7,848 matches
-
-o. Cealaltă a fost un simț mai acut al valorii știrilor" (Tebbel 220). Prima era "jurnalismul personal" observat de Ziff, "ecoul" căruia se găsea mereu în ziarele din țară (147). Încă o dată se poate vedea cum granițele dintre articolele de atracție și jurnalismul literar narativ sunt extrem de subțiri. După cum notează Ziff, "jurnalismul personal a încurajat imaginarea unor... incidente într-un stil colorat individual" (151). O astfel de rețetă se poate aplica desigur și întregului jurnalism literar narativ. Astfel, articolul de atracție
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
atracție și jurnalismul literar narativ sunt extrem de subțiri. După cum notează Ziff, "jurnalismul personal a încurajat imaginarea unor... incidente într-un stil colorat individual" (151). O astfel de rețetă se poate aplica desigur și întregului jurnalism literar narativ. Astfel, articolul de atracție a fost una din influențele jurnalismului literar narativ. Totuși, de-a lungul secolului al XIX-lea narațiunea "artistică" era practicată ca parte a unei tradiții neîntrerupte. Un exemplu este schițele georgiene scrise de Augustus Baldwin Longstreet, apărute mai întâi în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru a le recomanda cititorilor contemporani" și "câteva scene sunt adevărate pe cât le permite neajunsul memoriei să fie" (iii). Nu toate sunt adevărate, dar cele care sunt veridice sunt exemple de jurnalism literar narativ care au apărut înaintea articolului de atracție al anilor 1860. Este evident că scriitori precum Longstreet au trecut ușor și indiferenți printre modurile de ficțiune și nonficțiune a căror separare poate fi privită ca o invenție modernă. Un alt exemplu al confuziei dintre ficțiune și nonficțiune se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalism, dar într-o măsură diferită. Insistența, conștientă sau nu, a unei conștiințe evidentă în formarea ei în story sau în modelul narativ ajută la deosebirea ei de modelul informațional sau discursiv. În cadrul modelului story se află și articolul de atracție convențional, tradiția mai veche a jurnalismului narativ și versiuni senzaționale ale unor povestiri adevărate. Diferența este că jurnalismul narativ literar modern încearcă să evite emoția convențională și accentul pe diferențele dintre oameni, fie culturale, rasiale sau sociale. După cum nota Connery
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalismului narativ și versiuni senzaționale ale unor povestiri adevărate. Diferența este că jurnalismul narativ literar modern încearcă să evite emoția convențională și accentul pe diferențele dintre oameni, fie culturale, rasiale sau sociale. După cum nota Connery despre relația dintre articolele de atracție convenționale și jurnalismul literar narativ, "deși unele părți ale jurnalismului literar erau foarte similare cu ceea ce avea să fie numit articol de atracție, au evitat formula acelui tip de articol, cu previzibilitatea și clișeele sale" ("Third Way", 6). În orice
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe diferențele dintre oameni, fie culturale, rasiale sau sociale. După cum nota Connery despre relația dintre articolele de atracție convenționale și jurnalismul literar narativ, "deși unele părți ale jurnalismului literar erau foarte similare cu ceea ce avea să fie numit articol de atracție, au evitat formula acelui tip de articol, cu previzibilitatea și clișeele sale" ("Third Way", 6). În orice caz, prinși între cerințele știrilor factuale obiectivizate și o versiune mai subiectivă, cunoaștem alegerile făcute de jurnaliștii modelului narativ literar. Povestea acestui model
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care să le permită deplasarea, existența banilor pentru a putea acoperi costul serviciilor turistice, timpul liber necesar etc. Toate aceste elemente În corelație cu resursele turistice extraordinare pe care le posedă si le oferă Carpații Meridionali dau măsura exacta a atracției si a dimensiunii cu totul aparte a turismului in acest ”colt de rai” al pământului românesc, În același timp parte componentă a celui european și mondial. Valorile turistice ale Carpaților Meridionali se adresează deopotrivă potențialilor turiști români, dar și a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cît pentru anumite probleme și aspecte, În funcție de punctul de vedere abordat, se utilizează un termen sau altul, uneori chiar noțiuni diferite. Aspectul sesizat a reieșit din analiza unor surse bibliografice care, deși se refereau la aceleași aspecte sau obiective de atracție turistică, utilizau termeni diferiți, pentru aceeași realitate concretă, ca În cazul termenilor de resursă și potențial turistic. Cum Între acești doi termeni există diferențeri semantice și de conținut la care se adaugă și dorința noastră de a fixa Încă de la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
principal, acestea apar În terminologia utilizată de geografi și de economiști, care, În parte, a fost preluată și de celelalte discipline. Astfel, În majoritatea lucrărilor și studiilor cu tematică turistică, abordate sub aspect geografic, cînd se vorbește despre obiectivele de atracție turistică - atît cele amenajate, cît și cele naturale - se au În vedere acele elemente care prin valoarea și originalitatea lor stîrnesc sau ar putea stîrni interesul turiștilor, la care se adaugă baza tehnico-materială specifică - se utilizează denumirea de potențial turistic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sapropelic, un anumit peisaj sau produs, devine factor de producție pentru turism. 2.2. Resursele turistice, parte componentă a avuției naționale Resursele turistice, care se caracterizează printr-o mare diversitate sub aspect structural, al diferențierilor spațiale și al forței de atracție pe care le exercită asupra turiștilor, ca și În ceea ce privește rolul pe care Îl joacă În ansamblul activității turistice, sunt În totalitatea lor parte componentă a avuției naționale. Această structură diversă a resurselor turistice, ca de altfel și a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În special populația activă, constituie factorul primordial În sporirea avuției naționale. În paralel cu rolul pe care resursele din turism Îl joacă În ansamblul activității, se cuvine a menționa și importanța celor de ordin natural și antropic, cu forță de atracție asupra turiștilor. Ca și În oricare alt domeniu de activitate și În turism, resursele umane reflectă elementul determinant, hotărîtor. Într-adevăr, populația ocupată În turism este cea care prin muncă și inteligența sa creatoare utilizează resursele naturale, capitalul, baza tehnico
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sarcini specifice În economia turismului. În această categorie intră: rezervele de substanțe minerale terapeutice (ape minerale, nămoluri, mofete), platforma continentală a Mării Negre (cu o lungime de 245 km și cu o lățime variabilă), fondul forestier (prin ambianța și forța de atracție ce o crează), fondul de vînătoare și pescuit, resursele hidrotehnice (formate din cursurile de apă, lacurile de diverse tipuri și mărimi), monumente ale naturii (peșteri, lacuri naturale, cascade, stânci izolate și diverse forme de relief), floră dosebită (liliac, narcise etc.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
reconsiderarea rolului pe care Îl joacă În turism, În dezvoltarea acestuia, a populației locale din zonele, punctele și localitățile de destinație turistică. Cu siguranță, că prin comportamentul ei, prin cunoștințele turistice de care dispune (istoria locurilor, toponimia lor, obiectivele de atracție turistică existente pe raza localității, importanța și a locurilor lor de amplasare, a traseelor care conduc la aceste obiective, prin modul de Îngrijire a locuințelor și a Împrejurimilor), populația locală contribuie la realizarea și la creșterea calitativă a produselor turistice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
4345 km 2 de pe teritoriul României, a celor peste 3450 de lacuri (din care 2300 de origine naturală și 1050 antropice) cu o suprafață lacustră de peste 2621 km 2 (deci 1.1% din suprafața totală a țării), a arealelor de atracție turistică pe care le crează cele 4295 de rîuri (cu o lungime totală de 110.000 km) și cele 6.337.054 hectare cît reprezintă suprafața fondului forestier, etc.. Deci estimarea acestor elemente de atracție turistică În totalul avuției naționale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a țării), a arealelor de atracție turistică pe care le crează cele 4295 de rîuri (cu o lungime totală de 110.000 km) și cele 6.337.054 hectare cît reprezintă suprafața fondului forestier, etc.. Deci estimarea acestor elemente de atracție turistică În totalul avuției naționale este relativă și parțială. Remarcăm apoi situația peșterilor, a acestor muzee subterane, care pe teritoriul României se găsesc Într-un număr de peste 11000, a numeroase cascade, formațiuni geologice (Babele din Bucegi, Sfinxul din Ciucaș, Acele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mijloacele puse la Îndemînă de statistica socială, În special a chestionarelor. În mod concret În arealul supus cercetării au fost aplicate pe teren În intervale diferite, un număr de cinci chestionare, după cum urmează: un chestionar de inventariere a obiectivelor de atracție turistică din teritoriu, care cu sprijinul consiliilor județene (Alba, Argeș, Brașov, Caraș - Severin, DÎmbovița, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Prahova, Sibiu și VÎlcea) au fost trimise În teritoriu și reprimite completate din majoritatea comunelor amplasate În zona montană; alt chestionar a fost
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistic și respectiv chestionarele 4 și 5 adresate turiștilor din stațiunile balneoclimaterice și de odihnă, la care un serie de Întrebări, solicitau răspunsuri asupra unor obiective care atrag cel mai mult atenția lor. În procesul de inventariere a obiectivelor de atracție turistică, În paralel cu utilizarea chestionarelor s-a apelat și la modalități de informare, cum ar fi aceea a consultării surselor bibliografice aferente zonei, ca și prin efectuarea a numeroase deplasări pe teren. Formulând serii de date după fiecare sursă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
resurselor turistice În teritoriu, varietatea acestora ca și dispersia lor echilibrată, atît din punct de vedere al numărului cît și al structurii lor. Densitatea mare a resurselor turistice este redată În primul rînd de prezența a peste 1070 obiective de atracție turistică, ceea ce ne conferă o medie de aproape 7 pe localitate, sau de 0,07/km 2 suprafață montană. Această calitate deosebită a Carpaților Meridionali este de maximă importanță, Întrucît În condițiile turismului modern de astăzi s-a trecut de la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
atractivă cu cît dispune de mai multe obiective, de valori deosebite și de structuri diferite. Carpații Meridionali răspund pe deplin acestui deziterat deoarece În orice zonă sau colț al lor s-ar deplasa, turiștii Întîlnesc În cale numeroase obiective de atracție, Încît principala dificultate a problemei constă În aceea a selectării acestora. Această mare densitate a obiectivelor de atracție turistică se regăsește În teritoriu Într-o dispersie echilibrată. Acest aspect este reliefat și de faptul că pe total areal media obiectivelor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe deplin acestui deziterat deoarece În orice zonă sau colț al lor s-ar deplasa, turiștii Întîlnesc În cale numeroase obiective de atracție, Încît principala dificultate a problemei constă În aceea a selectării acestora. Această mare densitate a obiectivelor de atracție turistică se regăsește În teritoriu Într-o dispersie echilibrată. Acest aspect este reliefat și de faptul că pe total areal media obiectivelor pe localitate este de 7, iar pe județe situația este următoarea: pe primul loc se situează județul Prahova
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cifrele de mai sus reprezintă mărimi medii, totuși corelate cu datele din anexele de la finele lucrării se poate face aprecierea că În mod practic nu există comună pe raza Carpaților Meridionali, care să nu dispună de mai multe obiective de atracție turistică, capabile de a reține atenția turiștilor și de a declanșa puternice stări afective. Acest din urmă aspect este redat și de cea de a treia caracteristică a resurselor turistice ale Carpaților Meridionali care sunt de o varietate și de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a declanșa puternice stări afective. Acest din urmă aspect este redat și de cea de a treia caracteristică a resurselor turistice ale Carpaților Meridionali care sunt de o varietate și de o structură deosebită. Întîlnim În acest areal, obiective de atracție turistică dintre cele mai diverse și de valori deosebite, capabile să satisfacă nu numai exigențele turismului intern, ci și a celui internațional. Exemplificăm astfel prin prezența În acest areal a primului, a celui mai important și mai mare ,,Parc Național
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vatra sa de formare carpato - danubiano - pontică. Continuînd cu acele cuiburi de piatră construite pe stînci, adevărate „puncte inexpugnabile” cum ar fi Cetatea de la Poenari, ce amintește de genul Castelului Bran etc., Înțelegem că suntem Într-o arie de mare atracție turistică. Numeroase sunt monumentele istorice și de arhitectură; monumente comemorative Închinate tuturor acelora care s-au jertfit pentru apărarea și independența țării (Tudor Vladimirescu, generalul Dragalina, Samuil Micu, Ecaterina Teodoroiu, etc.), sau care prin activitatea lor creatoare au devenit personalități
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de vedere morfologic de la Valea Prahovei pînă la Culuarul Timiș-Cerna și ocupînd o suprafață de cca 15.300 km2,Carpații Meridionali cuprind În ansamblul lor numeroase valori turistice, ce fac din această ramură a Carpaților românești o zonă de mare atracție turistică. Condițiile oferite de relief, climă, hidrografie, floră, faună, vegetație etc. se constituie În tot atîtea elemente ce stîrnesc interesul turiștilor. Acest lanț muntos, dispune de cîteva particularități favorabile practicării tuturor formelor de turism și pe tot cuptinsul anului: a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
271 - 281. Referindune la Munții Retezat aici se află un număr de 57 lacuri glaciare. Înzăpezite iarna și puternic Însorite vara, aerul ozonat și ionizat al Înălțimilor, verdele covor vegetal, presărat din loc În loc cu flori specifice zonelor alpine etc.). - Atracțiile naturale ale acestor munți sunt unice, iar multitudinea de monumente naturale este o trăsătură definitorie a lor. Diversitatea și unicitatea peisajului poate fi evidențiată pornind de la masivitatea stîncoasă dar compactă a Bucegilor, trecînd la lama calcaroasă a Pietrii Craiului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]