piastru turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1 galben = 1 taler 8 potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea Cantemir taler = 120 aspri, galben = 200 aspri. taler aprox. doi piaștri doi lei vechi, monedă de argint în veac XIX -: 6 lei vechi leul la 1709 valora 2 florini ungurești. Hun Boldun, mongolul, după ce intră în oraș cucerit, pune să se înalțe în fața lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1 galben = 1 taler 8 potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea Cantemir taler = 120 aspri, galben = 200 aspri. taler aprox. doi piaștri doi lei vechi, monedă de argint în veac XIX -: 6 lei vechi leul la 1709 valora 2 florini ungurești. Hun Boldun, mongolul, după ce intră în oraș cucerit, pune să se înalțe în fața lui un triunghiu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
are mai ales o voce care e un farmec de argint... O cneaghină iubește pe Bogdan-Vodă frumos nu l-a știut niciodată îl iubește pentru vitejia și curățenia lui... El însă urmărește fantoma tinereții lui, fără nădejde... Pe urmă devine aspru și mustrător cu femeile și are o imensă părere de rău ca pentru un lucru pierdut pentru totdeauna când află că totuși... o femee l-a iubit... Dacă știa mai devreme... Așa acuma și cea din urmă nădejde e pierdută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bea; (r.t.) Bătăuș nu-s, că toți mă bat; (r.t.) Dator nu-s că nimeni nu-mi dă pe datorie (r.t.) Tătarii cei cari mânâncă carne de cal. Cai buni, mici și iuți... Zloți tătărăști Galbeni venețici Aspri de argint și aur. Orbi cari calicesc prin iarmaroace Pe unii i-a orbit Vodă pentru ticăloșiile lor. Țărani la război: cojoace, sumane Opinci de coajă de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut cu bumbac și cusut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zborurile de noapte în căutarea miresei. Sculptorița i-a reprodus imaginea pe o placă de piatră semiprețioasă. Astfel, acest sărman va trăi în vremile viitoare. [GHERGHIȚA VÂNĂTOARE]2 28.12.948 În pădure la Gherghița, la vânătoare, pe un vânt aspru din crivăț, cu fulguiri de ninsoare. Îmi venea rândul să stau în aripa dreaptă a vânătorilor, unde fusese un răstimp frământare și vuiet de automobile. Mă hotărăsc să trec în aripa stângă, unde socotesc să găsesc un loc mai liniștit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
secerătorilor. Dacă vrai să ai pâne pe masă, nu sta mult în pat. Nevastă rea: picuș de ploaie în casă. Poftele sunt pedeapsa leneșului. Nu muta hotarul văduvei, nu intra în ogorul orfanilor, căci se va ridica asupra ta județ aspru. În ziua necazului adună-ți puterile. Biciul pentru cal, frâul pentru măgar, nuiaua pentru spinarea smintiților. Cânele se întoarce la vărsătură și nebunul la nebunie. (Pr.) Ca să mânânci borș, n-ai nevoie de dinți. *1 Unii sunt ceva. Prefer să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care Ana cneaghina și sora ei cneaghina Varvara Orbelian, nepoată al lui Gheorghe XIII ultimul rege al Georgiei și damă de onoare a împărătesei. Cinci copii ai prințesei Ana, deși cruzi încă, fuseseră duși în robie. Trei zile pe drumuri aspre, când călare când pe jos, captivii au fost duși cătră înălțimile piscurilor. Uneori tatarii se opreau ca să se apere de Cazacii urmăritori. Una din copilele cneaghinei Ana a pierit. Captivii au stat în prinsoarea lui Șamil opt luni, până ce au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cuprinde partea occidentală a Trans-Caucaziei acea parte ce privește spre Marea Neagră. Pe deoparte are plaiuri fecunde formate de torentele ce coboară pe versantul meridional al munților Caucaz Ingar și Rion; pe de altă parte are ținuturile muntoase dinspre Caspia mai aspre și mai puțin rodnice. Istorie tulburată, regii ei au rezistat lungă vreme invaziilor; când Perșii, când Bizantinii, când Turcii au supus-o, până ce a căzut subt țari; apoi a devenit republică autonomă a U.R.S.S. Limba mekhedruli e limba uzuală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sângele între frunzișoarele obișnuite verzi. În aceste locuri s-au mai înfruntat odinioară tătarii cu slavii. Acuma vechii asiatici amestecați cu populațiile localnice au apărat cu o strășnicie înfricoșată trista stepă a mamei Volga, în contra unei invazii moderne mult mai aspre și mult mai crude. După șase luni de lupte a unei bătălii care e, desigur, cea mai mare din istoria lumii, hitleriștii au fost răzbiți și detunați îndărăt, oastea întreagă a naziștilor a fost încercuită, spartă și prinsă, împreună cu generalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
formă de povestire fantastică în Flacăra de la 15. XI.956 "Vorbește iarna 56-57". fragment. "În luna lui Decemvrie, început de iarnă, nu vei cutreera nici tu Zefiras, cu zilele tale calde și însorite, nici tu, Boreas, cu viscole și geruri aspre, ci va fi liniște, cu cer înourat, cu ceață multă și cu ploi; ninsoarea va fi rară, apele nu vor prinde sloi", începu să dicteze Cronos. "Frigul adus de Gerilă la sfârșitul lui Octomvrie va dăinui și în luna lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de câteva ceasuri s'au trudit învățătorii, mai ales Bondescu, să-i întoarcă de la hotărârea aceasta. Însfârșit, vorba lor a fost cu izbândă, și satul s'a potolit. S'a lucrat cu energie în acest sat de oameni tari, și aspri, violenți din fire. Irimia Irimescu, Brusturi Oamenii îndârjiți și-au prins arendașul și i-au dat o bătaie. Apoi l-au scos din sat. În turburarea lor care creștea învățătorul a intrat cu vorbe de împăciuire; le-a citit manifestul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moldo-germană, titlu dat de P. P. Panaitescu, deși ea avea un titlu: Cronica breviter scripta (Cronica scrisă pe scurt). Autorul ei a fost un neamț, pe care P. P. Panaitescu îl considera un militar de meserie, obișnuit „să trăiască viața aspră a taberelor și a vărsărilor de sânge”, pe care Ștefan l-a angajat ca expert militar. Cronica a fost scrisă în 1502. Autorul acestei cronici consideră însă că bătălia a fost câștigată de Ștefan cel Mare și s-ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sumbru și grandios pentru această pierdere care amplifica și mai mult teama pe care o simțeau și vecinii Moldovei. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se menționa: „Și a fost în același an, înainte de moartea lui, iarnă grea și foarte aspră, cum nu fusese niciodată. Iar în timpul verii au fost ploi mari și revărsare de ape și înecuri din pricina apelor mari.” Wapowski scria și el că în lunile martie și aprilie „râurile se umflară de ploile cele multe și ieșiră din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru omor, pentru urmărire, pentru război, pentru furt, pentru răpire de fată, pentru lovitură cu vânătăi, pentru lovitură sângeroasă, pentru osluh (nesupunere). Vornicii de târguri vegheau la ordinea și respectarea legilor (obiceiurilor). Pentru răpirea de fată erau prevăzute pedepse foarte aspre, dar călătorii străini constatau că era un procedeu obișnuit de însurătoare, părțile căzând până la urmă la învoială. Se percepeau amenzi mari pentru omor săvârșit în hotarul unui sat, locuitorii acestuia fiind datori să vegheze la siguranța consătenilor, dar și a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
copia un Apostol pentru mânăstirea Zografu, iar la 10 mai 1466, domnul dăruia mânăstirii Zografu un obroc anual de 100 de ducați ungurești. La 13 septembrie 1471 dăruia “bolniței noastre din sfânta noastră mânăstire Zografu” un obroc cu 500 de aspri. În anul 1475 erau dați bani pentru construirea chiliilor, pentru construirea unei arsanale (depozit) de pe malul mării și, în 1495, o trapezărie. A mai fost construită o fântână; în 1500-1501, a fost adusă pe un canal apă la mânăstire și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a tânărului de sub semnul matern; din acest punct de vedere blestemul mamei, pronunțat atât în colinde și balade, cât și în cântecele de leagăn, devine un catalizator al scoaterii din familiar. În momentul plecării, feciorul din colinde are un dialog aspru cu mama, iar, în alte variante, când se întoarce cu leul legat, o strigă să vadă fiara. În mod sugestiv, fiul ce dorește să-și facă mama mândră este auzit doar de cea care va înlocui imaginea feminină în etapa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și protector al celui aflat pe cale fără întoarcere”. Știm că neofitul intră în aceeași clasă cu „dalbul de pribeag”, amândoi fiind plecați spre un alt nivel existențial, unul al „lumii cu dor”, celălalt al celei „fără dor”. Poate cea mai aspră ipostază a inițiatorului, Vidra din balada Vidros I(11) pedepsește dur pe Antofiță pentru încălcarea unui tabu aparent: pescuitul în „marea cea mai misterioasă și mai adâncă, (...) locul care face legătura dintre lumea noastră și lumea cealaltă”. În realitate, orbirea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înghețau mânile pe armă. La Iași un tată s-a pus cu trupul peste băiatul său și când au ajuns boii cu sania acasă și tata și băiatul erau înghețați morți de frig. Și dacă căpitanul Neculcea era așa de aspru și nesuferit, Doamna lui Doamna institutoare Maria Neculcea era, numai bunatate și multă voie bună și cu elevele și cu orice om. Vorbea foarte frumos și cu multă bună voință da lămuriri ori cui cerea. Ea cică a fost fiica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vadă prin Regiment. Lt. Pleșoianu era ficior de proprietar din județul Râmnicu Sărat. A stat în Fălticeni până ce a ajuns colonel. După ce a eșit la pensie nu știu unde s-a mai dus. Comandantu Batalionului I era maior Stoianovici, un om foarte aspru. Comandantu Batalionului II era maior Hagi Gh. Om bun. Și comandantu Batalionului III era maior Florescu, om foarte bun. Șeful muzicii militare era căpitan Pursch, de rară omenie. Și cu aprovizionarea era Lt.Eugen Drăgulinescu, om foarte bun și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]